e formidabil ..imi place mult sa pui next-ul cat mai repede:love:

NEXT,NEXT,NEXT

Va multumesc pentru commuri si ma bucur ca va place!

Capitolul 4

Iubirea nu e niciodata logica.Ea functioneaza diferit,in inimi si minti diferite.Il face pe om sa inebuneasca,sa-si dea viata pentru ceva prostesc si inutil.E asemeni unui drog,unei otrave,pe care o iei fara sa-i sti continutul,fara sa sti ce se va intampla dupa zece minute.Iar dupa ce o dai pe gat,nu mai exista antidot contra ei.
O privesc pe bruneta,ce mergea aproape de mine,simtindu-i parca,inima ce batea cu putere.Zambea,iar ochii ei albastrii priveau oamenii.Parea inocenta,pura si tot odata misterioasa si puternica.Simteam ca e ceva in neregula cu ea si trebuia sa aflu ce anume.Ne-am asezat in cele din urma pe o bancuta din apropiere,uitandu-ne amandoi,tacuti in departare.Unghiile mele,zgaraiau banca,in timp ce parul meu sa incapatana sa cada pe chipul meu alb.
Sayuri,ma privea,observand roseata din obrajii ei.Fetele astea...imediat se rusineaza.Ii pun mana pe frunte,dorind sa aflu daca se simte bine.Insa cred ca singurul bolnav eram eu.Ce se intampla cu mine?De ce ma port asa?Am dat din cap,intinzandu-ma.
-Spuneai ca ai nevoie de relaxare.vad ca te delectezi cu aceasta domnisoara.
Aud vocea Yurei ca parea mai nervoasa ca oricand.
-Tu ce mai ai?Nu te-a satisfacut chelnerul?O intreb eu,sarcastic,privind-o pe bruneta ce parea ca nu intelege ce se intampla.
Yura veni langa mine,dorind sa ma plesneasca dar i-am oprit mana inainte de a face contact cu obrazul meu.
-Nu te intereseaza ce fac eu.Nu am nevoie de tine,nu inteleg de ce iti pasa.Ii spun eu nervos.
Pe chipul palid al fetei,aparura cateva lacrimi ce izvorau din ochii ei albi.O priveam trist,cum se indeparta,acoperindu-si chipul cu palmele.
-Cine era?Ma intreba Sayuri,oftand.
-O prietena.Ii raspund eu scurt neavand chef sa fac conversatie cu aceasta.
-Nu parea.Ai facut-o sa planga.Nu merita.Imi reprosa bruneta,ridicandu-se de pe banca.O priveam cum pleaca,lasandu-ma singur,gandindu-ma la ce mi-a spus.
Mi-am scos din buzunar un pachet cu tigari,aprizand una din ele,dorind sa simt toxina ei in corpul meu.Suflam acel fum negricios,lasand sa se raspandeasca in aer.
-Sti ca nu iti face bine.
-Credeam ca ai plecat.Ii spun eu brunetei,apropiindu-ma de ea.ma privea in ochi,mangaindu-mi obrazul.Ma simteam ciudat si nu stiam de ce.Am luat-o de mana,tragand-o mai aproape de mine.Buzele mele le cautau pe ale ei,gasindu-le in cele din urma.Urma un sarut care trezi in amandoi sentimente nebanuite.Mainile mele se plimbau pe spatele sau,simtind cum aceasta ma tragea tot mai aproape de ea.Nu doream sa incetez sarutul,dar aveam nevoie de aer.Am zambit,imbratisand-o strans.nu imi venea sa cred ca imbratisam o muritoare.Ma schimbase,iar acest lucru nu imi facea bine.
-Trebuie sa plec.Ne mai vedem maine,ok?
Aceasta aproba din cap,zambindu-mi.Am plecat de langa ea,dorind sa ajung la hotel.Ma intrebam ce face Yura,cum se simtea.Am inceput sa accelerez ritmul,jungand in mai putin de douazeci de minute.Am apasat cu putere pe clanta,auzind usa scartaind.Paseam inct spre camera adolescentei,intrand in incapere fara macar sa bat.Am vazut-o pe aceasta stand intinsa pe suprafata moale a patului,alaturi de un baiat cu parul rosiatic asemeni focului.
Am inchis usa incet,fara sa ma auda,mergand la bucatarie.Priveam in gol,gandindu-ma la panorama de dinainte.Ma simteam ciudat,rau,dar oare de ce?

ce super e astept cu nerabdare next-ul

Foarte frumos, chiar imi place cum scrii. Astept continuarea!

E superba povestea si ideea e originala. Imi place. Pune continuarea te rog mai repede pooop
A inca ceva am auzit bine , tu esti din Galati?

ma bucur ca va place,si da Crin,sunt din galati.

Aaa ce tare ce ma bucur sa aud ca mai exista pe forum inca o galeteanca de-a mea. Pooop

Ce ma bucur ca ai pus continuarea!Pur si simplu iti ador fikul.Dar Ryan e indragostit de Sayuri sau de Yura?Cred ca e confuz ca si mine.Plizz,pune mai repede next-ul ca vreau sa vad ce o sa faca.Mult norok in continuare!

kira iti ador fikurile shi kred k esti foarte talentata pune cat mai repede nextu plzzzzzz

Super fikul Kira,chiar imi place

Pune next mai repede

Off Kira,iar te-ai oprit cand nu trebuia.Imi place foarte mult fikul asta,mai ales acest capitol care epicant,ca sa zic asa.Plizz lasa lenea si pune next-ul!

Capitolul 5

Paseam lent,pe parchetul rece,auzind scartaitul provocat de acesta.Simteam raceala lui,dar eu continuam sa merg.Am deschis cu grija frigiderul,luandu-mi sticla cu bere.Lichidul intunecat al acesteia se depunea pe suprafata paharului.Sorbeam zgomotos,privind usa de la intrare,sperand sa o aud pe Yura.Insa ea era mult prea ocupata cu acel baiat.Ma intrebam cine poate fi,de ce se saruta cu el.Am oftat,punandu-mi mana dreapta la frunte,incercand sa-mi sterg din minte acele intrebari ce imi provocau o stare de rau,de lesin.Am trantit paharul din sticla,reusind sa se sparga la ontactul cu parchetul,imprastiind acel lichid ce se intindea incetul cu incetul.
-Ce s-a intamplat?
Aud vocea ingrijorata a Yurei.Aceasta era aproape dezbracata,lasand maneca de la bluza rosiatica sa ii cada lejer pe umarul drept.Il tinea de mana pe acel baiat ce ma privea dezgustat.Ma enerva la culme chipul lui.Imi venea sa ii dau una,dar stiam ca adolescenta nu ar fi deloc multumita de comportamentul meu.
-Nu poti avea grija deloc?Paharul acela era cadou de la Joshua.
Imi spuse acesta,sarutandu-l pe obraz.Deci asa il chema.In acest moment chiar ma bucuram ca fusese paharul dat de la el.Am schitat un zambet,lasand dantura mea perfecta sa sclipseaca in lumina razelor solare.
-Deci,Josh...cadou de la tine,ha?Foarte dragut din partea ta,dar sa sti ca avem destule pahare,nu-i asa Yura?Adolescenta incepu sa se incrunte,insa eu continuam sa zambesc,enervandu-l pe roscat.Acesta imi zambi la randul lui,apropiindu-se de mine.
-Aveti destule pahare,nu?Pai,ma gandeam ca nu aveti unul pe care scrie te iubesc Yura.
Roscatul o lua pe fata de mana,iesind din incapere.Priveam cioburile de sticla ce erau imprastiate pe podea.Am putut observa ca unele aveau diferite litere.M-am apropiat,incercand sa deslusesc ce scrie:,,Te iubesc Yura''.Avusese dreptate,nu aveam un asemenea pahar.Am strans unul din cioburi,reusind sa ma tai.
-Ce ai facut?Ma intreba adolescenta,apropiindu-se de mine,uitandu-se atent la degetul ce imi sangera.
-Unde e Josh?O intreb pe Yura,privind in partea dreapta.Se putea observa enervarea din glasul meu.
-Ce ai cu el?Ce ti-a facut?Ma intreba aceasta,bandajandu-mi degetul.
-E bun...mult mai bun ca mine.Meriti sa fii fericita.
Adolescenta ma privea,observandu-se tristetea din ochii mei.Niciodata nu o inveseleam.Am simtit cum obrazul mi se inroseste si imi ia foc,la contactul palemi ei.Fata era plina de lacrimi reci,ce cadeau incetisor,udand covorasul micut si verde.
-Cum poti spune asa ceva?Ceea ce vreau cu adevarat e sa fii fericit!M-am oferit sa vin cu tine,dorind sa o cautam impreuna pe acea fata,dar tu nu ma lasai.De ce nu ma lasi?Asta imi doresc cel mai mult de la viata...sa te ajut pe tine!Este chiar atat de greu sa intelegi?
O priveam cum incerca sa continuie,dar chipul ii era inecat in lacrimi.Ii mangaiam obrazul,stergand micile cristale ce cadeau din ochii ei.Am imbratisat-o,lasand sa-mi ude camasa.O puteam auzi suspinand,imbratisandu-ma din ce in ce mai tare.
-Mereu ma faci sa plang.Imi spuse aceasta aproape soptind.
-Am nevoie de tine,prostuto.Ii spun eu,luand-o in brate si asezand-o pe canapeaua din piele alba ce avea diferite pernute aruncate neglijent.
M-am apropiat de urechea sa,soptindu-i ,,te iubesc''.Aceasta ma privea uimita,incepand sa planga si mai tare.O uram cand face asta.Dorea sa arate cat de dura era,dar numai eu stiam inocenta si puritatea de care dadea dovada.

Frumos! Imi place,si astept deja continuarea.

e super kira ai foarte mult talent deci sper sa pui nextu cat de repede poti cum ar fi maine:d

Il ador..imi place foarte mult.Imi place cum scrii.Pune mai repede next-ul ca mor aici!

Imi place fikul,Kira

Astept next-ul!

Capitolul 6

Inceputul lui Decembrie,si nici macar putina zapada.Doar soare si ploaia ce cadea furioasa pe pamant,dorind parca sa se razbune.Chiar imi doream sa simt raceala iernii,sa stiu ca a venit.Dar acea minge rosie,nu sorea sa paraseasca cerul,lasand loc fulgilor mici.M-am ridicat de pe canapea,privind-o pe adolescenta cum dormea.Parea atat de inocenta,de fragila incat o singura atingere de a mea o putea distruge.Am auzit melodia enervanta a telefonului meu ce zacea pe masuta din sticla.Se opri la un moment dat,lasand sa domneasca din nou acea liniste apasatoare.M-am intors,dorind sa aflu daca a deranjat-o pe Yura,dar ceasta inca dormea.
-Cine naiba ma deranjeaza?Imi spun eu,injurand printre dinti.Ma indrept spre locul de unde am auzit acel sunet asurzitor,luand micutul obiect,dorind sa aflu cine m-a sunat.Era Sayuri.Ma intrebam ce a vrut de m-a sunat?
Mi-am luat geaca din uier,iesind afara.Ochii mei priveau cu ura sagetile rosiatice ce impanzeau orasul,dorind sa-l incalzeasca.
-Hey,Ryan,opreste-te!
Am auzit o voce feminina,strigandu-ma.M-am oprit,vazand-o pe Sayuri alergand spre mine.Respira greu,in timp ce parul sau forma un fel de dans impreuna cu vantul.
-Am vazut ca m-ai sunat.Iam spus eu,managaidu-i chipul rosu.Aceasta imi zambi,luandu-ma de mana.Nu stiam unde ma duce sau ce are de gand sa faca.
-Priveste!Imi spuse satena,idicand cu degetul spre un stejar batran.Am putut observa o scobitura in el unde era scris ,,R+S,,.Atunci am inteles...Sayuri dorea sa-mi spuna ce simte cu adevarat pentru mine.Nu vroiam sa o aud,spunandu-mi ca ma iubeste sau alte lucruri de acest gen.Nu puteam suporta.Daca ias fi spus cine sunt cu adevarat sigur nu ar fi facut asta.Dar nu puteam,trebuia sa fie un secret.
-Ai amutit?Nu spui nimic?Vroiam sa-ti dovedesc prin asta ca...
Nu am lasat-o sa continuie,cuprinzandu-i buzele intr-un sarut dulce.Mana ei se juca in parul meu negricios,in timp ce eu ii mangaim spatele.A durat cateva minute sarutul nostru,privind-o in ochi.Radia de fericire,iar asta mi se datora mie.Nu ar fi trebuit sa o las sa se indragosteasca de mine,sau poate ...da?Am inceput sa rad,speriind-o putin pe Sayuri care nu stia ce se intampla cu mine.
-Esti bine?Ma intreba aceasta,punandu-si mainile pe chipul meu.
-Sayu,ce ai face daca ti-as spune ca sunt fiul unui dmon si am venit pe pamant in cautarea unui fete pe care trebuie sa o distrug?Ti s-ar parea un basm sau o realitate?
Satena nu stia ce sa spuna.Observam cum transpira si se inrosea din ce in ce mai tare.Era tipic fetelor,mai ale ei.
-Raspunde!Ii ordon pe un ton rece,dorind sa-i arat cine sunt cu adevarat.
-Te-as iubi oricum.Imi raspunse ea intr-un final,imbratisandu-ma.
Eram uimit de raspunsul ei,dar tot odata ma bucuram.Nu strica un om in plus pentru a ma ajuta.
-Deci,vrei sa ma ajuti?
-Mi-ar face placere,stapane.Imi spuse aceasta,chicotind.
,,Stapane''...nu-mi placea cum suna acest cuvant.Mai ales ca imi amintea de tatal meu.Ma intrebam ce face in acest moment.
Undeva unde doar raul domneste,unde focul e pretundeni si unde demonii isi cauta victime,stapanul Iadului isi chema slujitorii.
-Zackk,vreau sa te duci sa vezi ce face fiul meu.Nu am incredere ca imi va aduce capul fetei aceleia pe tava.
Un ras diabolic isi facu aparitia in incapere.Zackk isi privea stapanul,ranjind,lasand parul sau rosu si lung sa-i acopere chipul.Facu o plecaciune si parasi incaperea.
Eu continuam sa o privesc pe satena ci imi oferea unul din zambetele sale dulci.Incepu sa-mi vorbeasca cat de bucuroasa e ca am ales-o pe ea,insa eu nu o ascultam.Auzeam dar sunetul melodic al cuvintelor sale ce imi incantau auzul.Yura si Sayuri,doua fete,doua nume ce ma inebuneau.Nu stiam ce sa fca,pe cine sa aleg.Erau total diferite iar asta ma incanta cel mai mult.Dar cine a spus ca nu pot fi cu amandoua?
-Sayuri,ai vrea sa fii iubita mea?O intreb eu,zambindu-i.Ce intrebare am putut pune si eu,cat de patetic puteam sa fiu dar merita sa risc.
Aceasta imi sari in brate,sarutandu-mi obrajii.Era de ajuns acest lucru,pentru a sti ce vrea sa-mi raspunda.Continuam sa ne sarutam,auzind din cand in cand oamenii ce susoteau despre noi.

Vai vai vai...ce frumos.
Deci imi place asa ca ia hai mai repede cu continuarea draga mea

Foarte interesant ficul tau..m-ai facut curios,sa sti ca imi place.

Pune continuarea!

cum de-am uitat eu sa comentez?........sa sti ca imi place foarte mult ficul , este extraordinar .....astept continuarea

e foarte tare fikul,succes in continuare poop

Ce ma bucur ca ai pus continuarea.O ador..plizz pune mai repede next-ul ala!

Capitolul 7

Ma intrebam ce face Yura acum.S-o fi trezit sau inca statea pe acea canapea rece si alba,dormind,lasand parul ei alb asemeni zapezii sa-i acopere chipul?Continuam sa ma plimb cu Sayuri,admirand acel peisaj ce ne colora ochii.Ajunsesem intr-o padurice,unde se mai puteau auzi doar pasarelele cantand si crengile copacilor ce pareau ca vor sa li se alature.
-Sayuri,totul e minunat dar trebuie sa plec.Am uitat ca am ceva de rezolvat.
-Ok...
Atat a spus iar eu am plecat lasand-o singura in acel taram rupt parca din basme.Nu aveam nimic de facut,dar acea liniste,acel aer care ne inconjura,lasand iubirea sa ne lege,nu puteam suporta.Nu era genul meu.Mergeam incet spre hotel,observand pe jos o micuta scrisoare.Scria numele meu pe ea,dar cine o adusese?Am luat-o de pe jos,intrand in incaperea,putin luminata de razele soarelui.M-am asezat pe unul din scaunele maronii,privind micuta hartie.M-am uitat,instinctiv in partea stanga,observand-o pe Yura dormind.Parea asemeni unui inger cu aripile frante.Nu stiu de ce,dar o temere m-a patruns cand,retinut am inceput sa deschid plicul.Hartia ce se deslipea avea un sunet,un fosnet specific ,,harss''.
Dragul Ryan,
Poate ac tu ai uitat de mine,dar eu nu.Inca imi amintesc ziua cand mi-ai lut acel trandafir sangeriu pe care il comparam cu sangele.Imi aduc aminte de noi...ma intreb si acum de ce m-ai parasit.Mereu am crezut in cuvantul ,,noi''.Acum insa,aceasta nu mai exista,e doar ,,eu'' si ,,tu''.Trist,nu-i asa?Asa de trist incat iti voi face o vizita sa vad cum mai esti,cum m-ai arati.Am aflat si de misunea pe care o ai.Iti urez succes si in curand te voi vizita.
Cu drag,Elizabeth.

Elizabeth...numele acesta imi umbla incontinuu in minte,incercand sa-mi aduc aminte de ea.Aaa da,acea fata naiva care credea ca o iubesc.Ce credula era.Ma intrebam cum mai arata.Am ranjit,aruncand scrisoarea in focul ce mocnea.Acea mica hartie nu mai era decat scrum.Literele scrise cu cerneala neagra,se transformasera in nimic,in cenusa.La fel ca iubirea mea pentru ea.Am inspirat,narile fiindu-mi invadate de un miros de cafea si de fum de tigara.Am vazut-o pe Yura,sprijinandu-se de usa,sorbind din micuta cescuta,tinand in mana tigara.O stranse in pumn,lasand sa se sfarama,murdarind micuta mocheta.
-Nu se mai ia.Ii spun eu,apropiindu-ma de chipul acesteia.
Ofta usor,lasand loc unui zambet sa-si faca aparitia pe chipul sau somnoros.
-Era de la Elizabeth,nu?
Uneori o urma pe fata asta la cat de multe stia.Am aprobat,luandu-i ceasca din mana.Adulmecam acel miros inebunitor al cafelei.Adolescenta imi saruta obrajii,tragand usor de ei.Imi arata limba,facandu-mi cu ochiul,jucaus.Mi-am ciufulit parul,intreptandu-ma spre camera mea.Aveam nevoie de putin somn.Mi-am afundat capul in perna,lasandu-mi corpul sa cada lenes pe suprafata moale a patului.
M-am trezetit buimac,uitandu-ma la ceasul ce indica ora 3:00 dimineata.M-am asezat pe scaunul de la birou,privind micutul caiet ce statea deschis.Rosu,gri,nu puteam distinge ce culoare avea,fiind inca obosit.Insa nu puteam sa dorm.Creionul se misca frenetic pe hartia velina,nelasandu-mi timp nici sa fumez tigara ce astepta sa imprastie acel fum cenusiu in camera.Fragmente ale imaginatiei mele se preling pe hartia alba ca varul in care ma inec singur incercand sa-mi amintesc, sa vad, sa ating dorintele pierdute de acum ceva timp.
Simteam ceva tare sub talpi,ceva rece care ma trezea din ganduri.Podeaua,tigara si acele mii de litere care asteptau sa le incerc pe foaie,nu ma lasau sa ma misc.Auzeam parca diferite voci care imi sopteau suav,,Pazeste-ti amintirile de toti...chiar si de tine.Si tu poti fi unul din cei mai mari dusmani ai tai''.
Iluzii,visuri,nu puteau fi doar atat.Am dat din cap,incercand sa scap de amintiri,de vocile interioare si de alte cuvinte care imi dansau in minte.
M-am ridicat,pasind incet,nedorind sa provoc un zgomot.Parchetul scartaia de fiecare data cand paseam.
-Nu ai somn?Nici eu nu pot sa dorm.Poate e de vina scrisoarea in cazul tau dar eu nu stiu de ce nu pot sa dorm?Uita-te si tu cat de frumoasa e luna,cum sa dormi acum?As sta ore in sir sa o privesc,sa- spun ce simt,dar cred ca stie deja.
Continuam sa-i ascult vocea calda a Yurei.Chipul ii lumina in lumina lunii,in timp ce cuvintele continuau sa iasa la iveala.Dorea sa spuna ce simte dar chiar mie trebuie sa-mi spuna toate astea?M-am apropiat de ea,imbratisand-o strans.
Am simtit prezenta cuiva in camera,dar n-am bagat de seama.Continuam sa o tin in brate,ascultandu-i bataile inimii.
-Ce tablou frumos.Nu ne-am vazut de mult,Ryan,Yura.
O voce pitigaiata isi facu aparitia in incapere.Ma enerva la culme vocea acelei persoane si tonul pe care il folosise.

Foarte frumos. Imi place la nebunie! Deci Ryan e si cu Yura si cu Sayuri in acelasi timp, nu? Chiar m-ai facut curioasa. Next!