In the clouds
Sakura pov:
Stau pe canapeaua mea mare alba din livingul spatios cu o carte mare, groasa cu coperti catonate de culoare alba pe care scrie cu strasuri ~Aventurile Sakurei~. Acest album foto cuprinde toate fotografiile din locurile unde am fost. De mica mi-am dorit sa am o viata aventuroasa, sa mi-o traiesc din plin, sa simt andrenalina, sa gust pericolul si sa petrec fiecare clipa ca si cum ar fi ultima. Deschid albumul, pe care l-am primit de la mama cand am implinit optisprezece ani, iar pe prima pagina se alfla prima poza din prima mea aventura.Poza ma arata pe mine dand la o parte niste plante pentru a-mi croi drum prin vegetatia luxurianta din jungla amazoniana.Ma apuca nostalgiile cand imi amintesc cand am pasit prima data in casa.
Flashback:
Deabia m-am mutat in noua mea casa din San Francisco, o vila mai exact.Mi-am lasat familia, prieteni si o cariera sigura in jurnalism pentru a-mi risca viata doar pentru amuzament. Mama ma facuse de multe ori nebuna pentru ca vreau sa ma mut si sa straiesc o viata plina de aventuri, dar dupa a inteles ca asta e visul meu si chiar mi-a daruit un album unde sa imi pastrez amintirile vii.
Cand am vazut vila mi-au picat ochii in gura, era frumoasa, si mai important era a mea. Puteam sa fac ce vreau, cand vreau cu cine vreau, dar nu era genul meu asta. Vila avea un etaj + parter, era de o culoare gabuie, iar etajul era protocaliu inspre rosu. Garajul dedea in trotuar, avea o alee pavata care ducea la propia mea piscina... Eram deja in Rai dar cand am intrat era sa lesin. Era prea frumos sa fie adevarat! Livingul era imens si mobilat cu stil. In mijlocul camerei erau doua canapele albe cu o masa de cafea intre ele, parchetul era maro inchis, langa canapele era un fel de bar in dreptul lui fiind televizorul cu plasma. In spatele canapelei era o scara care ducea la etaj si una la subsol, iar langa scari era o usa din sticla care ducea la bucatarie. Aceasta era in culori calde, linistitoare. Toata mobila era visinie, parchetul un fel de crem inchis, iar in mijlocul camerei era o masa din sticla cu un scaun langa. Doamne daca de la primele camere eram asa, ce se intampla cand o sa le descopar pe celelalte? Incep sa tip si fug pe scari in sus ca o nebuna, chiar ma mira faptu ca nu mi-am rupt nimic. Scarile dadeau intr-un hol lung cu cate 4 usi mari. Primele 3 camere erau dormitoare, a patra era un fel de living cu un pat, ce avea iesire la micutul balcon. Prima usa ducea la un dormitor a carui culoare predominanta era verde.Peretii erau colorati intr-un verde mai inchis, dar schimbanu-si culoarea in sunctie de soare. Patul avea lenjeria crem deschis pe ea fiind schitat un arbore, iar la radacinile lui era o patura tot de aceeasi culoare. Deasupra patului erau trei tablouri care infatisau niste cai pe o pajiste, iar langa pat, pe partea stanga era o micuta masa din sticla pe care era asezata o faza micuta cu flori. Ferestrele erau imense dand o noata de prospetime camerei, avand vedere catre piscina. In camera mai era o masuta cu un televizor pe ea,un dulap si inca o usa care ducea spre baie. Inchid usa la loc cat de silentios am putut si intru in urmatoarea incapere. Tot un dormitor spatios, maroul brun si albul predominand totul. Patul era de doua persoane,dar e indeajuns pentru mine. Deoparte si de alta erau noptiere, pe fiecare dintre ele finnd asezate cate un fel de lama pufoasa. In dreapta patului era dulapul mare cu patru usi, doua dintre ele finnd acoperite cu oglinda. Langa dulap era usa ce ducea spre baie, iar in paralel era biroul pe care imi voi face veacu. Ies incantata si intru in dormitorul nr. trei. Acesta era un pic mai mare decat celelalte, dar tot spatiul este amenajat cu stil.Patul tot de doua persoane,pe jos era un parchet de o noanata portocalie, putin acoperit de un covoras. Un fel de mini-dulap cu oglinda cu o vaza deasupra, lumina intra pe fereastra medie in camera luminand-o. Ies din nou in hol cu directia ultimul dormitor. Cel din urma era cel mai luminat, dandu-i un ton angelic. Totul era alb si maro deschis, parchetul intr-o noanta stinsa de negru. O noptiera isi gasea locul in stanga patului. pe el o vaza cu flori. Iar un dulapior mai mare cu oglinda statea intre feresterele ce lasau lumina sa intre, o mini biblioteca si un televizor + un birou.Usa de la balcon se gfasea intre ferestrele ce lasau lumina sa intre, iar cea de la baie langa birou.Ies linistita pe hol si incep sa o iau inspre subsol. Merg, merg pana am inceput sa alerg ca nebuna dupa primele trepte ale scarilor. O cobor si pe a doua iar un tipat de bucurie si un zambet mare cat lumea imi apare pe fata.In subsolul meu puteam sa fac discoteca, sau bar. O masa cu doua scaune era primul lucru pe care il vedeai, in dreptul lor fiind un tablou deasupra unui dulapoir mai mare. In continoarea mesei era un bar cu tot ce trebuie insa momentan gol, dar asta nu o sa ramana asta. O sa pun votka, sampanie, bere si alte bauturi alcooce. Mai in spate era o canapea, si aici se termina camera, scarile ducand la piscina.
M-am dus linistita sa ma asez pe canapea, iau o perna in brate, o duc la gura si incep sa tip, tipam cat ma tineau plamanii, era asa de incantata incat eram in stare sa merg pe jos si, eventual, inot pana acasa.
-Vad ca iti place cum am aranjat pe aici. Spune o silueta foarte cunoscuta mie care statea in pragul scarilor. Prul ei roscat ii ajungea pana la brau, ochii ei de aceeasi culoare exprimau multumire. Acum inteleg! Deasta imi placea mie toata casa, pentru ca fusese decorat pe gustul meu. Cine putea fi cea care se ocupa cu disengul interior si cine sa imi cunoasca gusturile ? Acea persoana era nimeni alta decat ....

- continuarea -
Acea persoana nu era nimeni alta decat scumpa mea verisoara Karin. Parintii ei au lasat-o sa stea la noi de la varsta de 5 ani, insa cand au vrut 'sa o recupereze' nu am lasat-o sa plece, ne-am inchis in camera noastra si am inceput sa plangem. Parintii nostri ne-au scos dupa doua ore in care am plans incontinuu numai dupa ce au promis ca o sa ramanem impreuna. Si de atunci iata-ne! Impreuna de la 5 ani... chiar daca au trecut 13 ani tot ne intelegem ca niste surori. Si iata-ne! Impreuna in San Fransisco... doua fete ce se vor distra la maxim. Ii sar in brate si incepem sa vorbim, am stat asa pana la 3 dimineata, dar si atunci ne-am culcat cu greu.
End of flashback.
Eram asa de naiva, faceam tot ce imi placea, intram in belele insa nici acum nu regret nimic. Prima poza, cu mine in jungla amazoniana imi aminteste atat de multe... off parca a fost ieri..
Flashback
Dimineata, ora 5. Karin doarme ca un bebelus in pat. O mana ii era sub cap, cealalta pe patura. Un picior ii era pe jos, celalalt la 3 metri distanta. Aprind o lampa pentru a face lumina, soarele inca nu parasise regatul norilor pentru a lumina pamantul, iau un pix si incep sa imi astern frumosul scris pe o foaie alba de hartie.
Draga Karin,
Imi pare rau ca plec asa fara sa te anunt insa sti si tu, stiu si eu ca daca plecam cand tu erai in picioare nu m-ai lasat sa imi traiesc prima aventura si tot asa. Cred, adica stiu, ca atunci cand o sa vezi biletul o sa faci ca trenu in gara. Insa, chiar daca ii suni pe mama si tata tot o sa imi continui drumul. Sa nu crezi ca fug de acasa, nu. Nici nu fug. Plec pentru o scurta perioada de timp pentru a gusta viata mai din plin. O sa am telefonul tot timpul cu mine asa ca puteti sa ma sunati oricand. Cat despre pedeapsa care va urma, sau morala, poti sa mi-o ti cand ma intorc. Multi pupici si sper sa mai gasesc casa in picioare.
Cu drag, Saku ..
P.S. : Imi place pozitia ta cand dormi..
Imi iau o mini gentuta in care am pus numai haine de vara, specifice amazonului, micutul biletel si parasesc camera, nu inainte de a prinde biletul intre toc si usa. Cobor scarile cat de silentios posibil si ies din casa. Chem un taxi in fata vilei si de aici aventura incepe.
Ajung in 20 de minute la aeroport, imi cumpar biletul, urc in imesnul avion si astept cuminte decolarea. Dupa 3 ore de zbor in care eu tot primeam apeluri de la parinti si Karin care imi spuneau ca sunt nebuna, ca imi risc viata si etc etc... Le spun ca voi fi bine si pasesc pe aeroportul din Brasilia, capitala exzoticei Brazilii. Cand ies din aeroport dau nas in nas cu clima calda si putin umeda a Americii de Sud. Dupa cunostintele mele de geografie, adica harta, trebuie sa gasesc un anume sat numit Coari, de acolo sa gasesc un ghid si sa imi incep aventura. Dupa ce gonesc pe autostrada Rodoiva des Imigrates cu o masina rosie sport inchiriata ajung la destinatie. Satul era inconjurat de o parte semnificativa de padure.Ma mir cu oamani astia pot trai asa printre animalele padurii, dar asa o sa traiesc si eu peste cateva ore.. vreo 20. M-a intreb cum e sa ai vecini anaconda, veverite si celelalte creaturi. Ma dau jos si pornesc cu incredere spre un baiat blond cu ochi albastri ca creul care taia lemne, ma indrept cu miscari calculate si ma opresc in dreptul lui. Ma analizeaza din cap pana in picioare eu facand acelasi lucru. Parul lui era de un galben auriu ca un lan intreg de spice de grau iar ochi lui erau atat de albastri, profunzi, blanzi.
-Ce vrei straino? ma intreaba cu indiferenta insa si cu interes. Oftez si ii explic ca am nevoie de un ghid care sa ma conduca prin padure, urmand cursul Amazonului. Imi spune cu sarcasm, dar si cu putina rautate, ca o fetita fragila ca mine nu are ce cauta intr-o zona asa de periculoasa si niciun ghid nu va accepta sa vina cu mine. Intelegand unde bate apropoul bag mana in geanata de unde scot un teanc mare de bani si i-i arunc la picioare. Ii ridica cu uimire si si mai mult interes, isi trece manile printre bacnmotele de 500 apoi imi spune ca plecam in zori... Ma conduce in coliba lui, sau casa, sau locuinta, domicilui... nici eu nu stiu ce sa spun ca e ... Acoperisul este din paie, peretii sin nuiele. Are doua cadre de pat umplute cu fan, o masuta mica din lemn cu doua scaunele in juru-i si un fel de oala mare si neagra in care se presupune ca gateste.Toate astea inghiesuite intr-o singura camera. Incepem sa stabilim ca vom pleca imediat ce se lumineaza de ziua, si vom sta o saptamana, ami putin decat ma asteptam, in padurea amazoniana. Imi plec privirea spre geanta si oftez,Naruto, caci asa il chema pe acel ... taran.. ma priveste ciudat insa imi spune ca o putem lasa intr-o ascunzatoare sigura pe care el singur a gasit-o. Incepe sa imi para rau cam am luat atatia bani la mine, dar nu am de ales si incuviintez.
-Plecam imediat ce noaptea pune stapanire pe intreg satul, si asunzatoarea asta e foarte sigura, ai incredere. imi spune entuziasm blondul. Cine stia ca voi fi nevoita sa ma obijnuiesc cu asta?
Ora unu. Ceva ma zgaltaie, Naruto ? Ce naiba se ..?
-Daca vrei sa iti ai lucrurile in siguranta cat timp esti plecata vin-o, acum e momentul. Il urmez pana intrem in padure de tot. Era foarte infricosator, se vedeau mici luminite peste tot. Frica si groaza isi gaseau loc in inima mea, strangeam geanta incat unghiile au ajuns pana in captuseala. Brusc ma opresc. Ma uit infricosata in stanga si dreapta. Insa tot ceeea ce vedeam este negru, culoarea aceea sumbra, morbida.Abia acum realizasem. Eram ....