Nu o sa iti spun niciodata "Adio", nu inca!

M-am hotarat sa incep un nou fic. O sa incerc sa il termin cat de curand pe 4Ever, insa nu e sigur. Sper ca aceasta idee de fic nu a mai fost folosita, desi la prima vedere nu pare foarte originala, pe parcurs o voi dezvolta cum pot. Deci, la ce să o mai lungim ? Uite primul capitol :

Nu o sa iti spun niciodata "Adio", nu inca! 2451n

Capitolul 1.

“Adio, ucide speranta oamenilor de a se revedea…
Si cine stie? Poate ne vom mai intalnii…
Sa nu spui niciodata "Adio",
Pentru ca, indiferent de situatie,
Va exista sansa de a spune din nou Te iubesc!“

Pov. Sasuke.

Am lasat totul in urma, fara sa imi pese de nimic, poate doar de binele Ei. Dar acest “bine”, s-a transformat treptat in cel mai cumplit cojmar pe care l-am putut trai. Cum i-am facut bine, cand am distrus-o, incercand sa o protejez. Mama mea, cand eram mai mic, imi spunea cand “ma indragosteam” la gradinita de vreo fata, ca ceia ce eu simnt e trecator, si ca mai apoi, cand voi creste, voi vedea ce este aceia dragostea adevarata. Sa lupti pentru acel cineva mult iubit, sa te trezesti in miez de noapte si sa te intrebi daca Ea e bine, sa simti ca poti muta muntii din loc alaturi de Ea. Dar nimeni nu si-a pus problema ca mai apoi, ce se va intampla fara iubirea vietii tale, ca pana la urma urmei, orice poveste are si un sfarsit, nu-i asa ?

Cand simtii ca lumea ta e roz, iar totul se invarte si jurul vostru, apare un monstru care vrea sa va desparta, ce alegi ? O protejezi si pleci, sau ramai alaturi de ea, insa constient fiind ca intr-o zi zambetul ei va fi sters, pielea ei rece ca ghiata, iar ochii ei pierduti pentru tot deauna ? In cele mai multe cazuri, alegi sa pleci, stiind ca e mai bine, macar pentru ea, daca nu si pentru tine. Insa, cand amandurora le este si mai rau, ce faci ? Nu am sa aflu, poate, niciodata raspunsul la aceste intrebari misterioase. Tot ce stiu este ca ma urasc. Ma urasc pentru ca iubesc mai mult de cat as fi crezut vre-o data ca o pot face. Ma urasc pentru ca am distrus nu numai viata mea, ci si a celei pe care o iubesc.

Inima mea era sfasiata. Mii de bucatele sunt risipite in jurul meu. Ma chinui parca sa le adun si sa le pun cap la cap, insa nu reusesc de loc sa o fac. Poate soarta aste o merit pentru cate am facut. Ce-i drept, ca si Bad Boy-ul scolii, pot sa spun ca am spulberat inima oricarei fete ce mi-a placut. Dar cand Bad Boy-ul se indragosteste? Asta, pana acum ceva timp, credeam ca e fictiune, povesti inventate de altii care chiar au trecut prin astfel de experiente, insa totul era atat de real. Cand in sfarsit am intrat si eu in lumea Cupidonilor, a trebuit sa se intample ce s-a intamplat. Stiam ca povestea asta nu o sa dureze mult, indiferent de circumstante, dar nu m-as fi asteptat sa dureze chiar atat de putin.

-Sasuke, esti in regula ? ma intreaba o fata cu parul roz ca cel al florilor de cires si ochii negri ca de onix.
-Sunt bine, Emma. Nu iti face griji ! raspund eu, calmand-o pe fata.

Pentru un moment, rozalia a vrut sa imi spuna ceva. Cand cuvintele se pregateau sa-i alunece printr-e buze, s-a oprit. Am vrut sa o intreb ce s-a intamplat, dar plecase pana sa apuc sa-i vorbesc. Daca eram intr-o stare mai buna, probabil m-as fi dus dupa ea, sa vad ce se intamplase mai devreme, insa eram prea cufundat in lumea mea ca sa pot avea vreo reactie. Fata fetei imi aducea aminte de Ea, acea Ea al carui nume nu vreau sa il pronunt, deoarece m-as intrista si mai tare. Mirosul intepator de medicamente ma indemnau sa parasesc aceasta cladire, spitalul, dar nu o puteam face.

De cateva zile, nu ma mai simnt la fel. Refuz sa mananc, sa dorm sau sa merg acasa. Pana ce Ea nu va deschide ochii din nou, pana nu ii voi simtii din nou buzele fierbinti peste ale mele, contopindu-se intr-un sarut, nu am de gand sa plec nicaieri alt undeva. Nici nu as avea unde… Casa mi s-ar parea goala, iar strazile pustii, lipsite de viata. Am crezut la incepu ca o aventura nu strica. Si acum imi aduc aminte primul "Te iubesc !" spus din inima, inca aud soaptele fierbinti spuse in fiecare sara, pasii Ei firavi ce se apropiau de patul meu. Simnt totul, ca si cand s-ar fi intamplat ieri, desi au trecut 3 ani de atunci.

Totul a fost trecator… Trebuia sa stiu ca dragostea ma va omori incet si dureros fara sa imi dau seama. Nu am putut sa o evit, oricat as fi incercat sa o fac. Nu stiu de ce s-a ajuns aici, nu inteleg ce pas gresit am facut. Am iubit dupa cum m-a taiat capu’, ca sa spun asa, dar se pare ca totul a dus aici. Cateva lacrimi vor sa iasa din lacasul lor, dar sunt barbat, trebuie sa fiu tare. Nu mai pot suporta durerea. Vreau sa mor, sa simnt in acel moment o alta durere, una care sa o acopere pe cea din inima mea, insa trebuie sa fiu aici, pentru mine, pentru Ea, pentru… Noi ! Voi incerca sa rezist, insa durerea sfasietoare pe care o simnt nu vrea sa treaca. Simnt o presiune in gat. Lacrimile se aduna din ce in ce mai multe. Nu mai pot face fata, iar una imi aluneca usor pe obrazul meu alb. Mi-o sterg repede, cand o vad pe Emma ca se aseaza pe un scaun langa mine.

-Sasuke, vroiam sa iti dau asta mai devreme, dar nu stiu ce m-a oprit. Cred ca de aici vei afla mai multe raspunsuri la intrebarile ce le ai. Cred ca ar trebui sa ii citesti jurnalul, desi stiu ca e personal, insa… se opreste, aratandu-mi o carticica mica, cu coperti mov.

Nu a mai continuat propozitia, doar s-a ridicat si la fel de repede ca data trecuta, s-a facut nevazuta, lasandu-ma cu ochii in soare. Are dreptate… Poate daca il voi citi, voi afla ce ganduri avea, ce simtea. Pana laurma, in astfel de situatii, nu conteaza ce faci, doar sa sti ca e bine. Deschid la prima pagina, unde vad frumos scris numele ei, Haruno Sakura. Jos era scris : « Ce fac, nu mai pot da inapoi ! ». Adevarat… Poate prea adevarat. Din pacate, nimic nu mai poate fi corectat si timpul nu mai poate fi intors inapoi. Dau la pagina de unde incepe cuprinsul propriu-zis, incepand sa citesc rand cu rand, in liniste.

To be continued…

Eu sper sa va placa. Capitol necorectat!

Ai o descrie in care ma pierd complet..parca intru in fic :X

Am multe nelamuriri dar o sa le aflu in capitolul urmator ..si abia astept sa ii vad jurnalul

Next si pupici kiss

Comm-uri? Nu va place fic-ul meu? Daca nu, eu pot sa il inchid, desi parca nu m-ar lasa inima sa o fac... Deci, spuneti-mi parerile voastre. Asta m-ar face mult mai fericita! $rainbow :\$

[color=black] Nu fii suparata. Daca nu ai multe comm-uri nu inseamna ca fic-ul tau este urat doar ca cititorii nu au deschis pagina ta.
Apropo capitolul este dragut. Prima data nu prea am inteles cine stie ce dar pe parcursul capitolului mi-am dat seama in mare parte de ideea lui. Zbye si nu mai fi suparata.

Edit Anna~Anitta: Este interzisă şi folosirea scrisului mic, culorilor negre sau închise ce nu sunt vizibile, cât şi culorile neon.

[color=black]Hey.
Tare cap Nu o sa iti spun niciodata "Adio", nu inca! 384738

[color=black]Vr next-ul repede
Te pupaceste Ade Nu o sa iti spun niciodata "Adio", nu inca! 208323

[color=black]Key Bye Nu o sa iti spun niciodata "Adio", nu inca! 1425538829

Nu o sa iti spun niciodata "Adio", nu inca! 127686

Edit Anna~Anitta: Este interzisă şi folosirea scrisului mic, culorilor negre sau închise ce nu sunt vizibile, cât şi culorile neon.

Subiect: Re: Nu o sa iti spun niciodata "Adio", nu inca! Vin 03 Aug 2012, 11:32

Hello all! Am revenit cu next-uletzul dupa o lungaaaa perioada de timp, dar chiar nu am avut mult timp ca sa scriu. Nu stiu cati o sa imi mai citeasca fic-ul… Ok, nu va mai tin la vorba, spor la citit:

Capitolul 2

I want to know why. I wanted to make you suffer ... It's too late!

Sasuke’s Point of View

Rasfoiam paginile, cautand acea zi… As vrea sa inteleg de ce a facut toate aceste lucruri, insa trebuie sa incep cu inceputul. Opresc la pagina pe care scria, intr-un colt, “3. August. 2008”. Acea data, inca imi aduc aminte de acea zi. O greseala… Daca nu as fi intrat atunci in viata ei, poate ca nu as mai fi fost astazi aici, fara sa o fi facut sa sufere atat de mult. Ma urasc…

“
3. August. 2008

O noua zi, noi provocari… Inca nu imi revin de ieri seara, cand am baut suficient cat sa ma imbat. Da, nu ma judecati, adolescenta. Ma scol din pat foarte obosita, insotita de o durere de cap insuportabila. Ma indrept cu pasi marunti catre bucatarie. Gresia era mai rece ca nici-o data. Un fior de gheata imi aluneca pe sirea spinari, facandu-mi pielea de gaina. Cat uram acest sentiment… Ajung intr-un final la destinatie, indreptandu-ma direct catre frigider. Scot cutia cu lapte, apoi ma indrept catre un dulap din marginea incapri de unde scot cerealele Fitness cu ciocolata.

Dupa ce servesc micul dejun, ma imbrac cu ceva comod, o rochita draguta de vara mov, fara model si ca accesorii imi iau doua bratari mai groase auri si o gentuta roz cu cateva modele de culoare neagra. Ma incalt cu niste sandalute tip roman cu toc, negre. Acum sunt gata ca sa merg la Hinata. Din cate am inteles, are o mega surpriza pentru mine. Sper ca nu a gatit din nou ceva, pentru ca eu nu o mai ajut la curatenie…

Ies din apartamentul meu, chemand ascensorul. Ajunge intr-un timp scurt, eu urcand inauntru, apasand pe parter. Parasesc mai apoi scara eleganta a blocului aflat in centrul orasului, pentru ca, pana la urma, nu pot spune ca sunt saraca, ci din potriva. Am suficienti bani cat sa imi cumpar o vila, insa nu acum. Momentan vreau sa termin facultatea de fotografie, iar apoi, voi vedea ce o sa fac.

Chem un Taxi, spunandu-i adresa unde vreau sa ajung. Intre timp, incep sa butonez telefonul. Observ ca am primit un mesaj. Il citesc, spunandu-i in urmatoarea secunda sferului sa mearga umpic mai repede. Frumosul cadou nu mai poate astepta? Hai sa mori tu… Ma uit pe geam si observ ca sunt la doua strazi distanta de destinatie. In sfarsit! Cobor din masina, dandu-i bani omului ce tot astepta. Da, toti sunt la fel.

Intru in scara blocului, urcand pana la etajul doi. Sun la o usa din lemn de cires, o fata cu parul brunet cu reflexii albastre si ochii movali raspunzandu-mi. O iau in brate, sarutand-o pe ambi obraji. Ea ma trage de mana, pana in living. Imi spune sa inchid ochii si sa ma asez pe canapea. Ehh, de cat sa ma cert cu ea, mai bine asa. Inchid ochii si ma asez jos, asteptand ca fata sa imi spuna cand pot sa ii deschid. Aud cativa pasi in incapere, iar apoi semnalul. Deschid ochii si raman masca. Fata asta e nebuna, dusa cu pluta, este, my god…

In fata mea stateau doi barbati imbracati doar in chiloti, unul brunet si altul blond. Fata imi sopteste ca i-a adus ca sa faca striptis. Dap si cum sunt imbracati doar in chiloti, imi imaginez ce striptis luung o sa faca. Ma ridic, ducandu-mi mana la ochi. Asa ceva… Fata asta este, complet pierduta. Sa aduca doi barbati in casa si sa-i faca striptis? Credeti-ma, nu am cuvinte sa va spun cat de patetic ma simt acum. Nu pot sa spun ca cei doi sunt urati, dar totusi… Hai sa ne gandim putin!

Le spun celor doi sa se imbrace si sa plece, la care cel blond imi spune ca trebuie sa primeasca si banii. Hinata spune ca nu mai are nici un ban, iar eu nu imi luasem banii de acasa. Ii intreb ce vor din casa, tablouri, frigidere, tapet, geamuri, numai sa plece o data, iar ei imi dau replica pe care chiar nu vroiam sa o aud.

-Pe voi!

Nooo, nu eu! ”

To be continued…

Sper sa va placa, pentru ca mie personal nu imi place! Pozele:

Rochita Sakurei si accesoriile:

Sandalele ei:

Ce o sa aflati data viitoare:

-Ce s-a intamplat cu cele doua.
-Daca blondul si brunetul sunt Sasuke si Naruto.
-Cine le va ajuta pe fete sa scape.

Pe data viitoare!

Subiect: Re: Nu o sa iti spun niciodata "Adio", nu inca! Vin 03 Aug 2012, 17:31

DOamneeeeeee te implor adaugă un nou capitol cât mai repede spor la treabă

Subiect: Re: Nu o sa iti spun niciodata "Adio", nu inca! Sam 06 Oct 2012, 16:14

Fan Fic Sasuke&Sakura blocat din cauza innactivitatii. Ultimul post dateaza din 3 August.