Hmmm....am venit cu un alt fic, chiar daca celalalt este in desfasurare
Ideea m asacaie la cap


Sakura:

Buna, sunt Sakura Haruno si am 25 de ani. Am parul roz asemenea florilor de cires iar ochii ca si doua smaralde. Nu sunt nici foarte inalta dar nici scunda. Sunt ziarista la MinatoPress-Tokyo si imi iubesc meseria. Am un apartament micut, potrivit pentru mine.
Acum lucrez la noua mea "misiune":

~~Flashback~~
Era o zi ploioasa, iar eu stateam in biroul meu, cautand un subiect pentru ziua respectiva. In tot orasul nu se intampla nimic, ca si cum toti dormeau. Intr-o fractiune de secunda a sunat fixul. O voce cunoscuta, a lui Hinata, prietena mea cea mai buna, m-a instiintat ca directorul companiei ma cheama la el. Atunci m-am speriat umpic. *Daca era dezamagit de mine si vrea sa ma concedieze?*. Am urcat cu liftul pana la ultimul etaj, biroul directorului si am batut incet la usa.
-Sunt eu domnule, Sakura.
O voce groasa mi-a spus sa intru. Am pasit incet si l-am intrebat daca m-a chemat. Avea o fata serioasa. Se pare ca domnul director, Minato Uzumaki era ingrijorat. S-a uitat in ochii mei si mi-a aratat un ziar.


" Un incident nu tocmai placut a avut loc la spitalul Tokyo. Bandele de mafioti Aiko si Yuzi au avut o lupta in holul spitalului. Tragicul incident a provoat mari pagube spitalului. 8 raniti dintre care Neji Hyuga si doctorul chirurg Tsunade. Au fost arestati preventiv Sasuke Uciha si Makushi Yuzi, seful bandei de mafioti "Yuzi"
-Tu trebuie sa-i iei un interviu lui Sasuke Uciha. Contez pe tine.
*Am primit o traba importanta. Inseamna cu directorul ma considera capabila. Deci sunt capabila! Dar totusi, un director de constructii care este directorul adjunct al bandei Aiko ma va baga in seama? Oricum, o sa scot un interviu de la el chiar si cu forta!*
~~End Flashback~~

Era o simineata senina. Eu eram cufundata adanc in somn. Ceasul a inceput sa sune. Imi ridic mana si il trantesc de covor, pentru ca zornaia ingrozitor. Ma trezesc lenes din pat si imi amintesc ca este ziua marelui interviu. Astazi aveam de gand sa il obtin de la mafiotul ala!
M-am dus la baie si am facut un dus rapid. Picaturile de apa imi atingeau tot corpul, relaxandu-ma. Am iesi din dus si mi-am infasurat corpul intr-un posop alb, dupa care m-am intors in camera.
Mi-am luat o fusta gri si o bluzita subtire roz. Mi-am pus accesorile potrivite si m-am intors in baie. M-am dat cu rimel si cu luciu de buze. Mi-am buclat parul si mi-am pus niste platforme roz. Am adaugat o geanta gri si am iesit pe usa.
Pentru o zi de vara, era destul de frigut, asa ca m-am grabit repede spre micuta mea masina. Ajunsa in masina, am verificat daca am pixul si agenda mea norocoasa si am plecat pana la adresa data de director.
M-am pierdut umpic in trafic dar am ajuns in sfarsit. Am coborat jos din masina si o voce de la intrare a spus sa parchez masina dupa colt. *Offf, de ce trebuie sa ma plimb atat ?!*
Am parcat masina si cand am iesit din ea am putut observa cu atentie parcarea. Erau vreo 19 masini de firma, majoritatea importate din Europa. Era sa lesin. *Cum poate avea un om atatia bani?!*. Dar cand am intrat in curte, am dat de altceva: o piscina imensa, cred ca incapeau toti oamenii din Tokyo in ea (daca se inghesuiau). Dupa aceea am dat de vila. Arata ca un hotel. Avea 5 etaje si geamuri mari prin care se vedea inauntrul casei.*Da, ii place sa se dea mare, nu gluma!*. Inainte sa intru pe usa m-am mai incurajat inca o data, sperand sa-mi iasa interviul.
Cand am intrat, o doamna scunda m-a intrebat daca doresc ceva si am dat negativ din cap, multuminsu-i. A zis ca ma conduce pana in "camera de interviuri". *Exista asa ceva?! Daca da, cred ca exista si "camera de bataie" si "spitalul"!*.
Am mers cu doamne de-a lungul unui lung coridor pana am dat de o usa. M-a invitat sa intru si am intrebat-o daca ea nu intra. A spus ca ea nu are voie.
Mirata, am intrat pe usa. In ochii mei a aparut o masa mare si spatioasa, din sticla, o canapea foarte confortabila si trei fotolii. Pe masa erau doua laptopuri de ultima moda. Era un dulap imens, asa ca l-am deschis, asigurandu-ma ca nimeni nu ma vede. L-am deschis si inauntrul lui erau cutii. Pe fiecare scria ceva de genul:"Tab-uri, Iphon-uri 4S, Laptop 2012," etc... Nu credeam ca e adevarat asa ca am deschis una. Cateva Tab-uri au cazut pe jos, provocand un sunet grav. Le-am pus repede la loc si m-am asezat la masa. Unul din laptopuri era deschis fix pe profilul lui Sasuke Uciha de facebook. M-am gandit sa ma distrez. Am scris la status "jucandu-ma Nu te Supara Frate cu pestele meu". Nu aveam nimic personal cu el, dar ma enerva viata lui perfecta.
Repede s-a deschis usa. Un om imbracat in trend s-a asezat pe un fotoliu, cat mai departe de mine,strambandu-se. Ochii asemeni onizului straluceau in lumina soarelui, iar parul ciufulit ii completa look-ul. Am ramas umpic incremenita. Mi-am dat ochii peste capca sa nu banuiasca nimic si i-am propus sa incepem.
-Nu esti cam mica pentru a lua un interviu unei persoane importante ca si mine? a spus Sasuke uitandu-se urat la mine.
Atunci m-am enervat.
-Dar tu nu esti cam mic pentru a provoca daune si raniti la un spital? De ce te ascunzi sub masca unui director de firma de constructii cand tu defapt esti un mafiot ingamfat? De ce ai impresia ca ceilalti sunt cu mult mai prejos decat tine? Ei bine, domnule de bani-gata, nu toti traim in lux ca tine si nu-mi pasa ce probleme ai tu, nu ai de ce sa te comporti asa cu mine, ii spun eu facand ochii mici si injunghindu-l din priviri.
El se uita un moment la mine nervos dupa care se uita in alta parte. Imi spune ca nu poate face interviul astazi si sa-l amanam pe maine.
Atunci m-am enervat si mai tare. I-am spus ca voi veni maine si daca ma va da afara inca o data o sa scriu un articol asa de rau incat va trebui sa-si schimbe identitatea.
-Succes la jocul cu pestisorul tau! spun eu plecand nervoasa. Eram nervoasa pentru ca m-a facut copila si pentru ca m-a facut sa astept atat. El credea ca orice se poate cumpara cu bani, chiar si un articol de ziar. Ei bine,nu! Aveam de gand sa-i pun maine niste intrebari usturatoare la care sa nu poata raspunde.
M-am dus acasa si m-am uitat la filme pana tarziu.
In dimineata urmatoare nu m-am obosit prea mult cu look-ul si am plecat devreme. Am procedat ca in ziua precedenta, doar ca Sasuke ma astepta acolo. M-am mirat ca nu s-a suparat pe mine de statusul pe care i l-am pus ieri pe facebook. M-a invitat sa iau loc. Mi-am dat seama ca era stresat si ca astepta ceva.
-Bine, sa incepem , i-am spus eu rapid. Te-ai asteptat la ce s-a intamplat la spital? Cum s-a intamplat?
- Un Yuzi a sarit pe prietenul meu asa ca l-am facut praf, nimic neobisnuit.
- Adica sa bati pe cineva e in regula pentru tine?
S-a uitat la mine ciudat iar eu am dat din cap. N-am privit unul pe celalalt un timp indelungat, pana cand am fost intrerupti de un strigat de femeie. Sasuke s-a ridicat si m-a luat de mana. M-a tras inspre usa, iar eu l-am urmat speriata.
Ne indreptam spre iesirea din spate in fuga, cand doi indivizi ne-au aparut in fata. Unul a ranjit si si-a indreptat mana catre mine. Vroia sa ma loveasca. Se apropia de mine in timp ce Sasuke se batea cu celalalt. Am dat de perete, nu mai puteam sa fug. Individul a vrut sa ma loveasca, dar Sasuke l-a oprit si l-a dat cu capul de pereche, dupa care m-a luat de mana si am fugit afara. Am mers ceva timp printr-un loc necunoscut de mine pana am ajuns intr-un loc unde erau multi oameni intr-o parcare, asezati pe doua randuri, cu fetele spre mijloc. Pe acolo a trecut Sasuke cu mine, in timp ce toti se inchinau. Eu ma uitam in spate la ei. Ne-am oprit. M-am intors incet si am dat de doi oameni la care Sasuke s-a inchinat. *O, deci este cineva mai presus decat el...*. M-a strans de mana , iar eu m-am prins. M-am inchinat, umpic suparata.
Omul m-a intrebat cine sunt iar eu am amutit. Nu-i puteam spune ca sunt ziariste. Stiam ca omul acesta rapeste ziaristele. Sasuke i-a zis ca sunt iubita lui. M-am intors din reflex la el. Sasuke nu se uita la mine. Cred ca incerca sa-l convinga pe seful lui ca sunt cu adevarat iubita lui.
Directorul s-a uitat la el si a spus:
-Nu te cred. Dupa care le-a facut semn unor indivizi care se apropiau la mine, ranjind.
Am spus un stati cat am putut eu de tare si l-am sarutat pe Sasuke. Nu ma mai putam misca, parca o panze de matase mi-a atins buzele. Eram uimita, imi placea . Inima imi batea tare.
Il iubeam.....

Buna Ingeras..
Ador ideea si sa sti ca Numele va atrage multe persoana..
Mi se pare o idee originala ne mai citind asta pana cum.
Te rog sa ma anunti cand pui continuare te rog frumos

Daca vrei sa citesti si ficul meu : Someone like you

Buna! a ajuns si nebuna de mine pe aici.
un fic nou, place
Mafioti, oh da!
ii place ,ha? Ma intreb ... Saruta bine Sasuke?
Vreau next-ul urgent si te rog sa ma anunti.

Buna!Deci imi place la fic totul!Incepand de la titlu pana la punct Sincer mooooor daca nu pui next repede.Abia astept!

Am veni shi cu nextu
Scuzati-ma ca nu l-am pus mai devreme dar nu am avut idei...ma chinui sa iasa ceva.....



Nu vroiam sa ma opresc. Eram intr-o transa si nu puteam iesi din ea. Am iesit din lumea reala si am ajuns undeva unde totul era alb. Ma simteam in siguranta, ma simteam.....iubita. *Ce se intampla cu mine? Sakura, trezeste-te, el e un om de afaceri important....tu esti doar o ziarista la inceputul carierei*. Dar totusi nu puteam sa ma opresc, dar nici el nu se lasa mai prejos. As fi fost fericita daca ramaneam asa inca putin, putin timp. Dar, bineinteles ca momentul romantic a fost intrerupt telefonul meu care parca suna tot mai tare. Am raspuns, nervoasa, strigand un "ALO!" foarte puternic. Se pare ca era unchiul meu, deci mi-am cerut scuze. El era patronul unui orfelinat pe o insulita de langa Japonia. Ma ruga sa stau cu copiii, pentru ca nu avea incredere in nimeni altcineva. Am acceptat pentru ca-i iubeam pe copiii aceia, in plus, vroiam sa ies cumva de-acolo, nu mai suportam privirea mafiotului ala batran. L-am rugat pe Sasuke sa ma conduca pana la masina mea, iar el m-a luat de mana. M-a dus pana la parcarea lui si mi-a dat cheile de la o masina.
-Dar cu masina mea cum ramane? Aveam banii in ea!
El mi-a intins un cec de 5.000 de euro si a spus ca asta trebuie sa-mi ajunga pentru o zi. I-am spus ca nu-i accept si m-am urcat repede in masina, oricat de tentata eram. Nu aveam nevoie de mila lui, deja aveam o masina de ultima moda primita de la el. Il vad ca face roata si il intreb de ce urca in masina. El imi spune ca vine cu mine pe insula aceea, in caz ca ma urmareste un mafiot.
-Nu sunt un copil! Imi pot purta singura de grija. Oricum, ce ar face un mafiot intr-un orfelinat?
Dupa asta m-a lasat sa ma duc, cu o fata ingrijorata.
Dupa un timp am ajuns la aeroport. Mi-am cumparat bilete si am alergat in graba, pentru ca primul avion decola in 5 minute.
*Phiu, l-am prins!(avionul)*. Speram ca macar acum pot respira usurata. Dar sarutul cu el imi venea in minte. *De ce nu mi-a spus dupa aceeaca sunt nebuna? De ce nu m-a oprit? De ce nu a spus nimic dupa aceea? Cum de vrea sa ma protejeze dintr-o data?*. Gandurile astea imi invadau gandul. Auzeam pasii lui, ca niste tunete in linistea noptii. Odata cu ele, inima incepea sa-mi bata mai tare. Imi imaginam chipul lui perfect, nu era un "bad guy", asa cum credea lumea. Dar stiam ca ceva nu este in regula cu mine. De ce atunci cand mi-l imaginam nu mi-l mai puteam scoate din cap? *Cumva...simt ceva pentru el...?*. Dar oricum nu conta. Eram sigura ca nu-i pasa. *Poate ca nu m-a oprit can l-am sarutat ca sa ne iasa planul....Dar oricum.. de ce a vrut sa ma protejeze, spunandu-i sefului sau ca sunt iubita lui?*. Dar nu mai conta. Aveam sa-l uit si sail sterg din amintirile mele. Daca continuam asa....poate ajungeam sa nu mai pot trai fara el.
Dupa doar o ora, am ajuns pe insulita, iar avionul a aterizat. Mi-am luat poseta si m-am indreptatspre orfelinat. Dar am scapat umbrela pe care o aveam la mine si m-am aplecat dupa ea. A cazut ceva din buzunarul meu. Cand ma uit, erau cei 5.000 de euro. * Cum i-a pus acolo? Nu i-am spus sa ii ia inapoi?! Omul asta....... Am mers mai departe, cu un zambet larg.
Cand am ajuns, am vrut sa-mi las haina. Dar am vazut o umbra in bucatarie. *Nu poate fi unchiul, el a plecat de mult timp. Copiii nu sunt asa de mari cat sa aiba o asemenea umbra....Deci poate fi un mafiot, asa cum a zis Sasuke?*. Am inceput sa tremur. *Daca le face ceva copiilor??? Sau daca....ma asteapta pe mine?*. Umbra s-a asezat la masa. Era sansa mea ! Am luat umbrela mea cu varf ascutit si am pasit incet in bucatarie. Am inchis ochii si am strigat:
-Preda-te acum sau te lovesc...si chem politia!
Dar nu raspundea nimeni. Am deschis incet ochii....era....era.....Sasuke!


Nextu va fi mai repede....si va fi muult mai dramatic!