Pe panza

EDIT!
Ei bine voi începe un nou fic, sper să vă placă....dacă veţi avea întrebări pe parcurs despre fic vă rog nu ezitaţi să le puneţi, şi eu vă voi răspunde la următorul capitol... Acest fic e în colaborare cu Edena:X

Capitolul 1 : The twins..

Razele blânde ale soarelui primăvăratic mângâiau uşor faţa albă a unei femei. Avea privirea safirie pierdută, respirând accelerat, şi cu părul ciufulit şi castaniu cu tente de roşcat stins, aşezat pe umerii mititei. Era extenuată! Simţea că toată vlaga din ea fusese risipită în ceilalţi oameni din jurul ei. Ofta adânc şi des, vrând să-şi mişte corpul spre fereastra deschisă. Membrele ei însă de abia tremurau vag când încerca să şi le mişte, putând doar mâinile să le ridice în faţă , să şi le privească, ca ultimele părti ale corpului ei amorţit.
Simţea şi acum minutele ce parcă nu se mai terminau. Minute de coşmar adânc, în care plânsese, ţipase cât să răguşească şi se ruga la Dumnezeu să se termine odată.
Închisese ochii albaştrii precum marea adâncă, şi se lasă mângâiată de adierea blândă a vântului. Părul i se zvârcolea în toate părţile , racorind-o, iar pielea se răsfăţa în lumina soarelui cald de primăvară. Avea impresia ciudată că ceva nu e bine. Le aştepta nerăbdătoare pe asistententele ce îi strânseseră mâna în timpul chinului.
Auzii vag un claxon de maşină, şi mintea tresări odată cu corpul ei. Fiindcă nu se putea mişca nu avea de unde să ştie cine venise, însă se ruga să fie el, cel ce sosise s-o vadă în cea mai mare grabă. Auzise surd uşile conacului trântindu-se, şi zâmbi , recunoscându-i paşii. Apoi aşteptă, reuşind să se ridice în şezut. Astepta şi tot astepta, până ce auzi şoapte lânga uşa camerei ei.
Inima începuse să-i bată cu putere, corpul ei pulsând la unison cu ea. Voia să-i sară în braţe, însă nu putea. Broboane de transpiraţie cadeau uşor pe lângă tâmplele ei, alunecând pe gâtul palid şi lung.
Îşi lăsă capul în jos, suviţele scoarţei copacilor mângâiându-i obrajii aprinşi. Începea din nou să ameţească, corpul clătinându-se uşor ca în adierea vântului, însă totul revenii la normal când auzi uşa deschizându-se.
-Cum a fost, iubito? o întrebă o voce caldă şi suavă, atât de cunoscută ei. Îşi ridică capul, întinzându-şi braţele către el. Lacrimile fierbinţi îi alunecau pe obraji, înfierbântându-i, şi se lăsă sărutată şi zdrobită în braţele acelea gentile. Râse suav şi gingaş, şi îşi lăsă capul pe pieptul soţului ei, exclamând cu stupoare:
-Groaznic! Nu-mi mai simt corpul deloc, şi nici nu cred că o să-l mai simt.
-Doamnă Charleston, dar a meritat! Aveţi două fetiţe frumoase şi sănătoase! Dragele de ele! De abia am reuşit să le dezcleştăm mânuţele împreunate! O adevărată dragoste fraţească!
Servitoarea ce zâmbea pe sub mustăţi, apăruse în spatele soţului ei, ţinând două "păpuşi" în braţe. Zic păpuşi pentru că nu-mi permit să le spun altfel. Erau prea mici pentru a fii oameni, şi prea frumoase şi angelice pentru a nu le numii păpuşi.
I le întinse stăpânei ei, ce le primii cu braţele deschise. Le zâmbi cald fetiţelor ei, ce îşi deschiseseră la unison ochii albaştri, râzând mamei lor. Armelia, mama gemenelor, radia de fericire, încercând să nu scoată chiote de bucurie, fiindcă statutul social nu-i permitea aşa ceva nici când era în familie. Erau aşa firave!
Fetiţele îşi întindeau mâinile micuţe către ea, aşteptând să fie aduse lângă gâtul mamei lor. Le sarută obrajii, şi îi înmână una din fetiţe soţului ei.
-Edgar, mi-e şi teamă să le ţin în braţe! Mi-e teamă să nu se spargă sau să nu se rănească! Nu-mi pot crede ochilor!
-Sunt meritul tău scumpo. Tu le-ai adus pe lume, tu le-ai crescut sănătoase în pântecul tău timp de 9 luni. Acum că suntem împliniţi ca şi părinţi, de abia aştept să le creştem şi să le răsfăţăm.
-Vom avea nevoie de ajutor...Sandy, fă cunoştinţă cu Angela, cea din braţele mele, şi cu Agatha cea din braţele soţului meu.
Sandy, servitoarea, zâmbi cald, lăsând proaspeţii părinţi să stea cu odraslele lor. Avusese grijă să dea de veste în toată reşedinţa de viitoarele lor copilandre, care, erau ele sigure, vor lumina şi vor umple de culoare întreg peisajul.

~Few years later~

-Agatha! Agatha! Opreşte-te, Agatha!
-Prinde-mă surioară! Eşti aşa înceată!
Angela alerga cu toată puterea dupa sora ei, în timp ce pantofii şi râsetele lor cristaline răsunau în tot coridorul, mângâind timpanele servitoarelor ce le priveau cu mandrie şi admiraţie. Se bucurau să aibe două sufleţele alergând libere şi fericite, atât de tinere şi vioaie în toată vila!
Ele erau prinţesele tuturor din vilă. Două fetiţe pe care mama lor le îmbraca exact la fel, cu exact aceeaşi înfăţişare. Ceea ce le deosebea însa erau ochii şi personalitatea.
Angela avea ochii albaştri şi părul castaniu cu tente aprinse de roşcat, iar sora ei, Agatha avea parul identic cu al surorii sale şi ochii de un verde închis.
Ambele erau inimoase şi bune la suflet, însă asta nu avea să dureze pentru totdeuna.
Agatha continua să alerge pe holurile lungi, intrând val-vârtej într-un atelier de pictură. Sora ei o urmă gâfâind.
-Agatha ce .....
Rămăsese mută privind în jurul ei. Erau mii de pânze şi picturi neterminate, şi vopsele şi pensule ce le aşteptau parcă pe ele.
Agatha picta de zor pe o pânză albă un trandafir. Sora ei alergă la ea, şi începu să picteze pe altă pânză aceeaşi floare ca şi Agatha.
După câteva minute, lăsaseră amândouă pensulele jos, privindu-şi uneia alteia tablourile. Trandafirii păreau atât de reali şi mistici! Dar era ceva ce îi deosebea.....Trandafirul Agathei era plin de întuneric, cu petalele negre şi mov, şi cu lilieci în jurul lui, pe când al Angelei era de un roşu aprins şi cald, cu un fluture pe el.
-Mie de ce nu mi-a ieşit aşa? întrebă Agatha supărată. Vedea răutatea din tabloul ei ce parcă strălucea în lumina vagă a becului.
-Nu ştiu, dar e frumos surioară! Uite!
Angela vru să atingă suprafaţa picturii , dar mâna ei trecuse prin ea, ca printr-un portal. Ochii celor două se măriseră, rămânând înţepenite.
Agatha băgă mâna în tabloul surorii ei şi la un semnal al mâinii, scoseseră amândouă mâinile, fiecare având în palme trandafirul ce îl desenaseră.
Zâmbetul pe faţa lor se mări, în timp ce Angela încuia uşa atelierului. Trase perdelele ca lumina soarelui să patrundă, şi încercaseră să facă să prindă viaţa tot ce se afla în tablourile din jurul lor, însă nu mergea.
Au crezut ca doar pânza pe care pictau ele putea face asta, sau numai acuarelele, sau numai pensulele, însă nu era aşa. Încercaseră şi cu alte pensule, pânze şi acuarele şi toate desenele lor prinseseră viaţa, însă tot la fel: desenele Agathei aveau o tentă sumbră şi întunecată ,iar cele ale Angelei erau vesele şi vioaie.
Nu-şi explicau de ce, dar erau fericite că au descoperit ceva cu care să-şi ocupe timpul.
La puţin timp după aceea au dezvoltat o oarecare dragoste pentru pictură, lănsând să nu se afle că tablourile lor prind viaţă. Nimeni nu ştia, înafară de ele două. Era secretul lor preţios.
Lucrau în ateliere diferite, niciuna nevăzând munca celeilalte decât ocazional.
Însă, un sentiment de ură şi gelozie îşi punea raădăcini uşor, uşor în sufletul uneia din gemene, ce dorea cu orice preţ să-şi distrugă sora.....

ştiu că nu e prea interesant dar o să fie în capitolele următoare

"That's the best thing a girl can be in this world: a beautiful little fool."

- Carey Mulligan (Daisy) - The Great Gatsby

Ura!!!! Prima ! Cum sa nu fie interesant ? Ai inebunit ? E super super super ! Imi place la naebunie ! E o idee originala si foarte buna . Doamne , tu ai la talent in tine . . . serios ca nici nu stiu de unde scoti atata . Tablourile , gelozia , gemenele , superb , superb ! Adoooooor ficul tau ! E . . . cum sa spun ? Oare se poate spune in cuvinte ? Mi-ar ajunge un infinit de cuvinte sa spun cat imi place ? Te voi scuti de chinul de a citi atatea cuvinte , ti le voi lasa doar pe astea . Ca rasplata , te rog sa aduci mai repede capitolul urmator ! Mult noroc in continuare ! Nu am nici o intrebare pentru ca ai fost extraordinar de explicita si ai avut o descriere minunata .

Intr-o lume intunecata continua sa visezi colorat

Ficul meu: https://sasu.forumgratuit.ro/t10540-luna-noua

Sunt a doua . . . crying

. Dar , lasand vaicarelile mele dap !

, sa vorbi despre fic ike

! Maaama mama mama , il ador good job

. Imi place la nebunie jos palaria in fata

! E super fascinant nr1

. Sunt in suspans sad

. Sunt foarte rau in suspans sad

. Vreau sa aflu continuarea cat mai repede posibil asa ca $rainbow :\$ , grabeste-te si adu-o , te roooooog puppy eyes

!

Pe panza Tumblr_mgn4k9f7LL1rspvn1o1_400_large

Ai grija de felul in care iti echilibrezi sentimentele . Dragostea si ura provin din acelasi loc , inima .

O pagina foarte interesanta :

https://www.facebook.com/pages/Viata-adolescentilor/238018979657475?ref=tn_tnmn

X . O . X . O

Hollaaa! Din nou. Pentru inceput a fost wow.
Chiar foarte interesant.
Am ramas fara cuvinte.
E chiar superb.
Sper sa aduceti cat mai repede nextul si sper ca o sa ma anuntati de el.
Nu vreau sa pierd niiici un capitol.
Spor la tastat si la idei!
Anata ni kisu, Ja na! kiss

Those who are best suited to power, are those
who have never sought it.
⊙ • ⊙ • ⊙

Subiect: Re: Pe panza Joi 20 Dec 2012, 10:23

Superba povest e!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
Esti un geniu!! jos palaria in fata

multa bafta in continuare

Subiect: Re: Pe panza Lun 25 Feb 2013, 16:40

Fic inchis datorita inactivitatii.
>> FanFicuri Blocate.

cruelty is a gift humanity has given itself