Capitolul 1-Dragoste ascunsa
~Naruto~
Taraitul enervant al ceasului ma trezeste din dulcele meu somn.Caut cu mana drepta bata de baseball care nu vroia sa iasa de sub cearceaful incurcat.Intr-un final traznesc ceasul facandu-l praf.O alta zi in care trebuie sa merg la Tsunade si sa...O NU!Azi trebuie sa merg intr-o misiune.Imi amintesc clar spusele bunicii: "Naruto,sper ca maine sa nu intarzii.As vrea sa-ti dau o misiune mai... speciala asa ca vreau sa fii gata de drum!".Hmmm...oare la ce se gandea?Ma rog.Ies de sub plapuma pufoasa ca sa ma ridic pe suprafata tare a parchetului.Merg alene in baie ca sa fac un dus revigorant.Stropii calduti ai apei se lovesc de pieptul meu.Jiraia a facut bine cand m-a pus sa trag de fiare.Ies din cabina cu geamurile aburite si ma duc sa ma imbrac.Vechea rutina...mananc ceva,ies pe usa inchizand-o si hai la biroul bunicii.Pe drum ma uit pierdut la cerul senin care parca imi indica o zi buna.Nu merg foarte mult ca vad cladirea cu trei etaje.Intru inauntre si urc scarile ca sa ajung la locul dorit.Sunt in fata usii.Apas clanta.Intru inauntru si raman mirat vazand-o pe...ea.Hinata,e..asa de frumoasa.Fata imi zambeste inrosindu-se si imi zice un buna aproape soptit.
-Buna,Hinata-chan!Bun,care e misiunea,Tsunade-sama?
-Tu si Hinata trebuie sa mergeti sa duceti un document important unuia dintre prietenii mei.Aveti grija!Pe drum s-ar putea sa intalniti multe primejdii din moment ce el este bogat si lucreaza la un program de aparare a satelor.Se afla in Satul Nisipului asa ca ar fii bine sa porniti de acum.Totul este pregatit.Acum,duceti-va!
-Da!zicem eu si Hinata in acelasi timp disparand.
Ajungem in padure destul de repede,dar mai avem o cale lunga.Nici unul dintre noi nu scotea un sunet.Simteam ca vreau sa intru in pamant,si totusi nu stiam de ce.Inima im bate puternic in preajma ei,si sangele meu... ard pe interior.Cand nu sunt langa ea simt ca mi se sfasie sufletul...dar de ce?Oare simt ceva pentru ea?Off!Toate aceste lucruri se intampla din ziua aceea.De cand ea mi-a zis ca ma iubeste,ca simte ceva pentru mine si ca si-ar da si viata ca sa ma protejeze.Era sa moara,si pentru ce?Ca eu sa nu o bag in seama si sa ma uit dupa Sakura?Rozalia...o iubesc,da,dar doar ca pe o sora.Insa pe Hinata,e cu mult mai mult.Da!In sfarsit am inteles ca eu pe ea o iubesc cu adevarat!Fara ca macar sa observ se lasa seara cu intunericul ei care devenea din ce in ce mai dens.
-Hina,cred ca ar trebui sa...instalam cortul.Nu suntem lilieci ca sa vedem pe timp de noapte.
Chicoteste un pic la "gluma" mea si imi aproba din cap.Dau jos rucsacul si incepe sa despachetam.Din cate se vede ea nu prea e obijnuta sa faca asta.Ma indrept catre ea ca s-o ajut.O tin de mana directionand-o si explicandu-i cum trebuie sa faca.Ea se inroseste,insa nu e singura.Odata ce totul a fost montat si stabilizat intram amandoi inauntru.E destul de mic,insa si putin spatios asa incat putem sta in genunchi.Ne asezam pe sacurile de dormit si ne invelim cu plapuma.Aceasta era destul de mica asa ca trebuia sa ne apropiem mai mult daca nu vroiam sa dardaim noapte.Suntem asa de aproape...ii pot simti respiratia ei calda.Este asa de linistitoare.Adorm fericit fara sa stiu ce-mi va rezerva noaptea asta.
Sunt intr-un loc familiar,dar ingrozitor.Apa rosie imi ajunge mai sus de glezne.In fata mea erau niste porti uriase,iar in spatele lor statea el,Kiuubi.
-Ce dragut din partea ta sa incerci sa ai o prietena!Chiar foarte frumos!Te simteai singur,acum ai sansa sa ai pe cineva langa tine ca sa te ajute si sa te sprijine la greu.Te sustin!
-Da?Cum asa,vulpeo?Parca erai impotriva a tot ce iubesc eu.Ce vrei defapt de la ea?
-Sa zicem ca nu o urasc.
~Hinata~
Ce a fost cu ziua de ieri?Naruto...m-a tinut de mana atunci...Oare asta inseamna ca simte si el ceva pentru mine sau e doar o iluzie de moment pe care mi-o fac?Cu siguranta ca asta e.Doar o iubeste pe Sakura...insa ce a fost cu el?Niciodata nu mi-a acordat atata atentie,doar eram fata timida care nu stia sa-si spuna parearea si trebuie sa fie protejata.
Razele soarelui ma fac sa-mi deschid ochii.O doamne!N-Naruto...e asa de aprope de mine...Il vad cum isi deschide si el ochii dupa care imediat sare ca ars.
-Hina...scuze...nu stiam ca am ajuns asa de aproape pe timpul noptii...
-Mmm..e si vina mea...imi pare rau ca sunt o povara!
Zic asta fara ca macar sa gandesc.Am zis la comanda,fiind obisnuita sa mi se spuna asta chiar si de catre tatal meu.Mici la crimi incep sa-mi apara pe fata,nu mai pot.Naruto o sa se supere pe mine.E numai vina mea.Astept sa aud raspunsul care sa afirme spusele mele,dar in loc de asta simt cum el ma prinde de mana.
-Hinata!Nu e adevarat!Oricine a zis asta despre tine chiar nu te cunoaste!Esti o persoana minunata si un ninja excelent!Ti-a intrat prostia asta in cap,dar vreau sa-ti iasa deoarece nu e adevarat.Cum sa fie o povara o asemenea persoana ca tine care e dulce,grijulie,respectuasa si puternica.Esti speciala,Hinata!Obijnuiestete cdu ideea ca esti mai buna ca ceilalti,chiar si mai tare ca mine!Doar tu mi-ai salvat viata de doua ori.Crede-ma!Asa ca te implor,zambeste!
N...nu pot sa cred ca el mi-a zis asta.Chiar asa ma crede?Ma uit fix in ochii lui albastri ca marea.Erau sinceri,se vedea.Ma inviorez,iar el imi sterge lacrimile de pe fata facandu-ma sa rosesc.Asta trebuie sa insemne ceva,sau incearca sa ma amageasaca....Nu!El nu ar face asa ceva niciodata!Blondul ma ajuta sa strang tot si o luam la picior.Oare acesta e inceputul a ceea ce cred eu?


Ce ziceti?E bun sau trebuie sa ma las de el?Nu cred ca sunt asa de buna...dar voi decideti asta.LoVe Ya!

Continua, please! Imi place muuuult povestea ta si crede-ma ca ai evoluat.
Anunta-ma cand pui next-ul si spor la scris!
Ja ne!

~Hinata~
Mergem destul de repede.Vremea era destul de rea.Norii negri erau gata de o ploaie zdravana,dar doar fulgerele si trasete ieseau din iele.Un vant batea destul de tare,dar asta nu ne oprea.Mergeam inainte fara sa ne oprim.Blondul parea dus cu gandul altundeva.Oare eu l-am suparat cu ceva?Simt ca nu mai pot respira la fel de bine ca acum 20 de minute.Incerc sa trag cat mai mult aer,insa simt ca nu pot.Parca mi-ar sta o piatra pe inima.Poate o fii de la drum.Mai bine nu ii voi spune lui Naruto despre asta,in plus ar mai fii inca o povara pe langa mine.Decid sa merg in continuare.Parca imi simt corpul mai slabit.Offf!!De ce acum?Blondul se intoarce ca sa vada de ce am ramas mai in urma.
-Hinata,te simti bine?ai obosit?Vrei sa ne oprim?
Grabesc pasul si trec de el fortandu-ma.
-Sa incetinim?!Nu!Ma simt bi...
Insa nu mai apuc sa termin cuvantul ca tot corpul imi cedeaza.Nu mai pot reactiona si cad.Naruto ma prinde din zbor si ma ia in brate oprindu-se pe una din crengile mai puternice.
-Hinata!Ce se intampla?
-Eu...nu...nu pot...respira...
Incerc sa-i spun printre incercarile mele de a lua aer inpiept,dar e de prisos.Incep sa tremur destul de rau.Imi simt corpul fierbinte,chiar as zice arzand.Privirea mi se intuneca,nu mai rezist mult.Nu mai reusesc sa disting nimic.Oare mor?
~Naruto~
Nu!Asa ceva nu e posibil!Hinata sa nu indraznesti sa mori!!O vad cum isi inchide incet ochii ei minunati.Nu o pot lasa asa!Imi lipesc buzele mele de ale ei incercand sa-i fac respiratie gura la gura.Trebuie neeaparat s-o salvez,nu conteaza cum!Picaturi de lacrimi curg pe fata mea atingandui-o pe a ei.Ce?Oare mi se pare sau...da!Hinata respira din nou!Insa e inca inconstienta si are febra,iar respiratia nu i s-a reglat.Ca sa fie si mai greu a inceput sa ploua cu galeata.Trebuie sa gasesc un loc unde s-o adapostesc.Vad in apropiere o pestera.Ma indrept cu pasi grabiti catre ea si ajung repede.Inauntru era destul de racoare din cauza ploii.Aprind un foc cu cateva bete care le-am strans si pus in rucsac.Nu ne-am udat deci e bine.Dar Hinata tremura ingrozitor.Ma asez jos si o asez incet si pe Hinata in asa fel incat sa stea total rezemata de mine cu spatele.Asez plapuma peste amandoi.Ii pun capul ei pe umarul meu drept si o tin de frunte ca sa stiu daca ii scade sau ii creste febra.Inca nu respira bine,si chiar simteam ca deseori incepea sa tremure dintr-o data si se oprea brusc.Trebuie maine sa o duc cat mai repede la Satul Nisipului.Acolo voi putea macar sa stiu ca medicii o vor vindeca.
-Aghh...
O simt cum im strange mana stanga in a ei.Trebuie sa fi fost o strafulgerare de durere.Iar a inceput sa respire si mai rau.Nu!E ceva ce nu trebuie amanat.Pana se ivesc zorii s-ar putea sa nu reziste.Impacetez totul si o iau la goana prin padure.Mai era foarte putin pana sa ajungem in sat.In departare se vedeau potrile.Eram asa de aproape totusi atat de departe.Dar nu voi renunta!E in joc viata celei pe care o iubesc!Nu ma dau batut!
Scuze ca e scurt dar acum e cam tarziu...si adevaratul motiv e ca tata nu ma mai lasa !LoVe Ya!

Imi place, insa ai greseli de tastare. Nu ai avut foarte multe....
Nu prea mai am nimic de spus, deci spor la scris in continuare!

Hey, NaruHina200! Am trecut si eu pe la ficul tau si vreau sa-ti spun ca e foarte frumos... mai ales ca acum reusesc sa citesc si eu altceva inafara de sasusaku ( nu ca ale nu mi-ar placea ). Deci cum spuneam... e foarte frumos si d'abia astept nextul.

P.S. : Daca vrei sa ma anunti si pe mine cand pui nextu' ai fi foarte dragutza. :D

Cu dragoste, te pupaceste Ana.

foarte frumos ficul tau !!!!! naruhina nu prea am mai citit in ultimul timp decat sasusaku (nu ca nu imi plac) dar e mai bne sa incerc si cv nou si ficul tau e exact ce-mi trebuie...mai ales ca hina e timida si naruto si-a dat insfarsit seama ca are sentimente pentru movalie si nu pentru rozalie.... n-a ca am facut si rime sper sa aduci nextul repede si daca vrei te rog eu cat de frumos pot sa ma anunti si pe mine te-am !

hei draga te rog nextu sh anuntama sh pe mine knd mai postezi
plz

Next!! Te rooooog!!!!! [b]

neeeexxxxxxxxtttttttttttttttt
plz

super poveste...baga nextuu:::X