opa se pare ca sasuke devine gelos
vreau next-ul cat mai repede
te-am
!!

opa Sasuke devine gelos.Nici nu masi mira sa-l vad pe Sasuke ca-l ia la bataie pe Naruto.Iar Hinata si Sakura sunt asa dupa parerea mea nesimtite,adicaii fac pe Sasuke si Naruto sa sufere pentru ele.Vreau next si sa ma anunti.

WoW......esti bununnaaaa la facut ficuri
Sa nu uiti sa pui nextuu'
Anuntama te roogg

Wooooooow!Ce capitol.Rusinica mie ca nu am comentat pana acum.Te implor adu next-ul si daca poti si vrei te-as ruga sa ma anunti.Iti iubesc ficul la nebunie ADU NEXT REPEDE CA INNEBUNESC:X:X:X:X:X

Acum am terminat de citit tot ficul tau si vreau sa spun doar : ''WOOOOWW'' , e absolut genial , imi place tot la el la maxim si sper sa vi cu next-ul cat mai repede Ma bucur ca am dat peste ficul asta E prea pe gustul meu >:) !

1. Nu stiu ce e cu mine..oare de ce ma comport asa in prezenta ei? E atat de frumoasa, hipnotizanta. Ma face sa ma simt asa cum nu m-am mai simtit nicioadata, sunt derutat, dar fericit...insa problema e ca nu vreau sa fiu fericit, nu mai vreau din acea zi blestemata.
   Pana ce clanul sa fie ucis nimeni si nimic nu imi putea smulge zambetul de pe fata, credeam ca lumea e buna si ca viata merita traita, recunosc eram slab tocmai de aceea am asistat neputincios la cel mai greu moment al vietii mele.
   Am invatat pe pielea mea ca fericirea nu este decat o prima faza a suferintei, de aceea incerc sa ma feresc pe cat posibil de ea,in plus nu am nevoie sa fiu fericit, nu asta e telul meu in viata, eu traiesc pentru a-mi razbuna clanul, nu pentru a duce o viata banala.
   Acestea fiind spuse, in mintea mea desigur, o indepartez brutal pe Sakura si ii spun sa plece. Ma priveste nedumerita in ochii, ar fi vrut sa spuna ceva, dar s-a rezumat doar la a-mi respecta cerinta. Am privit-o cu ura in timp ce se indrepta spre iesire, nu puteam explica ce simteam in acel moment fata de ea, stiam doar ca nu o vreau in prezenta mea ca nu cumva sa ma readuca la starile acelea sentimentale, care in compartie cu mine sunt mult mai puternice
   M.am gandit ca cel mai bun lucru pe care l-as putea face pentru a-mi duce planul la bun sfarsit ar fi acela de a o convinge pe Tsunade sa ma reprimeasca in sat, asa ca am pornit spre aceasta, pe drum incercand sa creez o strategie, dar nu am reusit sa gasasesc nimic asa ca am lasat totul pe seama improvizatiei...pana la urma ce altceva puteam face?
   Am intrat in cladirea frumos amenajata mergand silentios pe holul lung ce ducea spre biroul in care ar trebui sa se afle Hokaghele, ajuns in dreptul usii m-am oprit, am oftat deoarece nu ma aflam deloc intr-o situatie placuta mie, si am ciocanit usor apoi am auzit un "intra" raspicat dupa care m-am infiltrat in inauntru si atunci i-am intalnit ochii ce aproape ieseau din orbite. Am zambit ironic, pentru pozitia inalta pe care o ocupa
   este destul de usor de surprins.
   -Sasuke, ce cauti tu aici? A spus blonda in timp ce expresia fetei sale devenise una serioasa.
   -Am venit pentru a va cere sa ma reprimiti in sat. O priveam cu superioritate, incercand sa ii dau de inteles ca raspunsul sau imi este indiferent si ca tot cum vreau eu o sa iasa, fie ca este sau nu de acord.
   -Asa pur si simplu? Reprezinti un risc prea mare pentru sat, nu cumva scopul tau este acela de a-l distruge, avand in vedere ca Itachi a fost nevoit sa-ti ucida clanul deoarece asa i s-a ordonat de catre consiliul Konohai?
   -Nu va cer sa aveti incredere in mine, va spun doar ca desi prezint un risc mare, sunt un ajutor si mai mare, dumneavoastra alegeti daca profitati sau nu de aceasta oportunitate, in plus daca as vrea sa distrug satul l-as distruge oricum, fara sa va mai cer aprobarea in vreo privinta.
   A stat sa se gandeasca un timp dupa care a reusit sa ma uimeasca prin hotararea ei, nu ma asteptam la asa ceva, femeia asta e mai cruda si mai inteligenta decat credeam, eram sigur ca o convinsesem sa spuna da...dar nu s-a rezumat doar la atat a preferat sa ma tortureze, astfel cerandu-mi sa ajut la reamenajarea satului sub supravegherea SAKUREI si pe langa asta sa fac tot ce aceasta imi cere, in schimbul obtinerii acordului de a putea locuii in satul natal, acord pe care tot Sakura mi-l va da cand si daca va crede de cuviinta. Cu alte cuvinte sunt terminat!
   Din perspectiva Sakurei
   Am realizat pentru a nu stiu cata oara ca Sasuke isi bate joc de mine, iar eu nu ripostez in niciun fel, accept sa fiu tratata asa cum nu merit si in ciuda suferintei pe care mi-o provoaca de cate ori are ocazia, il iert si ma las pacalita de iubirea pe care se preface ca mi-o poarta, astfel sfarsesc, ca si acum, plangand si regretandu-mi naivitatea cu care il abordez de fiecare data, dar de astazi iti promit Sasuke ca tu vei fi cel care va regreta!
   Dupa ce imi termin conversatia motivationala cu mine, ajung in dreptul usii casei lui Naruto si o deschid intalnindu-l pe el si pe Hinata razand impreuna in timp ce vizionau un film, de comedie probabil,dar se obsrva clar ca nu filmul este cel care le provoaca fericirea, ci se bucurau unul de prezenta celuilalt...in sfarsit. Incerc sa urc treptele ce duceau spre camera mea cat mai silentios, ca nu cumva sa ma fac observata si sa le deranjez momentul, pentru ca stiu sigur ca Hinata m-ar fi omorat daca o faceam.
   Inainte sa intru in incapere ma mai uit odata spre prietenii mei si zambesc duios. Sunt atat de frumosi impreuna, niciodata nu am crezut in cuvintele"formeaza un cuplu perfect", dar cand vine vorba de ei nici nu exista altceva care sa descrie cat de bine se potrivesc, e primul lucru care iti vine in minte cand ii privesti. Chiar ma bucur pentru ei si as da orice ca Naruto sa isi dea seama ca singura fata capabila sa il iubeasca asa cum merita este cea care sta acum langa el,si nu numai acum,mereu, spre deosebire de mine care l-am pus intotdeauna pe Sasuke pe primul loc nedandu-i importanta lui poate exact in momentele in care avea cea mai mare nevoie ca cineva sa ii fie alaturi...stiu ca am gresit,dar de acum o sa fac tot ce imi sta in putere ca ei doi sa fie impreuna in viitorul cat mai apropiat,am sa pun fericirea lur inaintea fericirii mele cel putin de data asta ca rasplata pentru toate datile in care m-au ajutat si mi-au dovedit ca-mi sunt loiali si ca ma iubesc.
   Imi fac un dus relaxant, imi pun pijamaua cu elefantei, apoi ma intind peste asternuturile roz invelindu-mi corpul obosit cu ele,si intr-un timp foarte scurt, adormind.
   -Sakuraaaaa!
   Hmm cine indrazneste sa ma trezeasca asa? Ma ridic adormita, dar furioasa din pat incercand sa gasesc faptasul, dar fiind mai mult adormiata decat furioasa intru in Hinata daramand-o. Imi cer scuze si incepem amandoua sa radem, aceasta imi spune ca ea este cea care m-a trezit si ca a "cutezat" sa o faca pentru ca a fost anuntata ca eu trebuie sa ma prezint in biroul lui Tsunade de urgenta. Somnul imi dispare odata cu pronuntarea ultimelor cuvinte de catre aceasta si in cea mai mare graba ma pregatesc de plecare.

Iiiiiiii , multumesc , multumesc , multumesc , multumesc , multumesccccccc !!
Curiozitatea e maxima ! Abia astept next-ul ! Cum am mai spus iti ador foarte foarte mult ficul Sa ma anunti si data viitoare ! Bye bye

mulţuuuuuuuuuumescccccccccc că m-ai anunţat !!!!
Sasuke vrei bătaie ?
De ce o îndepărtezi pe rozalie de tine
Merci că m-ai anunţat şi sper că vei aduce nextul cât de curând !!!!!!
te-am !

FanFic redeschis la cererea autoarei.
Spor la scris. :)

Bunaaaa! AM vrut sa trec si eu pe-aici. Sincera sa fiu chiar ai evoluat mult de la inceput. Imi place mult cum ai icneput sa descrii.Imi pare rau ca citesc abia acum,dar sunt noua pe forum. Anunta-ma cand postezi.Mersi mult!

Oau chiar imi place ficul tau. Ideea e geniala si faptul ca e Shippuden ma atrage si mai mult de el. Sper sa pui continuarea cat mai repede, deoarece sunt topita dupa acest fic.

*Bună , voi începe prin aţi spune că : mi-a placut descrierea , dialogul , comportamentul personajelor (mai ales al lui Sasuke ) , acţiunea surpinzătoare , jocul de cuvinte , adică absolut tot ficul . Este frumoas , drăguţţ (cu doi de "ţ") , minunat , mirific , super , superb , ultra GENIAl , amuzant , emoţionant şi mişto . în al doilea rând : am vazut că nu ai mai scris din 2012 :(( , dar după cele spuse de Choco cum că ai redeschis ficul mi-am dat seama că luasei o mică pauza . Am observat totuşi că Choco a spus asta de pe 30 Iulie . Adica nu te-ai pus încă pe treabă . :(( Ruşine ! ( Glumesc :)) ) .

P.S : Gata cu pauza ! ( Glumesc , din nou :)) ) Sper să te apuci cât mai curand de scris .




P.S.S : Te rog să mă anunţi şi pe mine când pui nextu' . Te-am pupacit ! :*

Am intrat in biroul Hokaghelui, nu inainte sa bat la usa si sa primesc aprobarea acesteia, am salutat-o respectuos, apoi, sarind peste orice alta introducere, i-am cerut sa-mi spuna care era motivul pentru care ma chemase   Aceasta a ras, amuzata de nerabdarea mea si probabil si de parul ciufulit din cauza  faptului ca alergasem pana aici, iar dupa  mi-a comunicat toate detaliile despre  misiunea pe care o pregatise pentru mine.
Zambetul mi se  se marea cu fiecare cuvant rostit, prin aceasta asa-zisa misiune, in care se presupunea ca decizia de reprimire in sat a lui Sasuke imi apartinea mie, fiindu-mi permis sa-l supun oricarui lucru pentru a ma convinge ca merita sa se reintoarca, imi oferea o mare oportunitate sa-l rasplatesc  pentru tot ce mi-a facut, atat mie, cat si lui Naruto. Dupa ce a terminat tot ce avea de spus, m-a privit si vazand cat de fericita eram, a schitat un zambet duios, ca cel al unei mame care-si priveste copilul si mi-a dat voie sa plec, i-am multumit respectuos si am iesit cu promisiunea ca nu o voi dezamagi. Stiam ca-si dorea sa-l ajut pe Sasuke sa redevina persoana buna care era inainte si stiam ca si eu imi doresc acelasi lucru, dar inainte de asta, voi avea mare grija sa-l fac sa regrete tot raul pe care l-a provocat.
Ajunsa in sfarsit acasa dupa marea veste pe care am primit-o, am alergat pana in camera baietilor fiind nerabdatoare sa vad expresia fetei lui Sasuke dupa ce a aflat ca el, marele Uciha, nu poate obtine tot ceea ce-si doreste, ci trebuie mai intai sa treaca de mine.
Am deschis usa si am privit camera care nu era deloc asa cum ma asteptam eu, adica dezordonata si plina de gunoie, ci din contra era poate chiar mai aranjata decat a mea si a Hinatei, ciudat pentru Naruto, dar tipic pentru Sasuke, totul era impecabil si fiecare lucru asezat la locul lui. Am incetat sa ma intreb cum de a pastrat brunetul o asa curatentie cu Naruto prin preajma si mi-am atintit privirea catre pat, unde se odihnea el, cea mai frumaosa fiinta de pe intreaga planeta. Statea cu picioarele intinse si cu trunciul rezemat de perna,  ochii fiindu-i inchisi,  pozitia pe care o avea imi dadea de inteles ca  ar fi adormit fara sa vrea. Uitandu-ma mai atent la chpiul lui,  am realtizat cat de usor poate fi confundat cu un inger. Si probabil ca era unul, care nu si-a gasit locul in  Rai si a fost trimis de catre Dumnezeu pe Pamant, pentru a-mi cuceri mie inima si miilor de fete care au cazut victime frumusetii lui nemarginite. Ma trec fiorii cand imi amintesc cate pretendente avea Sasuke cand eram la academie si ca eram si eu printre ele, nu am fost si nici nu sunt cu nimic mai deosebita decat celelalte, poate imi bat capul degeaba, poate ca nu sunt eu capabila sa-l schimb intr-un om bun, poate ca nu merit nici macar sa visez la unul ca el, dar un lucru e sigur, n-am de gand sa dau inapoi orice s-ar intampla. Fie ca ii convine sau nu, Sasuke va plati pentru ce a facut, o sa-si ceara iertare in genunchi in fata lui Naruto si,  in final, o sa redevina morocanosul care ne ajuta sa ferim satul de orice primejdie, asta, chiar si cu pretul vietii mele! Afundata in planurile mele nici nu am observat ca acesta deshisese ochii, scanandu-ma din cap pana in picioare cu  o privire iesit din comun de intunecata, ce probabil era capabila sa inghete si cea mai intetita flacara. Am tresarit inghitind in sec si am incercat  sa ii intorc aceeasi privire, dar nu stiu daca voi putea vreodata sa egalez asa ceva, sau daca oricine altcinva va putea, fiindca eram ferm convinsa ca raceala aceea este specifica doar lui Sasuke.
-Ce vrei? Din nou am tresarit, nici nu stiam ce sa raspund pentru ca vazandu-i expresia de gheata am uitat tot ce aveam in minte, dar nu pentru mult timp, am scuturat din cap, am clipit de cateva ori si mi-am revenit.
-Vroiam sa iti spun ca de maine vei presta munca in folosolul comunitatii, asta insemnand sa ajuti la reparearea locuintelor ce au fost distruse in urma luptelor, desigur, sub supravegherea mea. La 5:00 sa fii gata.
Am incercat sa fiu cat de serioasa cu putinta si se pare ca am reusit, dar nu destul cat si pentru Sasuke care dupa ce am terminat ce aveam de spus, a pufnit dispretuitor, ca si cum ar incerca sa-mi demonstreze ca nu-l intereseaza nimic din ce am zis. Dar apoi contrar acestui gest a aprobat cu un simplu ”Bine” spus pe un ton stins. L-am mai privit petru o clipa, putin mirata, fiindca ma asteptam sa ma refuze si m-am intors parasind incaperea. Fix cand am deschis usa, m-am izbit de ceva tare, am ridicat privirea si am dat de pieptul lui Naruto. Ne-am uitat stinjeniti unul la altul pentru cateva momente si am simtit cum toate amintirile cu el imi inundau mintea, stiam ca si el se gandea la acelasi lucru, la tot ce a fost intre noi, imi dadeam seama de asta din comportamentul lui. Fixa podeaua cu privirea, fiindui teama sa ma priveasca in ochi si isi trecea mana peste bratul drept parand foarte jenat de situatie.  I-am ridicat barbia fortandu-l sa ma priveasca, iar in acel moment i-am intalnit ochii senini precum cerul si calzi precum soarele, total diferiti de cei ai lui Sasuke, ce ma examinau cu sfiala.
-Uite Naruto, stiu ca intre tine si Hinata este ceva. M-am straduit sa-i marturisesc acest lucru pe cel mai bland ton posibil, pentru a nu-i da impresia ca am ceva impotriva, dar acesta tot a parut speriat la auzul supselor mele, ba chiar s-a indepartat de mine devenind foarte agitat.
-Stai! Nu ma deranjeaza chiar deloc, din contra, sunt de parere ca sunteti cei mai potriviti unul pentru celalalt si sincer chiar v-as vrea impreuna, pentru ca va iubesc. Tu, Naruto, esti cel mai bun prieten al meu, ai avut mereu grija de mine, imi pare rau ca nu m-am comportat asa cum a trebuit cu tine, nu ti-am fost nici pe jumatate atat de aproape la nevoie pe cat mi-ai fost tu mie. A incercat sa spuna ceva, dar l-am intrerupt inainte sa o poata face, si Hinata imi este ca o sora, pe care de asemenea am neglijat-o, eu am fost mereu ocupata sa ma gandesc doar la suferinta mea, nu si la a voastra, exact asa cum face si Sasuke, nu mi-am dat seama pana acum, dar si eu sunt la fel de rea precum este el, am fost o ipocrita sa-l numesc egosit pentru ca a pus binele său inaintea binelui nostru, din moment ce si eu am facut acelasi lucru cu voi.. si regret nespus, stiu ca nu v-as putea multumi indeajuns niciodata pentru tot ce ati facut pentru mine. Mi-ati fost mereu alaturi  si ati avut grija sa-mi fie bine, dar acum e timpul sa puneti fericirea voastra pe primul loc.
Nici nu am terminat bine de vorbit ca simt cum bratele lui Naruto imi inconjoara trupul intr-o imbratisare, i-am raspuns fara nici o ezitare si am inchis ochii savurand momentul, chiar aveam nevoie sa redevin prietena cu Naruto si sa nu ne mai ocolim de fiecare data cand ne intalnim. E atat de linistitor sa stiu ca totul s-a rezolvat si ca eu numai stau in calea unei posibile relatii intre el si Hinata. Ne-am retras dupa aproximativ un minut, apoi am pornit fiecare catre camerele noastre. Eu in a mea am intalnit-o pe Hinata, aceeasi fata plina de gingasie care ma privea bland, desi nu cu mult timp in urma ii cauzasem grave rani sufletesti. Ce pot spune? Ghinionul pe care il am pe plan sentimental, se compenseaza cu faptul ca sunt o norocoasa cand vine vorba de prieteni. M-am asezat langa ea in pat, pe asternuturile de culoare roz si am inceput sa ne povestim una alteia intamplarile care au avut loc in vietile noastre de la ultima discutie purtata.
Este dabea ora 4:00 si eu deja sunt gata, ma mai foiesc de cateva ori in fata oglinzii si pornesc spre fereastra. La contacul aerului rece al diminetii cu pielea mea calduta, sunt invaluita de un mic fior, dar dupa putin timp, trupul meu incepe sa se adapteze. Priveam fermecata catre  bolta cereasca peste care soarele deja dominase,  razele sale fierbinti incalzind intreg satul. Pasarele isi cantau duiosul tril al diminitii, iar din cand in cand cate un satean isi mai facea simtita prezenta, pornind probabil catre locul de munca. Da, era o zi frumoasa, perfecta pentru a te razbuna pe cineva. Am zambit, gandindu-ma la ce aveam sa ii fac lui Sasuke si am inchis fereastra indreptandu-ma spre bucatarie pentru a servi micul dejun. In timp ce coboram scarile, l-am zarit pe Sasuke care cotrobaia prin frigider, schimbat deja intr-un trenning negru. Se pare ca nu sunt singura care e gata mai devreme si nici singura careia ii este foame. M-am dus langa el si fara ca macar sa-l privesc, am intins mana scotandu-mi laptele si doua oua, apoi le-am asezat pe masa sub privirie pline de ura ale lui Sasuke. L-am ignorat continuand sa-mi pregatesc masa. Brunetul s-a apropiat de mine si cu o voce iritata m-a intrbat.
-Nu ai de gand sa imi faci si mie oua?, a clipit seducator, le prefer ochiuri.
-O, ba da, desigur. I-am replicat zambind, apoi am pornit catre frigider de unde am mai luat doua oua, am scos o farfurie, am crapat ouale de coltul mesei si in loc sa le torn in tigaie peste uleiul incins,asa cum este normal, i le-am pus direct in farfurie si la sfarsit am adaugat si cojile.
-Poftim! Am spus pe un ton bland, ironic de bland, intinzandu-i farfuria.
Acesta s-a uitat, nevenindu-i sa creada, la farfurie, apoi si-a intors privirea catre mine, doar ca ochii lui numai exprimau uimire, ci furie. Brusc a inceput sa-mi fie teama de el si de ce mi-ar putea face, avand in vedere ca am mai petrecut momente cu Sasuke, aflandu-se in starea asta si nu au fost deloc placute era si normal sa-mi fie frica de el, insa pentru ca nu aveam de gand sa mai cedez in fata lui, mi-am inclestat pumnii, incercand sa prind curaj si i-am intors spatele, spunandu-i ca e timpul sa plecam. Cateva clipe nu a reactionat, dar dupa, a pufnit amenintator, a scrasnit din dinti si m-a urmat catre iesire.
Prima casa era destul de aproape, deci nu am avut mult de mers, din fericire, pentru ca daca drumul ar fi fost mai lung, ori deveneam victima nervilor lui Sasuke, ori, in cel mai fericit caz, muream de plictiseala, pentru ca noi nu ne vorbim.
Casa pe care Sasuke trebuia sa o repare, daca acea ruina se mai poate numi casa, apartinea Doamnei a carei pisica a trebuit noi, fosta echipa sapte, sa o gasim si sa o inapoiem stapanei, in prima noastra misiune...ce amintiri placute. M-am intors catre Sasuke si ceva din privirea lui m-a facut sa cred ca se gandeste la acelasi lucru, avea intiparit pe chip un micut zambet nostalgic. Poate ca nu e chiar atat de rau pe cat credeam, oricum, gata cu Sakura cea buna, era timpul sa fac ceea ce asteptam demult sa fac, si anume, sa-i arat lui Uciha cine e sefa.
-E timpul sa treci la treaba, n-ai venit aici sa stai degeaba, sau, daca vrei sa stai, poti face asta, dar dincolo de portile satului. Acesta s-a incruntat la auzul spuselor mele, dar s-a resemnat repede, apucandu-se de treaba. In numai doua ore casa deja incepea sa prinda cusur. Da, stiu, normal o astfel de reparatie ar dura in jur de cateva luni, poate chiar un an, dar nu si cand vine vorba de un ninja, mai ales de unul experimentat ca Sasuke. Daca se misca in rituml acesta, pana diseara locuinta avea sa fie terminata.
La un moment dat lui Sasuke i se facuse cald, asa ca printr-o miscare mai mult decat rapida, si-a dat bluza de trenning jos ramanand intr-un maiou alb, care din cauza transpiratiei i se lipise de corp astfel incat sa i se poata distinge usor abdomenul bine lucrat. Era o priveliste, putin spus delicioasa, iar delectarea mea vizuala nu avea sa se termine aici pentru ca imediat ce bluza a fost indepartata, acesta a apucat cu mainile maioul fiind hotarat sa-l dea si pe acela jos. Sau nu, fix cand sa-l ridice, s-a uitat la mine si vazandu-mi expresia satisfacuta, a afisat cel mai pervers zambet vazut de mine vreodata si apoi, pe un ton seducator m-a intrebat daca nu cumva vreau eu sa-l  dezbrac. M-am injurat de cateva ori, in gand desigur, revoltata de faptul ca mai aveam putin si salvim la cat de bine arata, iar prin asta ii oferisem o mare mare incarcatura de orgoliu, apoi mi-am mutat privirea pe orice altceva, dar nu pe Sasuke, si totusi ii simteam ochii privindu-ma plini de mandrie. Nici nu i-am raspuns si nici nu l-am mai privit, iar dupa cateva clipe totul redevinese la normal, Sasuke se reapucase de lucru, iar eu il supravegheam, singurul lucru diferit e ca acum era la bustul gol, iar acesta nu este un lucru usor de ignorat, facem tot posibilul sa ma concentrez pe a fi serioasa, dar imi era destul de greu sa nu zambesc sau sa nu ma imbujorez cand il priveam. Atunci cand a inceput sa se insereze, casa era complet terminata, iar propietara, insotita de pisica ei si de numeroase bagaje, a venit sa se instaleze. Cand a vazut ca cel care ii reparase casa, este chiar Sasuke Uciha, s-a panicat si a devenit atat speriata cat si uimita, ca si cum o fantoma ii trecuse prin fata ochilor. I-am explicat cum stau lucrurile, dar in zadar, femeia s-a comportat ca si cum nu m-ar fi auzit. Trecuse deja o ora cand  eu inca incercam sa o linistesc, iar Sasuke nu facea altceva decat sa stea cu privirea atintita catre sol, parea in acelasi timp si nervos si trist. Dupa multe alte insistente ale mele, femeia s-a calmat, intelegand ca Sasuke nu reprezinta un pericol avand in vedere ca insasi Tsunade i-a dat voie sa vina in sat. Femeia s-a retras in casa, fara ca macar sa ii multumeasca lui Sasuke, se pare ca inca era speriat de el, iar noi am pornit catre Naruto. Sasuke arata mai mult decat melancolic, mergea fara nici un chef de viata, iar ochii lui erau mai goi si inexpresivi ca niciodata. Primul lucru care mi-a venit sa fac a fost acela de a-l consola, dar nu am cazut prada impulsului, m-am gandit de doua ori inainte sa reactionez si am realizat, ca el chiar merita un astfel tratament din partea satenilor, si-a facut-o cu mana lui, deci constientizand toate acestea l-am lasat in pace, am pers pur si simplu inaintea lui incercand sa par nepasatoare, desi simteam cum inima imi este sfasiata in mii de bucatele, era ca si cum toata durerea din sufletul lui, imi era transmisa si mie.
Ajunsi acasa ne-am indreptat fiecare catre camerele noastre. Pentru ziua de maine, ii pregatisem o mare surpriza lui Sasuke. Acestea fiind spuse, am salutat-o pe Hinata care era aproape adormita, mi-am facut un dus relaxant si m-am culcat.
La 5:00 eram in fata usii camerei baietilor, tipand la Sasuke sa se trezeasca, dupa cinci minute pe care mi le-am petrecut strigand ”Trezirea!”, usa se deschise si pe ea isi facuse aparitia cel mai somnoros Sasuke, imbracat doar intr-o pereche de pantaloni scurti. L-am examinat in graba fiindu-mi frica sa nu inrosesc sau sa incep iar sa salivez ca si ieri si mi-am mutat privirea in alta parte.
-Sasuke, astazi mergem la un azil, batranii de acolo au nevoie de cineva care sa le mai ofere ingirijire speciala din cand in cand si cum stiu ca tu esti o persoana caritabila, am zambit ironic, m-am gandit ca ar fi perfect sa mergem azi acolo si sa lasam construirea caselor pe maine. I-am zambit strengareste, apoi am redevenit serioasa si ordonandu-i ca in doua minute sa fie gata. Acesta nu a facut decat sa imi tranteasca usa in nas, iar eu nu stiam daca sa percep acest gest ca pe un refuz sau doar sa il pun in seama nervilor. Am ales a doua varianta, gandindu-ma ca desi nu ii convine, tot o sa faca ce i-am zis, si am ales bine, pentru ca in nici mai mult nici mai putin de doua minute Sasuke era pregatit, de data asta alesese sa poarte o pereche de jeansi deschisi la culoare si un tricou alb. Nici nu l-am lasat sa serveasca micul dejun, am plecat direct spre azil. Ajunsi in fata imensei cladiri, ii arunc o privire superioara lui Sasuke, apoi deschid usa. Imediat ce am intrat, un miros dulceag de orez cu lapte ne-a invadat simtul olfactiv. Am inaintat pe holul lung, urmata indeaproape de brunet, cu fiecare pas pe care-l faceam, sunetele unor voci se accentuau, iar cand am ajuns la sursa, sau mai bine zis, surse, pentru ca erau cel putin 20 de varstnici in acea incapere, am zambit satisfacuta si mi-am intors privirea catre Sasuke curioasa de reactia lui. Nu facea altceva decat sa stea nemiscat avand ochii plini de spaima atintiti catre batrenii galagiosi, vazandu-l pentru prima oara in viata mea pe Sasuke Uciha in acea stare, aproape ca-mi venea sa lesin de ras, un luptator desarvasit, care a reusit tot ceea ce si-a propus in viata, capabil sa invinga pe oricine si stapanul celur mai puternice abilitati ninja, dar care cand venea vorba de niste batrani inofensivi, se arata mai inspaimantat ca niciodata. Incredibil!

Dragilor, imi cer toate scuzele din lume pentru ca nu am mai scris. Promit ca o sa pun repede capitolele:X Si apropo de capitolul asta..mdaa, nu e cine stie ce de stralucit, sunt zapacita, mai trebuie sa scriu cateva capitole ca sa-mi intru calumea in mana:* Va pupică!:* /edit maine\

In sfarsit , un capitol superb , amuzant si luuuuung :X
Imi place din ce in ce mai mult ficul tau si sper sa aduci next-urile la fel ca acesta :X
Te pupacesc

Unul din ficurile mele preferate :x. Sper sa aduci next-ul cat mai repede.

heey ...cand pui next?:p...

Ralu!!! A dat domnu sa a duci si tu next-ul. Sa sti c amia palcut si vreua next-ul mai repede si mor de nerabdare sa vad ce se intmapla mai departe si te pup!!

frumos capitol...

Yang: un comentariu trebuie sa aiba minim 10 cuvinte! Altfel, se creeaza spamul.