Ce tare a fost ! Mie parut rau ca Sakura si-a amintit de tatal ei , daca nu o facea probabil ca intre ea si Sasuke urmau niste scene mai romantice :> .

Ehh...<3 Si apropo mersi ca mai anuntat <3

Te Angy !
Ne mai citim ! >:D<

Mersi mult ca m-ai anuntat de next. Esti o dulceatza. Esti geniala cu ficul asta!

Dess, imi pare foarte rau!

Hello !
imi place muuuult de tot ficul tau si abia pot astepta nextul, te rog frumos sa ma anunti cand il pui
Imi place ca Sakura nu se da in laturi de la pariurile facute cu Sasuke si cred ca intre astia doi se infiripa ceva
Bafta la tastat si la idei
N
E
X
T

Dragele mele... Eu, cum sa va spun asa... am cam ramas in pana de idei si cred k o sa mai dureze putin pana pun nextu. Iar de pe 12 pana pe 19 iulie voi fi la mare... Doar ca sa stiti si sa nu ma injurati dupa :)): Deci... Urati-mi bafta ca sa reusesc sa scriu macar o propozitie

Cu dragoste, va pupaceste Ana

Hello. :)

Dar peste ce fic am dat. :> M-a atras titlul, trebuie sa recunosc. Hmm. :> As zice mi degraba ca e viata in patru. =))

Eu sper sa iti vina ideile cat mai repede pentru ca imi place fic-ul tau. Totusi te-as ruga sa adaugi un picut mai multa descriere sentimentala. Are un efect de narcotic asupra cititorilor. :))

Si inca ceva.. La estetica. :)) Lasa spatiu intre paragrafe ca e mai usor de citit. :D Iar cand scrii capitolul incepe uite asa:


Ti-am dat un exemplu, dar cred ca ai inteles ce vreau sa spun. :)

Soooo astept cu nerabdare urmatorul capitol si te rog sa ma anunti si pe mine.

See ya'. xx

~ Capitolul 4 ~


** Sasuke P.O.V. **



Frumos…. N-am crezut ca voi spune asta vre-odata, de se pare ca am reusit. Chiar este frumos sa ne vezi pe toti patru la masa de dimineata. Doar eu, Hinata, Naruto si… Sakura. Ea, acea fiinta minunata, care mi-a incalzit inima de gheata, doar prin pura si nevinovata ei prezenta, aici cu noi. Ea a fost singura fata care m-a dat pe spate cu farmecul ei si inteligenta nemarginita, in copilarie. O iubeam… Si acum? Acum n-o mai iubesc? Cum sa nu. Acum este la fel. De ce as minti? Ea este lumina ochilor mei, o iubesc chiar de o mie de ori mai mult. Ma face sa ma simt in al noualea cer cand sunt cu ea. Nu am mai simtit ceva atat de puternic pentru nimeni altcineva…

Mai devreme, cand stateam si ne uitam la rasarit, am observant-o ca plangea. Prima oara n-am dat atentie, crezand doar ca mi s-a parut. Dar apoi mi-am atintit privirea din nou catre chipul ei angelic, si am vaziut cum cateva perlute incolore si stralucitoare isi fac aparitia, zbatandu-se cu greu sa iasa afara din inchisoarea ochilor ei. Oh… da. Acei ochi care te hipnotizeaza de fiecare data cand incerci sa ii patrunzi. De aceea raresc contactul vizual cu aceasta, cand sunt prin preajma Naruto si Hinata.Nu vreau sa le dau de banuit ca am sentimente puternice fata de Sakura.

Tin aceasta, dragoste secreta, ca sa-I zic asa, tocmai din clasa a V-a si nimeni nu banuieste nimic. Adica cel putin, asa cred eu... Tot gandindu-ma la Sakura, nici nu mi-am dat seama ca am terminat de mancat. Am multumit politicos pentru masa, iar apoi m-am scuzat, plecand acum inexpresiv de la masa, directia fiind baia si mai apoi dormitorul meu. Imi fac rutina de dimineata, dupa care ma indrept un pic mai revigorat, catre camera. Incaperea era una simpla si frumos aranjata si decorata.

Peretii erau de un crem dechis, lasand sa se vada foarte bine mobila castanie deschis. Inauntru era un singur pat, un birou si un scaunel asezat langa usa, culoarea cestuia fiind maro inchis. Bagajele mele erau exact unde le lasasem cu o zi inainte, pe patul moale, cu asternutul de culoare lila, exact ca ochii Hinatei. Ca tot veni vorba de Hin, trebuie sa recunosc ca s-a facut destul de frumoasa si s-a dezvoltat chiar foarte bine. Dar eu voi ramane la floricica mea de ciresi. Desi am crescut in ochii prietenilor mei ca fiind un monstru fara sentimente, care se gandeste numai la perversitati, si schimba fetele mai des ca pe sosete, o sa inerc sa ma schimb.

Pentru Sakura mi-a dat si viata, vreau doar sa o impresionez cu ceva, vreau sa ma iubeasca la fel cum o iubesc si eu. Nu ma voi lasa pana nu o voi stii in siguranta, aproape de mine, tinand-o strans in brate la pieptul meu. In fiecare zi, in fiecare noapte... God! Daca voi continua asa cred ca “poet” scrie pe mine in viitorul apropiat. Revenind. In timp ce despachetam, un ciocanit usor, dar totusi clar se aude venind dinspre usa, facandu-ma atent in momentul de fata, si trezindu-ma din visare. Ingan un usor “intra”, iar pe usa isi face aparitia Hinata, care ma intreaba bland si cu sfiiala in glas daca nu ma poate ajuta cu ceva.

Nevrand sa par un nesimtit, dar nici sa termin hainele astea abea maine la ora trei, dau usor afirmativ din cap, si ii spun ca ma poate ajuta cu despachetatul hainelor.In timp ce intocmea si aranjam hainele la locurile lor, am inceput sa discutam ce a facut fiecare in vacant de vara. Bruneta incepe a-mi povesti cum ca aceasta a fost cu familia ei, Sakura si Tsunade in Spania. Au stat acolo timp de o luna si ceva. Mi-a mai povestit cum era sa se inece Sakura in pistcina, dar cineva a tras-o repede din apa. In momentul acela chiar mi s-a taiat respiratia timp de 2-3 secunde, dar apoi mi-am revenit.

Sunt sigur ca mi-am mai povestit si alte intamplari, dar nu am fost prea atent , doar am afirmat din cap de fiecare data cand spunea ceva. M-o fi si injurat, cine stie. Dar tot ce vroiam era sa termin neno*******e, astea de haine! Uneori ma intreb de ce o las pe mama sa-mi faca bagajele. Asa ar fi mai bine pentru ea ca nu ar mai sta dupa fundul meu si al lui Itachi, plus de asta, nu m-as mai cara cu 3 valize dupa mine. De parca m-as muta in L.A. Atatea haine imi pune femeia asta! Desi, oricat de mult m-ar pisalogi ea, este totusi mama mea si o iubesc enorm de mult. Chiar daca evit uneori sa-I arat asta.

Un tusit sec si fortat se aude din gatul Hinatei, trezindu-ma pe mine din visare. Cred ca si-a dat seama ca nu prea am ascultat-o. Vad ca nu mai zice nimic timp de 2 minute, apoi ma intreaba la randul ei ce am facut in vacanta. “Ei bine, Hinata… Nu cred ca vrei sa stii.” Gandesc eu si un zambet smecher imi apare pe fata. Totusi, imi dreg putin glasul, spunandu-I ca nu am facut nimic special, doar am fost prin cateva cluburi cu Naruto si am fost pedepsiti de catre parinti. Spun nepasator cu acelasi zambet pe fata. La auzul acestora, bruneta rosii usor vizibil in obraji, apoi chicoti incet.

Parea amuzata de situatia prin care am trecut. Defapt, cine nu s-ar fi amuzat?! Sa fii pedepsit pe timpul verii, asa ceva rar intalnesti. Timp in care noi am tot povestit am si terminat de impachetat hainele. Apoi am iesit amandoi din camera, directia fiind livingul acum; aveam de gand sa facem curat si acolo, cand sa coboram scarile o vad pe… Oh nu! Nu se poate! Ce dr**u cauta ea aici?! Kohana? O vad cum se indreapta spre mine, mai ca mancand pamantul si imi sare in brate. Ok, fetiscana asta imi scrica toate planurile cu Sakura. Va intrebati cine e Kohana? Simplu, fosta mea prietena. Este o fata inalta, cu parul blond. Are ochii de un albastru marin, si este foarte enervanta. Vorbeste exagerat de mult, si mai ales si atunci cand nu trebuie sa vorbeasca. Este super indragostita de mine. Sau cel putin era, dar atunci ce cauta ea aici? In sfarsit se deslipeste de mine, si cu o voce confuza ma intreaba ce caut eu aici…

- Cum adica ce caut eu aici? Intrebarea e, ce cauti tu aici? Ii raspund pe un ton nepasator si totusi destul de curios. Imi raspunde ca a venit pentru ai inapoia Sakurei niste carti imprumutate acum o luna. Ingan un simplu “aha”, apoi imi spune cu parere de rau ca trebuie sa plece. Eu mai putin si explodam de fericire in sinea mea ca pleca. Dau afirmativ din cap, iar apoi o conduc in cea mai mare viteza catre usa. Toti se uitau acum confuzi la mine, parca intrebandu-ma din priviri ce a fost aia. Nu am bagat de seama, si le-am spus celorlati ca ar fi mai bine sa ne apucam de curatat mizeria facuta aseara.


Capitol necorectat

Bine copilasi, asta a fost si capitolul 4. Imi pare nespus de rau ca este asa scurt, dar am primit prea multe mingii in cap la baschet saptamana trecuta si cred ca asta m-a afectat :)): Milksahke, stiu ca mai potrivit era VIATA IN PATRU si nu IN TREI. Doar ca l-a inceput nu aveam viziunea asta despre fic. Acum asta e... Imaginati-va si voi ca scrie PATRU :)): In orice caz astept comentariile si parerile voastre




Kohana:

prima , edit dupa:>
Sasuke indragosit de ea peste cap , super
dar trebuia sa apara o aschie in spate , Kohana:-w
next ca mor aici din cauza ta

Hello. :)

Oh my God! O.O

Sigur tu ai scris capitolul?

E o diferenta de la cer la pamant. Estetica e superba, usor de citit, frumos aranjat in pagina.. Descrierea e la locul ei si e chiar reusita.. Nu ai avut deloc dialog.. Deci nu pot sa cred.

Ai evoluat asa de mult doar dupa o simpla parere. Ma intreb.. daca iti dau o critica dura incepi sa scrii ca si Eminescu? :> =))

Feliciari draga mea.. Cand am vazut capitolul am fost gen '':love" apoi cand m-am apucat de citit am fost ''''. Bravooo!

Totusi am ceva de corectat. :)) In incercarea de a scrie cat mai frumos ai facut doua repetitii putin cam enervante.. Uite astea:

''Peretii erau de un crem dechis, lasand sa se vada foarte bine mobila castanie deschis.''

'' ..si schimba fetele mai des ca pe sosete, o sa inerc sa ma schimb. ''

Oricum se rezolva cu un edit si pui acolo alte cuvinte.

In legatura cu titlul... Poti sa-l schimbi linistita. :)) Dai acolo in dreapta primului capitol pe edit si modifici titlul. E simplu.

Acum astept cu nerabdare urmatorul capitol si te rog sa ma anunti.

See ya. xx

Milksake, adevarul este ca am vrut sa vada lumea ca pot. Si asa ca aseara la ora 2 am m-am apucat sa scriu, avand in vedere ca nu puteam sa dorm din cauza ciocolatei :)):. Am avut si inspiratie, am si ascultat muzica ( astept sa se simta cineva aici ), iar rezultatul a fost, se pare, destul de bun. Iti multumesc pentru critica, sfat, sau ce o fi fost :">. Adevarul e ca m-ai incurajat foarte mult acum. Si nu numai tu. Si restul care mi-au comentat ficul. Acum, vreau sa va reamintesc ca intre 12 si 19 iulie sunt plecata la mare... Iar atunci nu o sa mai postez. Pana atunci o sa incerc sa pun si capitolul 5 si va promit ca o sa va las in suspans rau de tot :>


V-am pupat pe toate!

In primul rand mersi ca m-ai anuntat de next. Ma bucur ca in acest fic Sasuke este inebunit dupa Sakura, acm sincer in multe ficuri Sasuke n-o observa pe Sakura dar in asta se pare ca este invers. Hai cu nextu , plzzzzzzzzz!

Capitolul 5 :
Sakura P.O.V.

Dupa 2 luni.

Viata este iad. Iadul este paradis. Paradisul… nu exista. Deci mai pe scurt, traim intr-un NIMIC. Un NIMIC fara sfarsit. E ca si cum ai alerga sute de mii de km, ca destinatie fiind asa zisul PARADIS, care, cum spuneam si inainte, nu exista. O stare de melancolie ma invaluie treptat.

Imi este asa dor de tata… Il vreau aproape de mine, sa ma iubeasca, sa ma stranga la pietul lui. Vreau sa ma certe ca am venit prea tarziu acasa, sa imi tina morala cand fac vre-o prostie, sa ma interogheze cand vine vorba de vre-un baiat, sa ma trezeasca la 5 dimineata sa vedem rasaritul, sa-mi spuna povesti cu zane, sa… sa fie aici.

Nu pot spune ca am ramas singura, as minti. Am mama, am prieteni, dar si asa nu pot vorbi cu ei orice pana la urma. Iar mama… ea este mai distanta, nu este ca tata. Ea are un servici care n-o lasa sa stea prea mult cu familia ei. Mi-as dori sa stam mai mult impreuna.

Simt mici intepaturi in ochi, clipesc de cateva ori pentru a face sa dispara aceste picaturi ce vor sa scape din inchisoarea ochilor mei, dar nu reusesc… iar apoi dau drumul siroaielor de lacrimi, lasadu-le sa se prelinga pe obrajii mei, usor rosiatici.Nu pot descrie durerea ce o am in suflet. Desi am prieteni, ma simt atat de singura…

Tavanul, prietenul meu de incredere. Cu el vorbesc si povestesc atatea. Mai ales seara cand stiu ca nu ma aude nimeni. Stiu, am innebunit, dar cand esti in situatia mea, nimic nu mai e imposibil. Mai nou mi-am dat seama k il iubesc pe Sasuke. Si nu de 3 zile, ci de acu 3 ani. S-a intamplat in vara dintre clasele a VIII-a si a IX-a.

~ Flash Back ~

-Hinata, hai mai repede! O sa inceapa concertul fara noi! rad eu, si in acelasi timp tip la Hinata. Aceasta striga dupa mine k o dor picioarele si ca nu mai rezista, ca o sa lesine. Si ce-mi pasa mie? Bine, imi pasa, doar e prietena mea. Dar, la n**ba! E Black Eyed Peas.

Ma intorc usor iritata catre ea si o ajut sa se ridice. O i-au usor de mana si incep s-o trag dupa mine. In sfarsit vad scena. Oh…! Multumesc lui Dumnezeu ca n-au inceput inca! Fara sa ma uit pe unde merg, am dat peste cineva. I-am dat drumul din reflex Hinatei, iar eu am cazut peste acea persoana.

Dar nu a fost de ajuns ca am mai si cazut, impactul ne-a facut sa ne si sarutam. Ma ridic rusinata, fara a ma uita la persoana si imi cer scuze, acum fiind mai rosie in obraji ca niciodata. Cand ma uit sa vad cine a fost “norocosul meu print”, il vad pe Sasuke, care incepuse sa rada. Ma duc catre el, ii dau o palma peste umar prieteneste si ii zic sa inceteze. Ne uitam unul la altul pret de cateva secunde, apoi imi continui drumul cu Hinata, de data asta uitandu-ma pe unde merg. In timp ce alergam ma simteam altfel, simteam cum o mie de fluturasi danseaza in burtica mea. Ma simteam atat de bine.

~ End Flash Back ~

Si asa, dragii mei, a fost primul meu sarut. Uneori ma intreb daca Sasuke se gandeste la mine, mai mult ca la o pretena din copilarie. Vise, Sakura, vise…! Totusi, as vrea sa-I spun cat de mult tin la el, cat de mult il iubesc. Vrea sa am curajul pe care l-am avut odata sa vorbesc cu el.

Ma gandesc sa cobor din camera, pentru a ma duce in spatele casei, la leaganul de langa ciresi. Imi i-au un hanorac mai gros si niste blugi, avand in vedere ca e luna noiembrie, si cobor alene scarile. Ies din casa, dar nu inainte de a-mi lua si o patura cu mine, pentru a ma inveli cand ajung.

Ajung in fata leaganului si ma asez usor. Sunt singura, nimeni nu e acasa. Doar eu, Sakura, Floare de cires, si persoana mea. Porumbeii, Naruto si Hinata, au plecat sa se plimbe prin parc, iar Sasuke s-a dus la magazin sa cumpere ceva de mancare, si alte ingrediente… nu mai avem nimic in tot frigiterul sau camara. Nici Karin nu mai e. S-a mutat acum doua zile in America. Deja mi-e dor de ea. Iar starea de melancolie bate la usa, ii deschid, n-am ce-I face.

Vantul a inceput sa se intretina. Ce urata e toamna! Nu mi-a placut niciodata anotimpul asta. Vreau sa fie din nou vara. Dar na… nu le putem avea pe toate. Azi e duminica, deci maine iar la liceu. Of… Nu am nici un chef. Si cand ma gandesc ca iar o sa dam de diriga noastra “prea iubita”, Anko. Doamne, femeia aia nu e sanatoasa! Tipa la noi si ne injura pana si atunci cand cascam. E profa de sport, trebuia sa imi dau seama de ce se comporta asa. Are momentele ei dragute, cand doar ne injura, nu si tipa si altele. Cum am mai zis, nu le putem avea pe toate.

Ma gandesc la Sasuke, la cat de bine ar fi daca si el ar simti aceleasi lucruri pentru mine. Sa ne tinem in brate, sa ne sarutam, sa ma iubeasca. De ce, Doamne, mi-ai dat viata asta? Lipsita de bucurie si dragoste?! Siroaie de lacrimi isi fac aparitia pe chipul meu alb ca laptele, iar un tipat zdravan isi face loc printre suspine. Vreau sa mor! De ce? De ce ma urasti? Chiar asa de rea am fost, incat a trebuit sa ma pedepsesti cu o astfel de viata? Nu am pacatuit niodata, nu am omorat pe nimeni! “ De ce ma urasti?” tip eu, lacrimile dublanu-mi-se.

In urmatorul moment am simtit cum cineva este in fata mea, lunadu-ma in brate si incercand a ma linsti. Tresar la prima atingere, dar dupa ce imi dau seama cine este, raspund imbratisarii. Brunetul ma ia pe sus, ducandu-ma in casa, din cauza frigului de afara. Ma aseaza usor pe canapea, iar apoi ma intreaba ce am patit si de ce plang. Refuz sa-I raspund, dand usor negait vin cap.

Din nou acele brate puternice ma invaluie, iar cu o atingere scurta si usoara, imi saruta fruntea. Acum ma simt mai impacata, dar tot nu pot scapa de gandul cum ca sunt urata de toata lumea. Ma simt ca a 5-a roata de la caruta. Mereu in plus. Ma ridic usor de pe canapea, vrand sa merg la mine in camera, dar mana puternica a lui Sasuke ma trage inapoi luandu-ma din nou in brate. La acest gest ma minunez, facandu-ma sa ma crucesc in sinea mea.

Il imbratisez si eu, apoi imi ridic privirea catre el, oprindu-ma la ochii lui, acei ochi de un negru de nedescris. Parca ar fi doua tuneluri fara sfarsit. Ma apropii de fata lui, iar el face la fel. La un moment dat simt cum buzele lui sunt acum peste ale mele. Ma saruta atat de dulce si pasional. I-am raspuns si eu, acum, adancindu-l din ce in ce mai mult. Il iubeam, il iubesc si-l voi iubi mereu. Vreau ca acest moment sa nu se termine niciodata.


~ Intre timp, in parc… ~
Naruto P.O.V.

Ce seara frumoasa! Este chiar sublima, as putea zice. Cerul senin, stelele stralucitoare, luna rotunda. Este perfect pentru ce i-am pregatit Hinatei. O iubesc pe fata asta! Este asa de gingasa, rusinoasa, este femeia visurilor mele si cu ea as vrea sa imbatranesc. O iubesc! “Te iubesc, Hinata Hyuga!” ma opresc si strig cat pot de tare, facand pe toata lumea sa se intoarca spre noi. Hinata se inrosise spunandu-mi sa ma opresc ca se holbeaza lumea.
- Si ce?! Sa se holbeze! Sa vada ce inseamna iubirea adevarata! Hinata, te iubesc si nu pot trai fara tine. In urmatorul moment, imi bag mana in buzunarul stang de la geaca si de acolo scot… SUSPANSUL!

Aleluia! Am reusit sa termin si eu capitolul 5 rock . Deci aseara l-am inceput, azi l-am terminat. Stiu, nu e asa de reusit , dar chiar vroiam sa pun cel putin capitolul 5 pana plec. Deci astept pareri si sfaturi.

P.S. : CAPITOL NECORECTAT!

Am uitat ceva...

Momentul sarutului dintre Sakura si Sasuke:

oh my good ce mai capitol forte tare
bai frate naruto e nebun
si insfarsit avem un kiss de la cei doi
il ador si astept nextul

Hello !
imi place muuuult de tot ficul tau si abia pot astepta nextul, te rog frumos sa ma anunti cand il pui
P.s ce face s-au sarutat ?

Hello. >:D<

Off. of.. Cam scurt.

Ei, glumesc. =)) E scurt pentru ca il iubescc. :x

Genial. Imi place foarte mult. Am vazut niste ''k'' in loc de ''ca'', dar e ok.

Sa ai distractie placuta la mare si cand te intorci sa ne uimesti cu un capitol inferbantat..

Te .

See ya. xx

Hei

Titlu – Este destul de interesant, ma atrage intr-o anumita masura. Inca din primul capitol mi-am dat seama ca se potriveste ca o manusa continutului. Este un titlu potrivit, ales foarte bine.

Idee – Mi se pare una originala. Ai venit cu diferite momente pe care le-ai dezvoltat frumos, intr-un mod unic.

Descriere – In primele capitole, lipsea cu desavarsire, dar te-ai indreptat dintr-o data, transformand totul radical. M-ai lasat fara cuvinte, ai evoluat atat de mult intr-un timp foarte scurt. Nu ma asteptam, insa sunt fericita ca m-ai surprins, acum descrierea este la locul ei. Continua tot asa, iar lucrurile vor decurge perfect.

Dialog – L-ai adus si pe el pe calea cea buna, nu am nimic de comentat la ultimele doua capitole. Dialogul este potrivit, nu este mult si degeaba. Asa vreau sa il vad si in viitor.

Actiune – Nu este grabita, ai reusit sa o schimbi in bine. Acum se desfasoara cum trebuie: lin si frumos.

Estetica - In momentul asta, este perfecta. Dupa cum ti-ai dat seama, este o diferenta mare intre ultimele doua capitole si primele trei. Continua sa lasi spatii intre paragrafe, arata bine si il face usor de citit.

Ortografie – Nu ai foarte multe greseli, dar incearca sa corectezi capitolul de fiecare data cand il termini. Cum a mentionat si Milkshake, sunt niste “k” in loc de “ca” pe care nu prea ii simpatizez, trebuie sa scapi de ei, nu arata bine deloc.

vre-o -> vreo

vre-un -> vreun

[...] usor rosiatici.Nu pot[...] -> .[..] usor rosiatici. Nu pot[...]

acu -> acum

pretena -> prietena

Cam asta e tot, sper din toata inima sa-ti fi fost de ajutor.

Hey, ma tot uitam pe aici... pe la comentarii. Si am observat ca nu prea mai scrie nimeni nimic . Ori sunt eu prea nerabdatoare cu comentariile ( scuzati-mi cacofonia) , ori chiar nu mai e nevoie sa scriu? Doar asa, ca sa stiu... Nu ma supar daca nu va place . Pot sa cer cuiva sa mi-l inchida, daca vreti.

Va pup. Ana

ubita vreau sa-ti zic ceva:
daca tie iti place sa scri nu ar trebui sa o faci pentru comentarii sti cum e in lumea asta uni sunt buni unii sunt rai cei care ti-au lasat comuri iti recunosc talentul iar cei care l-au citit dar nu au postat sunt invidiosi si mai bine fara comuri decat cu unele descurajatoare
si inca un lucru foarte important tu ar trebui sa scri chiar si pentru un singur fan daca iti iubesti cititorii cu adevarat si nu te lasa descurajata de lipsa comuriilor
MUZA te pupiceste

Muza, ai dreptate. Nu m.am gandit niciodata in felul asta. Dar din nefericire eu sunt genul de persoana mai negativista. Si totusi optimista in unele cazuri. Iubesc ceea ce fac, dar o fac pentru voi. Multumesc mult muza mea.


Cu drag, Ana.

Ana eu sunt o persoana mai pozitiva mai optimista si imi place sa daruiesc din optimismul meu si MAria daca nu iti place nu il mai citi eu una il ador nu am ce zice ana te pwp si spor la scris