Poveste de vara

Capitolul era scris pentru concursul de vara dar eu am vazut prea tarziu ca a avut loc, adica azi. Asa ca m-am hotarat sa nu las aceasta ,,opera'' in vant. Imi cer scuze daca sunt greseli, nu am mai stat sa o corectez, poate va mai avea un capitol, nu stiu sigur. Sper sa va placa kiss

Tragedia mea din vara

M-am urat toata viata mea. Nu pentru ca as fi hidoasa sau nesociabila, din contra, arat bine si am foarte mult prieteni. M-am urat pentru ca sunt fata. Ce insemna sa fii fata? Simplu, sa pui suflet in fiecare relatie, sa te dedici ei si sa uiti de toti ceilalti. De iubiti, nu am dus niciodata lipsa dar de la ultimul, am hotarat sa fac o pauza foarte mare. Sa va povestesc...
1August
Eu si prietenul meu Edi ne cunoscusem acum o saptamana. Desi nu il stiam de mult timp, simteam ca el este baiatul potrivit. Deoarece este vara, ce idee mai buna putem sa avem decat sa mergem la mare? Relatiile mele cu parintii erau la pamant, deoarece liceul in care am intrat acum doi ani nu a fost la asteptarile lor, chiar sub. Pana la urma este vina lor, m-au motivat gresit. Nu faci pe cineva sa invete repetandu-i cat de prost este si ca va ajunge la cel mai prost liceu. Nu avea rost sa ii intreb asa ca am zis ca voi dormi la Ioana, o colega doua zile deoarece parintii ei pleaca la tara si nu vrea sa stea singura. Dupa ce i-am anuntat, repet, anuntat deoarece eu nu le prea cer permisiunea am facut bagajele. Am incercat sa indes cat mai multe lucruri intr-un ghiozdan dupa care am furat banii pe care mama ii tinea sub o carte din camera mea. 10milioane, pentru doua zile sunt de ajuns.
Edi nu avea masina, asa ca singura solutie era trenul. In ciuda lungului drum chiar ne-am distrat, am jucat monopoly pe telefon, am ascultat muzica, am ras de oamenii de langa noi. Dupa lungul drum, am ajuns in sfarsit. Cum soarele stralucea, iar frunzele si florile explodau iar, ca si cand ar fi fost un film in care totul se intampla mai repede, am avut familiara senzatie ca viata mea va incepe dinou vara aceasta. Ulterior, am aflat ca el nu avea bani dar ce conta? Eram cu iubitul meu, la mare pe plaja, visul oricarei fete. Banii mei ne ajungeau, de asta eram sigura, erau ultima mea grija. Grijile mele era sa stau, sa am un bronz perfect ca fetele de pe copertile revistelor , sa am parul spalat de mare si sa inspir minunata briza in timp ce stateam langa iubitul meu. Prima zi totul a decurs perfect. Costumul meu de baie nou nout statea foarte bine pe mine iar Edi arata bestial fara tricou. Apa era calda, o simteam mai mult ca o mangaiere usoara. Acolo , in apa, am stat noi 4ore bune, imbratisati, sarutandu-ne vorbind fel de fel de prostii. La sfarsit am inceput sa ne ,,jucam''. Era o poveste minunata, eu si cu el jucandu-ne in apa dupa care alergam pe nisipul fin pana la prosoape. Ziua nu se terminase asa ca am mers la Spring Time unde am mancat fiecare cate o pizza, ne-am luat cate un frappe, am fumat si am barfit. Eram intr-o lume perfecta, era cea mai buna zi din viata mea, de asta eram convinsa.
Seara a venit si ea incet incet, iar dupa o discutie de jumatate de ora in care eu eram hotarata sa mergem la hotel, Edi m-a convins sa dormim pe plaja. Recunosc, era o idee super incitanta, iar eu nu puteam refuza desii gandul ca un gandac s-ar putea urca pe mine in timp ce dormeam ma facea sa tremur cu toata fiinta mea. Nu il puteam lasa sa creada ca sunt un fel de lasa. Prosopul era confortabil, spre surprinderea mea. Ne-am luat chipsuri, energizante si tigari si ne-am asezat. Luna, in combinatie cu frumosul peisaj al marii era efectiv superb. Nu m-as fi saturat privind valurile care pareau ca se joaca, unul incercand sa il prinda pe celalalt. Edi ma tinea in brate, eram in al noualea cer. Il simteam atat de aproape de mine, simteam ca ma iubeste cu adevarat. Am adormit in jur de ora 3 dimineata, in bratele lui. Era ca si cand as fi murit si as fi ajuns in rai.
M-am trezit la ora 12, sa fiu mai exacta m-a trezit Edi deoarece incepea sa vina lume pe plaja. Trebuia sa ne ascundem deoarece reactia politistilor la vederea noastra nu ar fi fost cea mai placuta din lume. Soarele imi mangaia fin pielea, briza marii imi desfunda sinusurile iar pescarusii ma amuzau si fascinau in acelasi timp. Copii se balaceau impreuna cu parintii care ii tineau de mana, sau care ii impingeau in timp ce ei stateau pe colac. Eu nu am avut parte de asa ceva. Pot sa spun ca ai mei nu se mandresc cu mine. Povestea mea este una destul de tragica, sau nu, depinde cum o luati.
Mama mea nu a putut niciodata sa aiba copii. Ar fi trebuit sa aiba patru pana acum, insa toti au murit la nastere. Cand tata s-a dus sa faca certificatul de deces pentru ultimul copil, la sectie in spatele lui era o femeie cu o fetita de 13-14 ani care tinea o fetita in brate. De aici sper ca se subintelege totul, fetita aceea eram eu. Totul a decurs bine in primii 8-9 ani, pana cand tata s-a hotarat ca el vrea la randul sau un copil al lui. Asa ca el ne-a parasit, pe mine si pe mama pentru o femeie care a putut sa ii faca cel mai frumos cadou din lume, un copil. Chiar daca nu e impreuna cu mama el inca mai sta cu noi cateodata si mereu imi zice ce minunat este baietelul lui, iar asta ma doare dar nu am de gand sa ii zic. Calvarul a fost si la scoala, unde copii imi repetau mereu ca eu nu sunt a lor, ca sunt adoptata deoarece nu seman cu nici unul. Toata povestea mea se intampla bineinteles vara.Edi a fost genul de baiat pe care mi-l doream. Deoarece mi-a lipsit dragostea parinteasca, m-am ferit mereu de genul de baieti rai, care vor doar un anumit lucru de la tine. Iar el, el a fost mereu dulce si mi-a vorbit frumos. O zi cu el este o zi plina de fericire pentru mine, pentru tot sufletul meu.
Imi venea sa plang dar m-am abtinut, eram inca somnoroasa asa ca , Edi s-a gandit sa faca o gluma buna. M-a luat in brate si m-a dus in mare. A vrut sa imi dea drumu dar nu l-am lasat, tinandu-ma de gatul sau. Simteam ca putem sa facem o poza care va deveni faimoasa pe tumblr, weheartit sau facebook, pe care toti o sa o puna la avatar. Eu, el, imbratisati sarutandu-ne in largul marii, cu peisajul mirific alcatuit din valurile micute , soarele care parea o minge plina de caldura si iubire, cat si pescarusii care se jucau veselii deasupra noastra. Am stat ceva timp acolo, el cautand raci sau crabi ca sa ma sperie , eu fugind de el. Dupa ce am iesit din apa, am stat sa ne uscam , ne-am schimbat in unul din vestiare si am plecat sa mancam. Desigur nu s-a putut intelege cu mine si a trebuit sa manance tot pizza de la Springtime, macar atat sa faca si el dupa ce ca am dormit acolo. Am mancat mai repede decat mi-am imaginat eu ca as putea vreodata, l-am luat de mana si am mers sa ne plimbam. M-am oprit la multe magazine, deoarece rochitele colorate si palariile din paie cu panglici asortate erau moartea mea, asa s-au dus imediat 5milioane jumatate. Am mai ramas doar cu banii de tren. Ziua am petrecut-o in oras, mancand porumb fiert , copt, gogosele si multe alte prostii. Fac pariu ca am cu 5kg in plus, iar el o sa se desparta de mine deoarece nimeni nu isi doreste o purcica grasa langa el. Dar imediat mi-am dat seama ca , indiferent de cum arat el ma place. Oficial vara asta am de gand sa imi infrunt temerile, cum ar fi sa ma dau in caruselul in care niciodata nu am avut curaj, am de gand sa ma port nebuneste si sa nu ma mai intereseze de ce gandesc alti. Nu am de gand sa ma ingrijorez daca voi ramane singura sau nu. Daca il am pe Edi, asta e minunat iar daca el decide sa ma paraseasca, pentru asta sunt facuti prietenii nu? O sa imi traiesc fiecare zi ca si cand ar fi ultima, deoarece inainte sa imi dau seama, aceasta va trece. O sa fac din vara aceasta cea mai minunata vara , o sa ma distrez si o sa las deoparte regretele.
Ziua a trecut extrem de repede, era ultima seara pe plaja, ultima seara cu el. Ca de obicei, luna era sus. Mereu imi dadea impresia ca se uita la mine si la Edi dar , stiam ca ea defapt ne vegheaza pe toti. Asa am fost eu mereu, am tinut sa cred ca sunt mai speciala, ca sunt mai buna decat altele. Daca este un lucru bun sau nu, nu mi-am dat seama inca.
Stateam fiecare cu doza lui de suc in mana si cate o tigara. Dintr-o data el a venit cu ideea de a face o baie nocturna. Sincer apa ma speria, era prea neagra nu vedeam ce e pe fundul ei, daca ma musca ceva? I-am spus ca imi este frica dar el a insistat. Nu am putut sa nu accept pana la urma, el era un bun inotator la fel si eu asa ca am decis sa intram. Spre surprinderea mea, apa era mai calda decat ziua. Nu ne ingrijora ca politia putea sa ne vada, ne scufundam si alergam nestingheriti. Pana la un punct. Edi s-a scufundat dupa care am simtit cum mana lui imi trage piciorul in jos. Putin cam cu multa forta, dar eu am fost convinsa ca el vrea doar sa ma sperie asa ca, la randul meu m-am scufundat si am inotat cat de repede am putut la mal. M-am asezat pe nisipul fin si am asteptat. Un minut, doua minute, dar el nu iesea. Am tot asteptat si asteptat, nimic. Frica ma patruns pana in cel mai mic detaliu, am inceput sa tremur, sa plang. Marea intunecata nu il arata deloc pe Edi. Poate era o gluma proasta de a lui , poate a iesit pe alta parte si acum asteapta sa ma sperie. M-am pus pe prosop si fara voia mea, am adormit.
Cineva m-a trezit, deoarece m-a tras de mana, era zi deja. Era un politisit. Eram panicata dar m-am gandit ca Edi a facut o prostie si de aceea e el aici. Macar nu ii sa intamplat nimic. Adevarul insa il stiam, preferam sa il dau la o parte, sa il inchid undeva in mine. Insa nu a putut sta acolo mult timp. Politistul m-a rugat sa vin cu el, deoarece au gasit un cadavru si ar dori sa vada daca eu l-as putea recunoaste, din moment ce am stat toata seara acolo. M-am ingalbenit la fata cand l-am vazut. Era Edi, alb complet, ca o statuie noua facuta din cea mai fina culoare de alb, cu ochii deschisi si gura care arata ciudat. Pe fata lui se citea groaza. La cap avea o rana de dimensiuni impresionante, atunci mi-am dat seama. Nu a murit pe loc, smucitura nu a fost ceva care sa ma sperie, a fost un semnal de ajutor. Am inceput sa plang mai tare, dupa care politistii m-au luat la sectie, unde am dat o declaratie si am asteptat o mama furioasa timp de 5 ore ca sa ma ia. A trebuit sa dau explicatii, mai ales parintilor lui Edi. Am povestit totul pana in cel mai mic detaliu, mai putin partea in care el mi-a cerut indirect ajutorul iar eu, nu am putut sa il ofer. Era ceva ce stiam doar eu, vinovatia ma acoperea insa nu riscam ani de inchisoare pentru asta.
Zilele, lunile, anii ce au urmat au fost de cosmar. Mie fiindu-mi frica sa mai intru in mare, cosmarurile cu Edi care imi reprosa ca daca nu as fi fost o copila fara minte el ar mai fi trait, mama lui nu ar suferi , tatal lui nu ar fi bolnav, in stare de soc. Nici acum nu mi-am revenit, refuz sa vad marea inca o data, toate vacantele le-am petrecut la munte. Prieteni nu am mai avut, deoarece nu il puteam uita pe el. Poate era si teama ...teama de a nu pierde dinou pe cineva la care tin.

Este o povestioara foarte draguta. Sa stii ca in ciuda faptului ca nu ai corectat ce ai scris, nu am observat greselute . Sper ca o sa reusesti sa faci si un al doilea capitol, il voi citi si pe acela cu mare placere.

Biib' :)

Ce imi place povestea , va avea si o continuare? PLease please puppy eyes

te rog , am uitat in japon dar e bun si asa , kiss

pls pls pls pls love

Bunaa . Vreau sa iti spun ca acest fic este minunat .
Imi pare foarte rau ca Edi a murit. Si ca fata are o viata atat de chinuita . Sper sa mai faci inca un capitol. Sper ca fata sa gaseasca o portita spre fericire .
Sper ca totul sa fie bine pentru ea . Imi place cum descrii .. chiar daca a fost un pic ca grabit . Mai multe nu pot spune,
fiindca nu sunt critic, doar ca e un fic minunat si ca astept un posibil capitol 2 . Pupicii !! kiss

Subiect: Re: Poveste de vara Mar 07 Aug 2012, 20:39

imi pare rau pentru Edi ,
si pentru fata ,
chiar mi-a placut mult de tot ,
nu mai am cuvinte ,
astept capitolul doi si sper sa ma anunti ,
crisu te pupaceste

Subiect: Re: Poveste de vara Lun 24 Dec 2012, 00:23

Din data de 17 iulie au trecut 5 luni, deci >> One Shot Blocat.