Invata-ma sa plang !

Invata-ma sa plang !

Capitolul 1

Usa se deschide. Doi ochi se intorc nepasatori, privind-o pe asistenta ce tocmai patrunsese in holul spitalului cu nepasare. Ochii putin asiatici, de culoarea ghetii alfate in mijlocul padurii, afisau cele mai reci priviri. Era liniste, numai pasii femeii care se indrepta catre fata se auzeau in surdina. Plictisita de o asemenea melodrama, ofteaza si isi da capul peste spate, mimand expresia unui om grabit, care ii spune numai din semne asistentei sa se grabeasca. Dupa cateva secunde cele doua se afla fata in fata:
- Imi pare nespus de rau, nici nu am cuvinte.. dar asistenta este intrerupta de cuvintele mai mult suflate cu greata, decat rostite ingrijorator:
- Doar spuneti, ce este atat de greu?
Pe fata medicului in devenire apare o paloare de uimire. Nu-i venea a crede cat de tare si cat de insenibila era fata la vestile ce vor urma sa vina. Putin enervata de tonul pe care i-a fost vorbit, cu o voce sacadata ii raspunde, uitandu-se direct in ochi si sfidand-o:
- Cancerul mamei dumneavoastra s-a agravat. Nu mai raspunde la tratamente si cu siguranta viata ei este pe sfarsit.
In tot acest timp in care i-a fost explicata starea mamei sale, blonda nu a facut decat sa-si caute prin buzunare o ultima tigara, aratand satisfactie desavarsita dupa gasirea ei. Cuprinde nicotina in doua degete. O netezeste cu atentie si apoi isi ridica chipul din nou catre femeiea care amutise pe moment:
- Nu a fost asa de greu nu? si rostind acestea, se intoarce cu spatele si da sa plece, insa este oprita :
- Cum poti spune asta? Mama ta este pe moarte! Nu realizezi? Mai ai maxim doua luni de trait langa ea si apoi va disparea pe vecie.. incearca asistenta sa o induplece.
Plictisita isi continua drumul fara a-i mai da un raspuns. In spatele ei alti doi ochi caprui cu tente de un verde crud o priveau intr-un mod curios. Nu era surprins de ceea ce vedea, insa curiozitatea i se citea pe fata.O asemenea fata insensibila, ii placea. La gandul ca ea ar putea fi o provocare isi arcuieste usor buzele pline intr-un zambet misterios si pleaca catre cabinetul de unde fusese strigat.

Afara era prea soare, ceea ce o enerva la culme pe rebela. Isi aprinde tigara si inhaleaza fumul cu ardoare, lasandu-l sa patrunda afara, alene pe gura, in timp ce capul ei se lasa usor pe spate, iar ochii i se inchid din cauza luminii prea puternice. De-odata se incrunta si blestema printre dinti zilele insorite. Isi pune mana pe frunte pentru a-si face umbra. Clipeste de doua ori si apoi izbucneste in ras cu tigara in gura. In fata ei apare o blonda vopsita, machiata strident, imbracata indecent care o privea de sus. Mai trage o data din tigara, de data asta sufland fumul in fata vopsitei si intr-un mod foarte delicat , dar totusi batjocoritor, in semn de respect, cum ii placea sa spuna, ii arata degetul "obraznic", dupa denumirea pe care i-l daduse. Amuzata pana peste cap de cat de patetica putea fi acea fata, isi poarta zambetul pe buze cateva minute bune. Nu le putea suporta pe asa zisele "femei adevarate", care nu stiau altceva decat sa cheltuiasca bani. Nu si-a putut imagina niciodata cum o persoana , care se respecta pe sine, poate purta haine care mai mult sa-i dezgoleasca corpul decat sa-l imbrace. Pentru ea hainele nu insemnau prea mult. Prefera stilul lejer: jeansi, tricou sau camasa larga si tenisi, combinatia perfecta.

Isi scoate din buzunar telefonul si se uita la ceas. Mersese deja o ora fara sa stie unde se indrepta. Isi lipeste palma pe frunte, incercand sa se gandeasca unde sa se duca. De-odata isi retrage mana de pe frunte, indreptand-o spre gura care se deschisese intr-un cascat, motivul plictiselii...

Invata-ma sa plang ! 552748_443759188987896_686437293_n_large

So I turned up at the time and place
Thinking I give you a final chance
But you’re nowhere, but you’re nowhere
And I just can’t take that I was here before.

Fic nou in colaboarare. Si inca ce colaborare. Pot spune de pe acum ca va fi un fic superb.
Titlul mi se pare genial si inca din primul capitol pare ca se potriveste.
E destul de ciudata protagonista. Cum sa fii asa de insensibila cand afli ca mama ta mai are doua luni de trait? Abia astept sa vad ce se va intampla mai departe.
Deja stii, iubire, ca imi place enorm cum scrii, insa iti mai spun o data. Esti foarte talentata si se vede ca pui suflet in fiecare fraza.

Spor la scris in continuare, fetelor si multa inspiratie!
V-am pupat

I dream of rain
I dream of gardens in the desert sand
I wake in vain
I dream of love as time runs through my hand

Desert Rose

Miau miau !

Uhuu, fic in colaborare. Iubirea mea and copanelul meu dulce. Superba colaborare ! Va fi un fic extraordinar. Deja il ador.
Imi place foarte mult protagonista. Este asa de insensibila. Deabea astept sa vad ce idei aveti, sunt sigura ca va iesi un fic de nota 10 !!
Gabii, descrii foarte frumos. Imi place. Ma intreb cine o fi baiatul ala. Umm? :>
Saraca asistenta, nici nu mai stia ce sa zica :)) Doamne, deci nici macar o lacrima nu a curs pe obrazul fetei (D)
Ciudat, dar superb :x Imi place foarte mult. E asa de frumos.
Meeey, sa aduci next-ul rapid !!
Apropo, ador titlul :x
Spor la scris si muuulte idei !
Va pupacesc dulce

Possession I. Fire

☼ P E R F E C T I O N ☼

Hei, hei!

Inca un fiic love

Doamne, cum poate sa nu-i pese ca mama sa o sa moara?

Ce idee

Sunt curioasa ce se va intampla in continuare :x

Spor la scris si idei amandurora! kiss

At sunrise everything is luminous but not clear. It is those we live with and love and should know who elude us.
You can love completely without complete understanding.

E foarte tare inceputul.. Si cum Ellzisor nu poate raspunde.. banul pacii.. M-a rugat si pe mine sa ii fac o favoare .. Deci iti transmit din partea ei:

Gabiii scump kiss

Primul capitol este extraordinar love

Abia astept next-ul, ca tare curiasa sunt sa vad ce se va mai intapla:X:

Sa ma anunti te rog cand il pui . Tu sau Meyryn love

Numele meu este Ellzişor happy2

Bun.. deci gata.. revenim la mine (D) Super, vreau next happy

Invata-ma sa plang ! Tumblr_m4h7uaq5iy1rwcc6bo1_400

Kawaii

Ce colaborare, vai vai si iarasi vai :)) Imi place inceputul si admir insensibilitatea fetei. Ce sa mai, deja ador acest personaj. :)) Oricum, titlul este mai mult ca potrivit si abia astept sa vad ce se mai intampla. Spor la scris si multe idei in continuare. Mey, sa vii cu nextul repejor. :o3 V-am pupacit dulce.

choco^^

cruelty is a gift humanity has given itself

Bun, deci Gaby ti-am mai spus si pe mess, imi place foarte mult primul capitol. Vreau sa anunt ca in fiecare marti va fi postat cate un capitol din fic. heh

Vai cemi placeeeeeeeeeeeeee :x:x:x:x:x:x:x:

Chiar daca fata e insensibila chiar imi place descrierea totul si chiar mai facut curioasa

Mey hai cu nextu repede:x:x:x:x

Deabia astept sa vad ce se mai intampla sa ma anuntati cand puneti nextul va pup :x:x

•I love the way you lie..•
•I can't tell you what it really is•
Invata-ma sa plang ! Tattoood

•I can only tell you what it feels like•
•And right now there's a steel knife•

Capitolul 2

-Un pachet de Kent! aproare sopti buzele roz ale fetei in timp ce ochii ii tinea intredeschisi si mana deasupra frunti, parca ferindu-si chipul de orice raza de soare care patrundea in magazinul cu multe ferestre larg deschise. Vanzatorul, un barbat destul de inalt, cu burta, purta un maieu alb care era jumate transpirat....ii provoca greata imaginea lui insa se abtinea sa nu ii zica ceva. Isi ridica usor insa cu dispret privirea spre chipul lui, acesta ii zambea bland si cu iubire, insa fata nu putea vedea decat mai mult dezgust.
-Deci Lavi, cum se mai simte mama ta? Am auzit ca din nou a-ti dus-o la spital, se simte bine? Intreba acesta asezand usor pachetul de tigari pe tejghea insa tinand mana peste el ca si cum nu ar vrea sa i-l de-a defapt. Fata isi lasa usor mana, mult prea alba, ascunsa aproape jumate intr-un tricou larg visiniu, sa ii alunece pe langa corp, ascunzand-o in buzunarul blugilor de unde scoase niste bani si ii arunca pe tejghea. Barbatul o privea uimit, era atat de rece si parca emana peste tot in jurul ei doar racoare. Acesta fara sa mai zica altceva, isi ridica mana de pe pachet si lua bani, continuand sa o priveasca. Era atat de frumoasa insa rautatea care o domina o facea intr-un fel urata, chiar groaznica si destul de infioratoare.Intr-o liniste deplina iese din magazin lasand usa sa se tranteasca. Desface pachetul si scoate una dintre tigari aprinzand-o si inhaland fumul cu atata pofta ca si cum ar fi aer.

Se uita in jurul ei si totul parea ca scos dintr-o cutie ieftina de papusi, totul era atat de..perfect, majoritatea oamenilor zambeam, adolescenti fericiti pe la toate colturile fumau pe ascuns si badjocoreau oameni pe la spate, cat de destepti se pot crede.
Mergea cand mai repede cand mai incet insa fara a avea o destinatie exacta. Incetase sa mai priveasca in jurul ei deoarece se enerva de fiecare data cand vedea cate o fata mult prea machiata cu aspect gen Lady Gaga care cica este finuta si eleganta . Privea in jos admirandu-si tenisi negri putin prafuiti si intr-o parte usor rupti. Totul era atat de monoton....plictisitor. Se opri pe mijlocul treceri de pietoni si ramase acolo chiar daca semaforul se facuse rosu, masinile treceau in viteza pe langa ea, o claxonau si o injurau. O frana brusca rasuna pe acea strada ca si la cursele de la televizor. Ochi albastri ai fetei se ridicara si privira in stanga ei. O masina neagra statea cu motorul pornit la un centimetru distanta. Soferul, cu o frica groaznica imprimata pe chip o privea din interiorul masini si parca ramasese inmarmurit acolo. Oameni de pe trotuare o priveau si sosoteau care mai de care privind-o pe fata care parea drogata. Clipeste de doua ori apoi isi scoate o tigara si o aprinde, incepand din nou sa mearga, sper uimirea tuturor celor care o priveau. Un sunet ciudat, destul de cunoscut incepe sa se auda din buzunarul drept al fetei. Aceasta rasufla plictisita si scoate telefon raspunzand insa fara a zice ceva.

-Scuza-ma ca te deranjez insa trebuie sa vi neaparat pana la spital, este vorba despre mama ta si... insa femeia nu apuca sa continua deoarece fata inchise telefonul si il strecura din nou in buzunar. Inchise pentru cateva momente ochi apoi se intoarce mergand spre spital.

Ajunsa in fata spitalului, se opreste si priveste in sus insa spre disperarea ei, soarele era destul de puternic si nu prea putea tine ochi deschisi. Ura spitalele, le ura atat de mult incat daca ar fi avut o bomba la ea, ar fi declansat-o in spital fara nici o ezitare. Se opreste in fata unei asistente care o ghideaza catre cabinetul doctorului care se ocupa de mama sa.
Dupa mai bine de jumate de ora, Lavinia iese destul de palida la fata, cu un aspect de plictisita total. Isi scoate din nou o tigara si o aprinde, tragand de trei ori din ea insa fara sa lase fumul afara. O mana calda se aseaza usor pe umarul ei facand-o pe fata sa tresara si sa se intoarca incet spre el. Cei doi ochi caprui cu tente de un verde crud care o privisera si data trecuta o priveau si acum in acelasi mod curios si cu un zambet misterios pe chip.

-Nu stiu cine esti tu sau cine te crezi insa acesta este un spital si in spital nu ai voie sa fumezi. Te-as ruga sa stingi tigara in acest moment deoarece.... insa fata, cu o spranceana usor ridicata il privea si expira tot fumul de tigara pe care il avea in gura pe chipul baiatului care inchise ochi si incepu sa tuseasca. Aceasta arunca tigara pe jos si o calca, plecand de langa baiat, impingandu-se usor in umarul lui. Acesta se intoarce cu ochi rosi plini de lacrimi si o privea pe fata cum se indeparta alene de el cu un mers ca de om bolnav, taraindu-si picioarele de gresia alba. Era o fata ciudata, rea si de neclintit si asta il dadea peste cap. Mai tusi o data si isi sterse lacrimile, plecand si el insa mai privind inapoi de cateva ori pana cand nu a mai zarit-o pe fata.

Mmmm fic nou...

E foarte tare. Imi place mult cum descrieti amandoua

Gaby cand pui next-ul? Nu de alta da`mor aici de stresocuriozitorturezie (D)

Please cat mai repede

Hai cu nextuuuuuuu Si anunta-ma si pe mine cand il pui

Am zburat^^

*~ Sclipeste viata faurita de lungi si dulci apusuri *~
*~ Sclipesc momentele brazdate de ale ei surasuri *~
*~ Si ganduri tainice se pierd in valurile vietii, *~
*~ Si obosesc si se astern pe roua diminetii...*~

Covor ce stai nepasator sub vesnice suspine,
De ce nu plangi cu al lor dor? Plange si tu cu mine...

Vaii In sfarsit urmatorul capitol. Imi place foarte mult sa stisi Deci atitudinea fetei pare de neclintit, insa mai devreme sau mai tarziu cred ca va sfarsi plangand in bratele protectoare ale cuiva. :)) Eii, om trai si-om vedea, nu? Asa, pai banuiesc ca trebuie sa astept pana saptamana viitoare pentru urmatorul capitol, insa macar o sa am timp sa ma gandesc la ce-ati mai putea scrie. Cat mai multa inspiratie in continuare. V-am pupacit dulce.

choco^^

cruelty is a gift humanity has given itself

Uhuuuu mamii ce capitol naucitooor !! Superb. de-a dreptul mirific.. ce descriere . love it ! :X Am sa aduc eu nextul martea viitoare.. Hehe Byee

So I turned up at the time and place
Thinking I give you a final chance
But you’re nowhere, but you’re nowhere
And I just can’t take that I was here before.

Ooo Capitol à la Mey.

Imi place foarte mult felul in care reusiti sa o conturati pe Lavinia. Are o personalitate puternica, e de rece si nepasatoare. Eh, pana la urma cu sigutanta se va topi gheata din inima ei. Cel putin, asa sper.

Capitolul a fost foarte frumos. Lucrurile decurg foarte interesant si abia astept sa vad ce se mai intampla. Deci, sa te pui pe scris Gabi (D)

Multa inspiratie in coninuare si spor la scris, fetelor!
V-am pupat

I dream of rain
I dream of gardens in the desert sand
I wake in vain
I dream of love as time runs through my hand

Desert Rose

Ooo Capitol à la Mey.

Imi place foarte mult felul in care reusiti sa o conturati pe Lavinia. Are o personalitate puternica, e de rece si nepasatoare. Eh, pana la urma cu siguranta se va topi gheata din inima ei. Cel putin, asa sper.

Capitolul a fost tare frumos. Lucrurile decurg foarte interesant si abia astept sa vad ce se mai intampla. Deci, sa te pui pe scris Gabi (D)

Multa inspiratie in continuare si spor la scris, fetelor!
V-am pupat

I dream of rain
I dream of gardens in the desert sand
I wake in vain
I dream of love as time runs through my hand

Desert Rose

Doamne

Scuze ca am ajuns asa tarziu.. deci , draga Meyryn.. Capitolul este genial.. absolut superb love

Daca inceputul m-a impresionat, atunci nu stiu ce as putea spune despre continuare love

Gabii.. Sa te vedem acum in actiune.. Pune-te pe scris love

Te pup

Invata-ma sa plang ! Tumblr_mebnuxrhg11r5wivoo1_500_large

I promise, I will never leave you again.

Capitolul 3

Plictiseala!! O zi prea calda, prea plictisitoare si prea calma. In timp ca tragea cu pofta din tigara, blondei ii veni in minte fata baiatului de la spital. O enervase la culme, cum de l-a lasat sa ii intoarca vorba? Cum de nu a reusit sa-l puna la punct? Expira tot fumul, aruncand tigara pe jos.
Isi scoate castile de la Mp3 si da drumul la playlist. Un zambet ii apare pe fata cand in urechi incepe sa-i cante melodia Three Days Grace I Hate Everything About You. Cateva ganduri chinuitoare nu ii dadeau pace. Cum se face ca ea nu simtea nimic? Cum de inima ei parca nu exista, tot ce facea era s-o pastreze calda, pompandu-i sange prin vene, facand-o sa para vie, cand de fapt ea era moarta. Fara sentimente, fara prejudecati, fara fericire. Asta era tot ce trebuia stiut despre ea. Ciudat nu? Niciodata nu a simtit vreo lacrima alunecandu-i pe chip, habar nu avea cat de fierbinti sunt atunci cand plangi de iubire si cat de amare sunt cand sufletul iti este devorat din interior. Oare era destinul? Sau poate ca in ea se ascundea o durere veche, ce se transformase in scutul asta? Intrebari peste intrebari. Unele cu raspunsuri, altele lasate in bataia vantului ca si firele de par ce se miscau jucaus, dupa adierea lui. Orizotul i se oglindea in ochi. Apusul soarelui parea atat de melancolic, incat pentru o secunda se lasa cuprinsa de magie si ii admira culorile superbe. Isi aduce aminte de acea vorba "Problemele nu sunt decat probe pentru a ne intari sufletul". La ea era totul pe dos, problemele nici nu o intareau, dar nici nu-i inmuiau inima. Si inca o data, de plictiseala, bineinteles, scoate un oftat pe gura, atunci cand telefonul aflat in buzunarul stang al blugilor, incepe sa vibreze.
- Ehm? raspunde fata in loc de salut si asteapta sa vada cine o sunase
- Vino la spital. asta era tot ce i s-a zis, nimic mai mult. Atat. O simpla propozitie ce ascundea atatea secrete apasatoare.

Fata in cinci minute ajunsese la spital. Respira foarte repede, iar pe frunte i se puteau observa fire rebele de par, lipite din cauza transpiratiei. Alegrase. Inima ii batea tare, simtea ca se sufoca din cauza caldurii. Ajunsese in sfarsit in fata salonului in care statea mama ei. Isi intoarce capul in partea dreapta si-l observa pe baiatul de ieri. Avea doua lacrimi la coltul ochiului, insa si le sterge repede si intra si el in camera ce era fata in fata cu camera mamei ei. Ridica din umeri, lasand un aer de dezinteresata si patrunde in incapere. In fata ei apare un pat cu o femeie in el. Palida, cu cearcane, trasa la fata, parca un mort viu, femeia isi deschide ochii. Ca si cum si-ar da ultima suflare rosteste printre buze:
- Lavinia..
Ea se indreapta catre ea fara nicio expresie pe fata. Mama ei isi intinde mana si o apuca pe a fiicei. O lacrima i se scurge pe obraz in timp ce ii privea pentru ultima data ochii albastrii.. doua secunde mai tarziu firul vietii se rupse. S-a sfarsit. Secata de vlaga, mana ce acum putin timp o strangea cu afectiune pe a ei, cade usor pe marginea patului atarnand.
Blonda se intoarce cu spatele si se indreapta spre usa, uitandu-se pentru ultima data la mama ei , rostind usor:
- La revedere mama..
Iese din camera si fara sa-si dea seama se pregateste sa mai aprinda o tigara. In acelasi timp, brunetul iese din incaperea cealalta. Cei doi dau fata-n fata si fara ca el sa apuce sa spuna ceva, blonda ii replica:
- Da, da stiu, nu fumez..
El, desii avea ochii inundati de lacrimi, schiteaza un mic zambet, lucru care o uimeste un pic pe Lavinia. De ce oare s-a amuzat? Pe chipul ei apare o urma de confuzie, observata de catre brunet. Printr-un gest gingas, el ii intinde mana si ii sune:
- Eu sunt David. Lavinia isi da capul putin inapoi, raspunzandu-i indiferenta:
- Frumos nume.. intorcandu-si spatele si plecand, dupa cele rostite...

-----------------

Capitolul nu este corectat!! Sper sa va placa.. a si este Dedicat lui Mey

So I turned up at the time and place
Thinking I give you a final chance
But you’re nowhere, but you’re nowhere
And I just can’t take that I was here before.

Doamne, cum poate fi asa de insensibila? Mama ei murise si ea doar a zis " La revedere? "

Si cum sa ii intoarca spatele lui David? Ce femeie ... (D)
In afara de asta, pot spune ca acest capitol este unul superb love

Draga.. Astept next-ul.. s avad ce se mai intampla... Oare cei doi se vor mai intalni ? (D) [David si Lavinia]

Pupici de la Ellzisooor kiss

P.S.: Primaaaaa a hug

I promise, I will never leave you again.

Asa, am citit capitolul aseara (azi-noapte ) pe telefon, insa iti dau acum comm. Imi place foarte mult capitolul. Si ador pur si simplu atitudinea fetei. Desi cred ca sentimente exista in sufletul ei, insa aceasta nu le-a dat ocazia de a iesi la suprafata. In rice caz spor la scris in continuare si multe idei pe viitor. V-am pupacit dulce.

choco^^

cruelty is a gift humanity has given itself

Foarte frumos Gabus. Ai facut un capitol foarte reusit, mi-a placut mult.
Nu m-am uitat dupa greselile de tastare, dar am vazut vreo doua. Oricum, dupa cum ai zis si tu, e capitol necorectat.

So, astept next-ul !.

Doamne, ce tarziu am ajuns Imi cer scuze, iubire!

Deci, cum poate Lavinia sa fie atat de insensibila? Cum sa fie asa de relaxata cand mama ei s-a stins din viata? Macar putina parere de rau, dar nimic. Ce fiinta, pfai...
Capitolul a fost foarte frumos, draga mea, chiar daca ai mai avut unele greselute.

Abia astept next-ul! Sper sa vina cat mai curand!
V-am pupat, fetelor!

I dream of rain
I dream of gardens in the desert sand
I wake in vain
I dream of love as time runs through my hand

Desert Rose

Forte frumos gaby, eu am citit, am inceput sa scriu urmatorul capitol insa nu am lasat aici comentariu...rusine sa imi fie.
Oricum este foarte (forte :p) dragutz si imi place mult

Capitolul 4

O adiere puternica de vand o lovi in fata palida si o impinse un pas in spate, clatinandu-se ca un om bolnav. Parul blond plutea parca ar vrea sa isi ia zborul, ochi albastri cuprinzand intreg cerul intr-o privire rece. Trase aer cu putere in plamani, pieptul mariindu-se si ramanand asa cateva momente, tinand-o ochi inchisi. Cerul incepu sa planga. Lacrimile reci cadeau usor pe trupul subtire al fetei spalandu-l. Hainele largi acum ii atarnau ude, parca tragand-o in jos, fata isi indoindu-si genunchi continuand sa priveasca cerul desi avea ochi inchisi. Cateva suvite ude i se lipisera de fata, restul parului fiind lipit de haine. Isi simtea trupul atat de greu incat ii venea sa se arunce pe asfaltul rece si ud si sa ramana acolo pana cand ploaia inceta. Ploua cu picaturi mari si grele, galagioase, pasi grabiti ai oameni se auzeau de pretutindeni numai ea nu se clitea de acolo ca si cum ar fi prins radacini.
Dupa cateva clipa isi aduse capul in pozitia normala, deschizand ochi si privind drept inainte, picioarele incepand sa se miste, lipindu-se mereu de pantaloni largi, uzi. Mana lenesa se ridica in drept cu fata, stergand-o de picaturile reci care continuau sa cada parca mai grele ca niciodata. Pentru nu stia care motiv se simtea putin eliberata de o povara care o chinuise atata timp, ii murise mama insa ea nu putea nici macar sa se prefaca ca sufera desi inima ii batea repede, respiratia ingreunandu-se, pofta de viata disparand insa cu era nici macar trista. Cateodata se ura pe ea insasi pentru monstru care era insa isi ura mama mai mult pentru ca a nascut un astfel de mostru, probabil de aia nu suferea.
Cotinua sa paseasca in nestiire pana cand ajunse in fata unui bloc de 6 etaje, alocuri crapat, cu geamuri destul de mari, perdelele unele murdare zarindu-se. Inchise ochi pentru un moment, inspirand adanc si zambind intra in bloc, usa scartaind puternic si trantindu-se dupa ea, scotand un sunet puternic care cutremura integ blocul. Pasea incep pe scarile din beton inca incercand sa asculte zgomotul ploi insa nu auzea decand zgomotul pasilor sai care se apasau pe beton si micile picaturi de apa care ii alunecau de pe trup si haine, chipul alb al fetei fiind dominat de apa care aluneca. Se lasa inghitita de intunericul blocului care era atat de linistit. Deodata se auzi un scartait si o usa se deschide exact in fata ei si aparand o femeie de vreo 50 si ceva de ani. De-a lungul vremi, cand mama ei lucra pana tarziu, acesta femeie statea cu ea si ii facea de mancare, aceasta femeie o asculta mereu desi ea nu spunea nimic si parca prin tacerea ei intelegea tot ce are pe suflet insa aparitia ei acum o enerva. Fata ei alba si putin zbarcita, ochi ei caprui umezi si rosi de la plans o priveau milosi. Aceasta intinse mana ascunsa intr-o bluza neagra si ii prinse bratul ud al fetei.

-Lavi scumpo, dute si schimbate, nu cred ca vrei sa te imbolnavesti, asa-i? Spuse femeia printre suspinele pline de durere si amaraciune. Aceasta isi sterse lacrimile care ii alunecau pe fata cu dosul maini putin zbarcite si cu cateva bataturi fine. Trebuie...relua femeia insa bufnind in plans si nefiind in stare sa continue pentru cateva momente. Trebuie sa ma ajuti sa pregatim lucrurile pentru inmormantarea mamei tale! Spuse acesta intr-un sfarsit. Ochi albastri ai fetei se lasara in jos privindu-si pantofi apoi cu o viteza fulgeratoare o privi in ochi pe femeia care o tinea strans de brat si ii spuse incet incat femeia debea intelese.
-Ocupa-te tu, te pricepi, ce ma pui pe mine? Ochi femei se marira privind-o cu uimire si cu ura in acelasi timp. Cum poate aceasta persoana sa fie numita om? Era ca un obiect, o puteai arunca sau pune unde vrei, puteai sa o lovesti sau sa o chinui pentru ca ea nu plangea. Cel mai dureros moment pentru un copil este atunci cand mama moare si ea nici macar o urma de tristete nu arata. Fara a mai sti ce sa zica, ii dadu drumu la brat soptind printre suspine un simplu „bine’’.

Nedadundu-si seama de ce mai sta pe loc, incepu din nou sa mearga pana se opri in fata unei usi destul de mari, maro, putin crapata. Pentru un moment ramase nemiscata ascultand picaturile de apa care ii alunecau pe corp si se loveau si se zdrobeau de betonul rece. Inchise ochi ascunzandu-si mana in buzunarul pantolonului ud care i se lipi de mana, facand-o greu de scos. Se auzi un clinchet apoi fata isi scoase mana din buzunar tinand o cheie putin ruginita de care atarna un breloc in forma de cruce jumate spart. Strecoara cheia in broasca si o rasuceste incet ascultand cum usa se deschide. Cu pasi inceti, taraindu-si picioarele dupa ea patrunse in apartament incepand sa se dezbrace chiar din fata usii. Hainele ude se prabuseau pe covorul murdar, scotand pana si cea mai mica particula de praf din el si lasandu-l sa se lipeasca de trupul ei alb aproape ca laptele de care statea lipit parui ei lung blond. Talpile mici atingeau usor gresia rece, un fior patrunzand in trupul ei la fiecare pas insa nu se oprea. Patrunse incet in cabina de dus, pornind apa si lasand-o sa ii atinga pielea inrosind-o. Respira cu greu insa nu ii pasa. Opri pentru un moment robinetul pentru a auzi daca inca mai ploua. Zgomotul ploi rasuna atat de tare incat pantrundea in baie si in inima fetei, racind-o si mai tare....ii era indiferent ce se intampla, ea traieste, asta este important.
Dupa cateva minute iesi din dus, iesindu-i aburi din piele ca si cum ar fi gata sa ia foc. Isi inveli trupul subtire intr-un prosop albastru si iesi din baie, intrand in camera ei si trantind usa dupa ea atat de tare incat acel sunet rasuna in toata casa. Privi spre geamul uitat deschis. Ploaia patrunse si in camera, udandu-i parchetul vechi si umflandu-l, covorasul mic maro fiind jumate ud. Nepasatoare, calca pe el, simtind cum apa din parul ud ii aluneca usor pe spate facand-o sa se incoarde. Scoase din noptiera o tigara si o bricheta. Facu un salt mic, asezandu-se pe marginea uda a geamului cu sezutul si privind intreg orasul care era atat de linistit. Aerul tare si curat ii patrunse in nari si in plamani, invadandu-i. Ochi albastri priveau absenti intreg peisajul, in timp ce isi aprinse tigara. Fumul inecacios ii patrunse in plamani, chinuindu-i. Isi lasa incep capul pe tocul geamului, parul putin uscat miscandu-se dupa adierile vantului.

Scuzati daca sunt greseli de tastare insa nu prea am timp astazi si m-am grabit sa il termin si sa il postez, maine daca am timp il corectez.
Astept pareri :p

Iii Ce capitol frumos!! Mi-a placut atat de mult si inca admir atitudinea fetei. Ma gandesc cat va mai dura asta, deoarece pana la urma se va inmuia ea. Trebuie. (D) Daca nu, o oblig eu. :)) In orice caz, capitolul este foarte frumos. Limbajul pe care l-ai utilizat este misterios si descrieera ta este minunata. Ai mai avut cateva greselute de tastare, insa se rezolva cu un edit. Spor la scris in continuare si multe idei pe viitor. V-am pupacit dulce pe amandoua.

choco^^

cruelty is a gift humanity has given itself

Subiect: Re: Invata-ma sa plang ! Sam 04 Feb 2012, 19:49

Ediit ; asa deci:

Este un capitol superb. Amandoua aveti un talent mirific in love

Nici nu am cuvinte. Este superba, descrierea, idee, originalitatea. Inedit. Ati putea face un film pe tema asta lough

In orice caz. Astept continoarea... sa vad cine ii va dezgheta inima Labviniei (D)

I promise, I will never leave you again.

Fic inchis pentru inactivitate.