Buna, buna!
Un fic pe care nu l-am vazut ....
Imi place si abia astept sa vad cum continui ideea..
Sa ma anunti de next ...
Teo ..

Hei voi pune nextul probabil in seara asta dar din lipsa de timp si de energie nu va fi un nex lung ci unul mai scurtut deoarece am cam multe pentru maine si sincer sunt obosita:)

sper ca ma puteti intelege:)

zoey cei cu sondaju asta? normal ca continui dmne:))

In primul rand mersi ca m-ai anunat. In al doilea rand ce e cu sondajul ficul asta merita sa aibe 100000 de capitole. In al treilea rand, oau oau oau... sper sa o poata salva pe Saku.... si sunt curioasa cum o sa poata sa ia pergamentul..Hmmm... Foarte frumos capitolul si sper sa ma anunti inca o data cand pui nextu daca binevoiesti

va multumesc pentru comuri si ma iertati ca nu am pus nextul dar scoala ma cam incurca...
o sa le pun dar sa ma iertati daca vor fi scurte si nu la fel de mari ca ultimul:)
dar in orice caz suspansul va fi mai mare:)))

pentru ca ati citit acest fic si pentru ca m-ati sprijinit):)

Acest capitol este dedicat tuturor prietenilor mei de pe acest forum si in special scumpului meu prieten Tymy care m-a ajutat mereu cu idei excelente demne de un premiu si care m-a facut sa rad indiferent de situatie. Pentru ca asa se cunosc adevaratii prieteni si nu cei falsi....



POV By Sakura:

Imi era mult prea frica sa imi deschid ochii si sa dau nas in nas cu cruda realitate, dar pana la urma mi-am calcat pe orgoliu si am facut-o.
Abia atunci am realizat unde ma aflam. Era un loc inchis intunecos asemeni unui abis din care nu voi putea iesi poate niciodata. Stateam sa imi amintesc ce s-a intamplat insa nu puteam , ei bine poate si din cauza ca eram extrem de speriata. Am inceput sa strig in speranta ca cineva ma va auzi insa nimic, nici macar un raspuns decat ecoul vocii mele care se raspandea indepartandu-se.
La un momentdat am putut zari o silueta luminata care venea spre mine. Cand s-a apropiat de mine am realizat cu stupoare ca aceea eram eu. M-am apropiat si am observat ca cealalta eu facea aceleasi miscari ca si mine si in momentul in care degetele noastre s-au atins pentru doar o fractiune de secunda aceasta a disparut transformandu-se intr-o pulbere argintie in care se reflectau toate amintirile mele.
O stare de melancolie m-a cuprins amintindu-mi de toate momentele frumoase din viata mea si de toti prietenii mie care poate peste cativa ani ma vor uita amintirea mea fiind atunci acoperita de o panza alba si deloc transparenta....

POV By Sauke:

Cei trei se certau pe nu stiu ce motiv tampit calcandu-ma astfel pe nervi , dar mi-am amintit de zilele in care echipa 7 era inca la inceput si cand eu si tembelul de Nruto ... Dar m-am dezmeticit rapid , mi-am sters lacrimile de pe obraji care acum cateva minute erau fierbinti si m-am intors spre cei trei spunandu-le cu vocea sparta si ragusita:
-Konan tu vei duce trupul Sakurei la organizatie si vreau sa ai mare grija de ea.Iar noi vom merge sa luam pergamentul din Satul Ploii. INTELES?toti au dat din cap si s-au pus in miscare , iar noi am pornit spre Satul Ploii marind din ce in ce mai mult viteza pentru a pute ajunge cat mai repede .

Cand am ajuns in aprpierea satului ne-am oprit pentru a pune cap la cap un plan.Naruto veni primul cu ideea si spuse:
- Ce ar fi daca as convoca una din broastele mele si sa intram cu ajutorul ei in sat, dupa sa mergem sa luam pergamentul si sa plecam?
-Hmm pentru prima oara aud si eu ceva inteligent de la tine. Buna deci asa facem.
- Eu patrulez pe deasupra cu soimul meu si va spun daca e ceva.spuse Sai schitand un zambet fals...
Zis si facut. Eu si Naruto am mers cu broasca lui Gambuta, iar sai patrula pe deasupra alatruri de soimul sau spunandu-ne daca este vreun pericol. Totul a decurs perfect am intratin templul unde era tinut respectivul pergament si ne-am regrupat.
Naruto spuse cu un aer putin amyuzant:
- Bun sefu acum pe unde o luam? Mi-am activat Sharinganul si m-am uitat peste tot pana ce am gasit drumul care trebuia.Cei doi m-au urmat indeaproape pana cand am ajuns la niste usi pazite de doi paznici.Naruto s-a ocupat de cei doi si ne-am continuat drumul .pana cand am ajuns in camera in care era inut opergamentul. l-am luat si am fugit spre iesire dar am fost zariti de un paznic si se pare ca a dat alarma.
Eram inconjurati, nu aveam nici o cale de scapare fiind ca soarecii in cusca leilor. Dar Naruto spuse cu seriozitate in timp ce ma privea in ochi:
-Sasuke ia pergamentul si pleaca. Sakura este acum pe primul plan,ramanem noi sa le tinem piept si ne vom revedea candva, prietene! spuse si imi zambi cu atata dragoste incat veni spre mine ca o sageata si se infpse adanc in imima mea...
Am plecat cat se putea de repede din Satul Ploii lasandu-mi camarazii sa lupte impotriva sutelor de soldati...insa ma consolam cu gandul ca o faceam pentru o cauza nobila si aceea de a-mi salva floarea de cires de la moarte.Cred ca daca nu as ajunge la timp as inebuni si probabil ca as urma-o in lumea de dincolo.
Insa ceva din sufletul meu imi tot soptea ca asa ceva nu se va intampla niciodata...


POV By Pein:

Eram in biroul meu studiind niste hartoage in momentul in care Deidara a intrat disperat fara sa mai bata la usa ,alb ca varul si bolborosind ceva inteles numai si numai de el.
M-am uitat la el si l-am itrebat in sictir ce doreste de intra asa in biroul meu dar singurele cuvinte pe care le scoase au fost:
-Sakura ...... a...a.. a murit!!
Cand am auzit vestea oribila am ramas inmarmurit nemai putand sa scot nici macar un cuvant. Peuntru a diouta oara in viata simteam acel sentiment straniu care ma cupindea si in acest moment si anume durerea sufleteasca care parca lasa o rana minuscula dar totusi grava in inima mea.
Nu am mai stat pe ganduri in momentul in care m-am dezmeticit am sarit ca ars de pe scaun am trecut rapid pe langa Daeidara care statea de ceva timp cu capul in jos impietrit aratand ca o stana de piatra si am fugit spre camera Sakurei dorind sa ma conving si singur de ceea ce tocmai aflasem.
Cand am intrat in camera sau mai bine spus am dat buzna in camera am vazut-o pe Konan care statea langa patul rozaliei plangand cu lacrimi amare pentru cea careia ii placea de cele mai multe ori sa ii spuna "sora"... Mam dus la ea si am luat-o in brate iar aceasta a inceput sa planga si mai tare pana in momentul in care ochii ei ca marea s-au inchis si ea a trecut granita dintr-e vis si realitate.....


POV By Konan:

De la atata plans am adormit in bratele lui Pein care dupa expresia fetei lui parea ravasit, avea si de ce... tinea la fel de mult la Sajura ca si mine iar vestea asta l-a lovit ca o ghiulea. In momentul asta sper doar ca baietii sa vina cat mai repede cu pergamentul si sa o readucem la viata. Poate pare ciudat dar deja imi este dor de zambetul ei, de curajul si puterea ei, mai pe scurt de felul ei de a fi.

M-am trezit pe o campie plina cu ciresi care raspandeau o mireasma imbietoare care parca ma facea sa plutesc.Mi-am mutat privirea de la un copac la altul parca cautand ceva dar nu stiam ce insa m-am lamurit in momentul in care am vazut o silueta feminina care statea rezemata de trunchiul gros al unui copac. Parul ei rozaliu era purtat lin de vanticelul care batea atat de suav parca nedorind sa supere pe nimeni,ochii ei ca de smarald ma priveau cu cu aceeasi blandete si intelegere ca si pana acum. Purta o superba rochee alba in stil roman care ii dadea un aspect de zeita parca scoasa dintr-o carte mitologica.
Ne-am apropiat una de cealalta si in momentul in care am fost destul de aproape ne-am imbratisat atat de strans incat puteai spune ca am ramas amandoua fara aer, dar nu imi pasa ceea ce conta era ca ea era in acel moment alaturi de mine. Insa ceea ce ea imi sopti la ureche m-a uimit extrem de mult :
-Daca nu vor reusi sa ajunga la timp cu pergamentul vreau sa uitati de mine si sa va vedeti de viata. Nu vreau sa va intristati atunci cand cineva imi rosteste numele, imi doresc sa zambiti si sa tineti minte numai si numai amintirile frumoase legate de mine. spuse aceste cuvinte cu un glas stins dar totusi bland
- Asta nu se va intampla nu vei murii vei ramane alaturi de mine, alaturi de noi! am spus incepand sa plang din nou. M-am desprins de Sakura si in momentul in care am privit-o am inceput sa tremur si sa ma dau cate un pas in spate. Era plina de sange care ii transforma rochia alba in una rosie ca rugina, dar ea tot zambea insa nu era acelasi zambet ci unul nebun aproape malefic...... am tipat cat am putut de tare si in momentul doi m-am trezit dinnou in bratele lui Pein care ma privea ingrijorat.....

fara cuvant intelegi:(( asa o dedicatie...asa un capitol....este asa de frumos....nextul deoarece ne place ne place ne place place place:D

ne place place place:D continuat eu Tymy , am citi mai greu fiindca eram ocupata cu o manga. Pai sa zic ca imi place ca netoti aia 2 sa coopereze dar daca Saku moare eu te b...aa....t... , asa ca adu nextu cu saku vie:D:o3

Senzational!
In sfarsit ai adus nextul si este minunat.
Ce vis straniu a avut si Konan! Ma intreb ce inseamna?
Oricum sper ca draga noastra Saku sa nu moara.
Si mi-a placut ca baietii au cooperat asa cum faceau si odinioara.
Asa ca puneti mintea si mainile in actiune (te ajuta un energizant) si adu nextul mai repede!

Hei va multumesc mult pentru comentarii si pentru voturi:)
as dori sa va anunt ca ma voi stradui sa postez in aceasta seara si capitolul 8 pentru a nu va tine chiar asa de mult cu sufletul la gura:)

heii lume ma scuzati dar nu pot sa pun nextul pentru ca maine am teza la romana si am muuuult de invatat:) asa ca mai asteptati;) pt intelegere

HEi buna imi pare extrem de rau ca nu am mai postat de muult insa am avut o perioada mai naspa chestii cu scoala cu un coleg..... in fine mai multe , am avut intentia da e scrie ceva dar nu am avut timp de nimic:) asa ca va rog sa ma iertati si sa va bucurati de lectura:o3 :D


POV By Sasuke:

Eram aproape de ascunzatoare si incercam sa vad ceva prin ploaia care se intetea pe masura ce inaintam.Nu mai aveam mult si totusi parca ma miscam in reluare.
Ma gandeam mereu la toate lucrurile pe care le-am facut impreuna cu easi cu toate ca sufletul meu plangea un zambet mic mi-se desena pe fata,si chiar cand eram gata sa imi pierd speranta soarele a aparut si in aclea mea si insfarsit am ajuns la intrarea ascunzatorii...

POV By Kanon:

Era in aceeasi stare si asta ma ingrijora si ma facea sa cred ca e moarta, insa creerul meu nu dorea sub nici o forma sa accepte asta.Pein era la fel de ingrijorat ca si mine si nici macar nu se clintise de pe scaun.
Ma tot intrebam unde sunt ceilalti si la un momentdat incepusem sa imi fac griji ca nu vor ajunge la timp deoarece mai erau doar cinci minute pana ca ea sa ne paraseasca pe vecie.
Am vrut sa folosesc o tehnica interzisa care sa ne permita sa o mai tinem macar cateva zile dar Pein a spus ca este mult prea riscant deoarece din cauza puterii necesare unei astfel de tehnici inima rozaliei ar putea ceda.
Am inceput sa numar in gand si am realizat ca minutele se scurgeau mult prea repede ramanand doar cateva secunde si chiar cand am incetat sa mai sper ca cineva va aparea usa camerei se tranti cu violenta de perete facand o gaura considerabila in acesta si in pragul usii se ivi Sasuke ud pana la piele cu pergamentul intr-o mana....
- Grabeste-te mai ai doar 45 de secunde asa ca nu mai pierde timpul!am tipat eu la el cat am putut de tare
Acesta imediat si-a activat Sharinganul si am memorat imediat tehnica Dupa a ingenunchiat langa patul rozaliei si dupa ce a facut cateva semne extrem de complicate cu mana i-a atins pieptul in centru si in acel moment o lumina puternica lumina camera si ne orbi practic pe toti.
Cand aceasta a scazut din intensitate si am putut vedea trupul Sakurei in aceeasi pozitie nemiscat insa bluza ei era rupta in centrul pieptului si acolo era un semn complicat ce semana cu o semiluna de la care porneau mai multe linii unduite care se intindeau pe o suprafata destul de vasta formand un superb tatuaj.
Toate ca toate dar nu se misca nu facea nimic si am inceput involuntar sa plang ...

POV By Sasuke:

O priveam cu greu printre lacrimile ce se strangeau asteptand sa curga in voie pe obrajii mei. Am ingenunchiat din nou langa ea si mi-am pus capul pe pieptul ei incepand sa plang din ce in ce mai tare.
Ii puteam auzi si pe ceilalti doi in spatele meu rapusi si ei de tristete si amaraciune, insa am incetat in momentul in care inima ei se auzi timida la inceput si dupa batand cu atata putere incat te putea speria.
Mi-am ridicat privirea si m-am uitat la ea , care spre marea mea surprindere se uita cu dragoste la mine.I-am zambit si eu si i-am sarit la gat strangand-o in brate cat de tare am putut.
-Te iubesc! i-am spus si i-am sarutat fruntea:)
- Si eu te iubesc, Sasuke! Spuse si ea afisand zaambetul acela angelic care ma baga pe mine mereu in transa....

POV By Sakura:

Ma simteam excelent parca ma nascusem dinnou si priveam viata cu alti ochi pentru ca am invatat ca ea este atat de scurta si trebuie traita.
Trebuie sa ne bucuram de fiecare moment de fiecarre clipa si sa nu ratam nimic.
Asta doream eu sa fac sa iau totul de la capat si sa invat sa traiesc din nou. Doream o familie si doream sa fiu iubita.......

Dupa 3 ani:

Au trecut trei ani si pot spune ca totul este perfect. Am o viata noua o familie mare, o casa pe placul meu si unde credeti?
Exact ati ghicit in Konoha, si asta a fost propunerea lui Sasuke. Kanon si Pein au venit si ei cu noi si se pare ca asteapta un copil, mai exact o fetita care se va naste in doua luni.
Naruto este si el fericit la casa lui alaturi de Hinata si pe langa asta este un hokage minunat.

Aud un glas angelic de copil si cand ma intorc il vad pe micutul meu Minisuke care imi zambea intinzandu-mi un buchetel de flori de primavara.L-am luat in brate si i-am sarutat fruntea cu blandete. Micutul meu puisor semana foarte bine cu tatal sau cu parul negru ca pana corbului cu pielea alba ca neaua si extrem de inteligent, dar ochii erau ai mei acel verde crud care iti inspirau meeu dragoste.... bine pe langa asta mi-a mostenit si nebunia ..
- Mami! tati mi-a spus ca o sa am o sulioala e adevalat?intreba acesta cu o bucurie nemarginita
M-am incruntat putin uitandu-ma la scumpul meu sot care statea la umbra unui cires si ne privea zambind gingas insa imediat am zambit si eu si i-am spus
- Da dragule e adevarat. acum haide la tati este cam nerabdator sa ne jucam. Am inceput sa chicotesc dupa ce am vazut expresia fetei micutului meu care exprima nerabdarea.......
Eram fericita alaturi de ei si ma simteam implinita...

Si totusi realizez ca daca in acea zii as fi murit nu as fi avut nimic din toate astea iar sufletul meu ar fi fost pierdut pe vecie..........


THE END [center]

https://www.youtube.com/watch?v=9I9Ar6upx34
I HOPE YOU ENJOYY!!!

Te-ai oprit la capitolul 8? Pe bune?
Esti culmea, parca la sondaj zicea sa se termine la cap 10 , ai grabit actiunea , deci vrei sa te bad.:|
Daca nu aduci un al doilea sezon esti bantuita , din iulie ca de acum nam cand , bye:-h

Da stiu insa dupa cum am spus mi-a fost greu sa scriu pana nu intru in vacanta am muulte de facut plus ca ma macina gandul sa incep alt fic de data asta inspirat din viata mea si dintr-o intamplare care m-a marcat intr-un fel:) ma iertati si totusi ma voi stradui sa fac un sezon 2

A fost asa frumooos !
De ce? De ce s-a terminat asa repede?
Sper ca vei putea sa faci sezonul 2......acum depinde de tine....in orice caz ficul a fost minunat si mult noroc la celelalte ficuri si poate la sezonul 2!

sa incheiat:( nu pot sa cred ca sa incheiat:(.....dar sa ne bucuram ca un sezon 2 o sa fie!!!!!!.........daca nu ai inspiratie nu uita ca stii u la cine sa apelezi

Doamneeeeeee kum de nu am vazut acest fic extraordinar , iti starneste atat de multa fascinatie rock si este piperat de o inspiratie inimaginabilaa!! Deci ma lasat fara cuvinte!! Are absoluut tot cei trebuie unui fic: actiune, descrieere frumoasaa. SASUKE si SAKURA , este pur si simplu senzational !!! DMne iti iubesc ficul si te iubeeeesc!!! Thisssssssss is lovee! Baftaaa la scris scumpoo te asteptaaaam ku sezonul 2!! Da anunt in ziar kand pui sez 2 sa stie totiii fanii ficuluuui ( mee nr 1) Pai....bft la scoala , spor la scris , frau liber imaginatiei si te pupiceeeeeeeeeeeeste dedde ******