Hello, sunt destul de noua pe acest forum si m-am gandit sa imi expun si pe aici ingenioasele mele povesti.
Accep orice fel de critica. Scuzati eventualele greseli de tastare si/sau exprimare.
Sper sa va placa.

Nume : Iubire printre custi de fier
Personaje : Sasuke Sakura Naruto etc.
Disclaimer: Nu detin niciun personaj din anime-ul Naruto si nu fac profit de pe urma acestor personaje/intamplari.

-Haide Kiki vino la minge. Asa. Ce fetita cuminte. Ne vedem maine bine?? Sa mananci pestele . Pa.
Of, ce zi grea, sa hranesti 20 de delfini, 12 broaste testoase fiecare pe rand, si cusca tigrilor, of dezastru total. Parul meu azi-dimineata aranjat frumos acum sta in toate partile. Costumul ud pentru inotatori statea lipit de trupul meu mai mult decat trebuia si in acest moment mi se parea o armura de fier vechi. Ochii mei odinioara radiau de fericire acum sunt obositi si aproape inchisi. Merg incet gandindu-ma ca maine este sambata deci voi avea doua zile libere. Ce bine. Pf, la cat de obosita sunt nici nu m-am prezentat nu? Pai eu ma numesc Sakura Haruno si am 21 de ani. Lucrez la Zoo de 3 ani. Mereu am iubit animalele si de aceea incerc sa le fac pe plac indifferent cat de obositor va fi. Am ochii verzi si momentan obositi si parul roz ca florile de cires. Mama imi spune “Ciresica”. Am avut o relatie de 5 ani, pana ce l-am prins in pat cu cea mai buna, pardon, fosta cea mai buna prietena a mea. Nu mai doresc sa imi aduc aminte ce scandal monstru am facut atunci, numele asa-zisilor nu conteaza. Pe nimeni nu mai intereseaza de soarta mea, de ce voua v-ar pasa?Oricum, acum stau in renumita Cehia. Aces Zoo este destul de nou renovat dar mie imi placea mai mult cel vechi, acum am ajuns sa incurc cusca leilor cu cea a tigrilor si tot asa. Oricum, seful meu este de-a dreptul intelegator, am inteles ca are si un fiu pe care drept pedeapsa ca are dosar penal l-a pus sa lucrezea aici doi ani. Mana lui dreapta si sefa mea sub marele sef mi-a spus ca are cam 26 de ani. Nu ma deranjeaza atat timp cat nu ma incurca cu nimic. Rabdarea mea e ca o linie subtire repede si usor de trecut. In fine, eu nu am povesti uluitoare despre viata cu parini morti au alte chesti complicate. Nu, parinii mei sunt undeva la tara in frumoasa Transilvanie. Ii vizitez destul de rar. Nu va spun nimic de ei penru ca nu sun ceva important sI cred ca v-as plictisi. Oricum, trebuie sa ajung acasa nu? Dupa ce trag pe mine blugi scurti, cu o palma mai jos de fund si tricoul pe care scria “Good Girls Go Bad” cu negru el fiind roz, peste lenjeria mea mov, imi prind parul meu pana dupa fund cu mai mult de 20 de cm intr-o coada la baza cefei. Parfumul, rujul si rimelul nelipsite din poseta isi fac frumos aparitia pe tenul meu albicios si sensibil. Ma incal in sandalele mele fara toc albe si plec acasa. Sun destul de pitica pentru varsta mea, dar imi place asa, la cei 21 de ani ai mei am doar 1, 60, insa formele mele ar innebuni pe oricine, poate de aceea mai toti cunoscuti mei sunt baieti iar fetele nu ma prea suporta. . Fara sa imi dau seama ma ciocnesc de cineva care nu are nici macar bunul simt sa isi ceara scuze tipa la mine de parca cine stie ce i-am facut. Tipul de care m-am lovit era unul inalt, bine facut avea cam 1,75 brunet si purta ochelari de soare fumurii. Afara erau cam 28-30 de grade si “dansul” era inr-o pereche de blugi lungi si un tricou verde cu nu stiu ce scris.
-Esti pe pamant? Striga indignat la mine.
Se pare ca are chef de cearta cu mine. Am un tupeu fantastic deci nu va dura mult sa fac si eu la fel de mult scandal.
-De ce nu te uiti pe unde mergi? In loc sa-ti fluturi privirea dupa nu stiu ce tipe sumar imbracate, mai bine ti-ai cere scuze penru neatentie.
-Vezi sa nu, de ce mi-as cere scuze in fata unei tipe ca cele de mai inainte cand…
-Cum iti permiti sa ma cataloghezi drept o…
Dar a inceput sa rada ceea ce mi-a atras privirea sI nu am mai continuat. Ma uitam la el de sus, pentru ca tocmai ma ridicasem, insa el statea tot pe jos avand acel zambet tamp pe fata.
-Ce este asa de amuzant?
-Faptul ca tu te-ai baga singura in acea “oala”. Eu doream sa iti spun ca nu am de ce sa cer scuze unei tipe dragute, dar tu nu, trebuia sa faci sou ca nah, asta-I viata, daca m-ai fi lasat sa continui as fi spus “Vezi sa nu, de ce mi-as cere scuze in fata unei tipe ca cele de mai inainte cand, deci am spus cand, o pot invita la o cafea.”Asa ca, accepti?
Eram muta, urechile mele nu mai auzeau absolut nimic, tipul asta de care accidental am dat, crezand ca e al naibii de ingamfat imi cere o mica intalnire? Nici nu stiu ce sa-I raspund, doar nu poae fi foc daca mai ies si eu, si in felul asta m-ai aflu cae ceva despre oamenii ca el, adica tupeisti, chiori, certareti, neatenti, disrati, sau cum vreti voi.
-Ok, cand sa ne intalnim? Zic in timp ce il urmaresc cu privirea cum se ridica sI se scutura de praf.
-Ce ai spune de, umm, acum?
Oh, Doamne, il “cunosc” de nici 30 de minue si, Doamne. Ce tip tupeist.
-Bine, unde mergem? Doar n-o sa comandam de la un tonomat sI sa bem in strada nu?
Zic dupa care il bufneste rasul.
-Nu, vom merege in cafeneaua mea favorite. Apropo, ma numesc Sasuke.
-Mda, eu sunt Sakura, incantata.
-Si eu.
Eram amandoi fata in fata si ne zambeam ca doi copii mici. Ce mai intalnire e asta fara pachetul de guma? Sau balonasele frumos colorate daruite la plecarea acasa cu mami sI tati de manuta? In fine, simt o atingere in zona braului dupa care, aceea durere se intensifica treptat, ca sI cand cineva ma strange de acolo. Observ ca mana apartine lui Sasuke, si ii arunc o privire intrebatoare. Insa nu raspunde doar zambeste privind tot inainte. Ajungem intr-un final in fata unei cafenele de lux, cu terasa si masa pentru doi la balcon. Intram acolo, totul parea scos din acei ani indepartati cand femeile purtau rochii lungi si bufante ca de mirese, doar ca, colorate si umbrelute subtiri tinute de maini cu manusi. Ador acest local. Ne punem la un fel de receptie si Sasuke ii spune ca vrea un separeu. Se pare ca vine foarte des pe aici. Domnul cu rezervarile era un domn inal, carunt si vorbea dulce ca mierea. Vorbea doar cu Sasuke, insa nu ma deranja. Ce m-a pus pe ganduri a fost “porumbelul” pe care l-a scos pe gura.
“-Domnisorule Sasuke, sper sa fie ea aleasa pentru ca, celelate nu erau la fel de frumoase precum acesta tanara si scumpa domnisoara”. Dupa care imi zambese frumos dar nedeschizand gura. Merg cu Sasuke pe balcon, masa era aranjata pentru doar doua persoane. Ma asez si ma intreaba ce doresc. Ii spun ca doar o simpla cafea cu lapte, nu vreau sa ma complic, acesta dadu afirmaiv din cap dupa care suna dintr-un clopotel auriu aezat pe fata de masa perfect alba unde la mijlocul ei isi faceu de cap mici si mari floricele multicolorate. Ma uit pe balcon si raman surprinsa de peisajul mirific. Totul era atat de frumos, m-as putea pierde in zarea cea frumoasa. Sun trezita de gestul lui Sasuke, aveam ambele maini pe masa, acesta imi ia doar mana drepata dupa care o aseaza ceva mai incolo pentru a face loc cafelei. Pe tot parcursul “mutarii” mana sa o tinea strans pe a mea fara a avea macar in gand sa ii dea drumul. Ma inorc de la peisaj si il privesc in ochi, ce senzatie ciudata, cred ca imi place. Am vorbi mult timp, despre vrute sI nevrute. Se pare ca est un tip de treaba pana la urma. S-a oferit destul de insistent sa ma duca acasa, desii nu prea doream sa fiu vazuta in compania altor persoane, pentru ca stiti si voi, lumea barfeste pe oricine, a fost atat de cicalitor inca am acceptat. Drumul a fos scurt si totusi, mi-a placu pentru ca pozitia mainii de pe soldul meu a ramas neschimbata, si parfumul sau imi inunda narile mele. Ajung in fata casei si acesta face un gest ce ma surprinde total, ma ia in brate sI ma pupa pe unul din obraji. Simt cum o iau razana de-a binelea. Dupa care pleaca eu ramanand masca la toata scena. Vreau sa deschid usa casei mele dar observ ca este descuiata deja, ceea ce ma ingrijoreaza profund. Intru in casa, pe coridorul lung, si ma descalt. Toate luminile erau stinse, incerc sa le aprind, insa se pare ca doar lumina lunii pline mai este de folos. Aud un ras bajocoritor din spatele meu, mai exact de pe canapea, pentru ca stiam fiecare mobila unde isi are locul neschimbat. Stiam acel ras, apartinea fostului meu iubit, Naruto. Doamne Dumnezeule ce cauta la mine in casa? Sangele imi ingheata in vene, rasul lui ramanea la acel stadium de incet si tot o data deranjator. Vreau sa tip, sa plec, sa fac cumva sa scap, dar aud cum usa lasata deschisa se tranteste violent si simt un fel de batista la nas. Imi este frica, foarte frica. Incep sa amortesc aseptand sa fac un conact dureros cu podeaua tare, dar spre surprinderea mea acest contact s-a lasat asteptat. Inchid ochii si negru, atat pot spune despre aria mea vizuala.

Sper ca va placut!

Hey draga mea ,
Pentru inceput mi se pare bine doar ca am o mica observatie :

Citat :

In fine, simt o atingere in zona braului dupa care, aceea durere se intensifica treptat, ca sI cand cineva ma strange de acolo.

Ce-i o durere asa mare cand cineva te ia de brat ?.De actiune nu-ti mai zic , ca ti-a zis Bianca si incearca sa mai adugi inca putintica descriere .
Astept nex .