I swear I can fly

Pai mi-a venit asa o idee de ultima ora cand ascultam melodia andore si cascada-fluturi. Si am zis sa o scriu..Va anunt ca nu sunt cea mai priceputa la scris ficuri si de asta am inceput si ficul asta pentru a ma perfectiona. Eu una sper sa va placa dar din capitolul 1 care este cam scurt nu prea o sa intelegeti multe....Este un pic cam incalcit

Capitulul I: De ce m-ai parasit?

Patetic...Doar prin acest cuvant imi pot descrie viata mea tampita. Nu, nu esti tu de vina. Eu sunt. De ce? Pentru ca pun botul la orice minciuna zisa de gura ta cu aroma de capsuni. Daca imi zici ca ai vazut extraterestri, te cred. Daca imi zici nu ma vei parasi, asta astept de la tine. Daca imi zici ca sunt frumos, sunt un fotomodel pentru ca tu ai zis-o tu. Daca ma parasesti...te parasesc si eu pentru ca tu ai dreptate mereu. Tot ce faci tu e perfect pentru mine. Nu conteaza ca imi pui pistolul la gat, sigur ai un motiv intemeiat. Nu conteaza ca ma acuzi de ceva ce nu am facut si ma bagi la inchisoare, nu spun nimic esti prea fragila pentru a sta intr-un loc asa inacceptabil.

In lumea mea contezi doar tu. Familia? Nu am , sunt doar niste oameni care vor sa ma desparta de tine. Ei spun ca esti rea , ca imi vrei raul. Dar nu e adevarat, nu? Tu ma iubesti, nu-i asa? Simti acelasi lucru pe care il simt si eu? Simti iubire? Macar stii ce inseamna acest cuvant? Macar l-ai pronuntat vreo data? Ai spus "Te iubesc" altuia decat mie? Ai sarutat pe altcineva cu atata pasiune cu care ma saruti pe mine? Prefer sa cred ca nu. Doar asta ma mai tine in viata. Gandul ca mai iubit doar pe mine, ca esti doar a mea si ca asa vei fi mereu. Gandul ca in scrisoare de pe noptiera, pe care sunt gata sa o deschid scrie cat de mult ma iubesti.

Si singura explicatie ca nu esti aici si ca nu mai exista nici o haina de a ta in casa este ca familia ta are probleme. Nu vrei sa ma deranjezi si de aceea nu mi-ai spus nimic, si ai plecat singura pentru a nu fi eu ingrijorat. Te rog spune-mi ca doar asta o sa gasesc in scrisoarea plina de parfumul tau imbietor de cires. Nu am de ce sa o citesc acum, nu? In niciun caz nu imi este frica de ce am sa citesc, doar ca imi este foame...Da! Asta este nu pot sa citesc pe stomacul gol. Tu nu ai vrea asta, nu? Pe cine incerc eu sa pacalesc? Sunt sigur ca te-ai plictisit de lipsa de bani, de lipsurile materiale, de certurile zilnice si de palmele primite cand sunt beat.

Este adevarat, nu? M-ai parasit si te-ai dus la familia care te-a avertizat. La familia ta bogata. Eu unde ma duc fara tine? Cum voi trai sungur si neputincios? Tu erai singurul meu sprijin...Iar eu ca un prost ti-am distru viata. Sunt jalnic! Nu esti de vina! Nici eu nu as mai sta cu mine daca as putea pleca fara jumatatea care consuma alcol, tipa si bate...Isi bate adevarata dragoste. Te intreb pe tine daca sti ce inseamna iubirea. Dar eu stiu? Ti-am zis vreo data "Te iubesc" dupa ce ne-am casatorit? Cred ca ai murit de rusine cand te-ai intors acasa, la parinti tai care te-au avertivat. Cred ca si acum plangi asa cum plang si eu.

Dar tu macar esti consolata de blanda ta mama, in schimb eu sunt consolat de dulcele alcool. Lucrul care nu ma lasa sa traiesc. Alcoolul e de vina ca tu mai parasit. Daca nu era el tu erai aici langa mine, eram impreuna , eram fericiti. Nu renuntam la munca. Nu ajungeam sarac. Nu imi raneam parinti prin vorbe pline de venin, dat de cine? De alcool bine inteles. Lacrimile incep sa curga din ce in ce mai abundent. Privirea imi era atintita spre usa. Asteptam sa vi si sa spui ca a fost doar o gluma. Ca vroiai sa vezi daca iti simt lipsa. Dar era doar o aberatie din cauza excesului de alcool.

Nu te vei intoarce. Pentru binele tau nu te voi cauta si nici daca ai veni nu te-as primi. Acum plang si te vreau inapoi , dar daca vi nu vei trai in pace. Vei fi batuta, injurata si moarta de foame. Din cauza ca oricat as incerca nu pot garanta ca ma voi schimba. Te voi cauta, dar nu acum. Cand voi fi sigur ca sunt schimbat. Cand voi avea bani, cand nu voi mai bea, cand nu voi mai injura, cand voi fi vrednic de tine. Cand voi fi asa frumos ca tine. Cand voi avea o casa, o casa mare cu o gradina plina cu flori de toate culorile posibile si multi ciresi. Cand iti voi putea asigura un viitor sigur si frumos. Iti jur ca voi avea toate astea. Iti jura ca voi munci pana voi cadea in groapa. Iti jur ca am sa pot zbura!

Heii!

Prima

.Deci e super fic'ul thau what?lol!

.Mi se pare ideea dragutsa .Dar e foarte multa descriere .Shi lipseste dialogul... hmm...?!

In fine ... Te perfectionezi uh ... in love

De abia astept next'ul.Sper sa il pui cat mai rpd ka daka nu ma supar pe tne rusinos

] Sa ma anuntsi cand pui next'ul . happy2

Deci spor la scris shi :

Next
Next
Next
Next
Next
Next lough

Hellau, my darling a hug

Vaiii, ce bine imi pare ca am trecut pe la noul tau fic. Am ramas placut impresionata, deoarece descrierea ta este buna, neplictisitoare, iar ideea ma incanta.
Off, Sasuke este asa un prost. Nu am sa inteleg in viata mea persoanele care beau. Nu vad niciun sens, nu pot sa realizez ce placeri iti poate da bautura. Penibil..
Imi pare rau pentru sotia lui, dar parerea mea e ca merita... A avut curaj cel putin curaj sa il paraseasca. Bravo ei !
Hm, ◘ I.

. ÿǾu ◘ ce dialog vrei sa vezi? Intre Sasuke si mintea lui? lough

Inca ceva, orice ar fi nu renunta.. eu vreau next-ul cat mai repede, so bafta in continuare, honey a hug

Buna dragele mele. Nici nu aveti idee cat ma bucur ca va place. Cand am citit comentarile inima mea s-a oprit de fericire. Sper ca imi veti citi in continuare ficul...Fara alte prezentari:

Capitolul II : Amintiri frumoase, in momentul de fata dureroase

Amintirile imi strapungeau inima. De ce trebuia s ma gandesc asa de mult la tine? De ce in gandul meu esti numai tu? De ce trebuie sa plang? Trbuie sa fac ceva nu te vei intoarce daca voi continua asa. Poate nu voi reusi nici o data sa fac ce mi-am propus. Poate te vei indragosti de altcineva..Dar vreau doar sa reusesc sa traiesc pentru tine. Vreau sa stii ca macar incerc. Dar oare vei afla vreo data ca inca ma gandesc la tine cu lacrimi in ochii? Oare ce faci tu acum? Oare deja te-ai indragostit de altcineva? Oare deva planifici nunta? Oare te gandesti ca vrei sa traiesti o eternitate cu el? Sau te gandesti la mine?

Oare iti pasa sau iti imaginezi cat ma doare? Oare iti mai amintesti prima noastra intanlire? Dar primul sarut? Oare iti amintesti petrecerile pe care le organizam cu fiecare ocazie pentru a te face fericita? Iti amintesti cand mi-am pierdut prima slujba si mi-ai promis ca stai cu mine chiar daca nu mai gasesc alta? Nu te invinovatesc ca ai plecat. Dar te invinovatesc ca m-ai suportat 5 ani de zile si acum ai plecat. Trebuia sa pleci mai de mult. Sa nu ma lasi acum singur , poate atunci nu te iubeam atat de mult si imi refaceam viata cu altcineva. Dar acum? Incerc sa ma schimb.Si apoi? Ce se va alege de mine? Te iubesc prea mult pentru a mi refarce viata.

Daca nu vei vrea sa vi inapoi la mine eu ce voi face? Voi trai singur toata viata? Voi adopta doi copii ? Fara tine viata mea va fi o poveste cu sfarsit tragic. Azi pot doar sa visez, de maine viata mea se va schimba. In bine rau in rau voi afla. Dar in mai rau ca acum nu se poate. Nu esti cu mine asa ca nu mai am ce sa pierd. Zambesc ca untampit cand ma gandesc la ochii tai de diamant. Atat de luminosi si calzi de culoarea ierbi dimineata cand acolo roua isi gasea locul. Ei m-au vrajit de prima oara cand iam vazut. In acea seara in care amandoi eram distrasi de ochii celuilalt. Nu ziceam nimic dar ne intelegeam prea bine. Dansam ca doi nebuni la lumina luni, ghidati de cantecul dulce al greierilor.

Parul tau neobisnuit de moale care avea o culoare unica. Nu am cum sa te inlocuiesc. Nici macr mama ta nu are acea culuare de ro intens. Nimeni nu are trasaturile tale fine si nici corpul tau de balerina. Nici nu mai trebuie sa spun de sufletul tau mare si plin de dragoste. Inca mai stau si ma gandesc cum a putut o fiinta asa divina si rafinata, numai sa se uite la mine mai mult decat la un cersetor banal. Astfe ar fi trebuit sa se uite la mine. Asa nu ar mai suferit. Si nici eu nu as mai fi acum distrus. Nu mai avea rost sa ma gandesc la tot felul de aberati . Era prea tarziu. Inima mea vroia sa isi aminteasca toate clipele frumoase.

Dar nu isi dadea seama ca doar se raneste singura facand asta. M-am pus pe patul vechi si tare care resista doar cu niste scanduri improvizate de mine. Speram sa adorm si sa nu ma mai gandesc la tine, dar degeaba. Inima mea era prea insistenta incat a convins si sufletul si creierul sa ii arate toate momentele frumoase petrecute de noi. Mintea mea a cedat si toate momentele se derulau cu incetinitorul. Nu aveam ce face nu ma puteam impotrivi, era prea frumos. Dar cu cat mai frumos, cu atat mai dureros. Ma durea, si acum inima imi dadea dreptate. Nu mai poate suporta , dar si-a facuto cu mana ei.

Noaptea a trecut greu. Clipele erau minute, minutele erau ore iar orele erau zile intregi. Un cliseu. Viata mea este un cliseu. Dar se va sfarsi ca si cliseul clasic in care toti sunt tristi , iar la final sunt fericiti si familiile se impaca? Oare autorul vieti mele va respecta scenariul si ma va face fericit? Sau va adauga la final ceva original? Sunt multe intrebari care ma macina . Inca nu ti-am spus multe dintre ele. Defapt, nu ti-am spus momentan nici una, sa vedem ce imi rezerva viitorul. Termin noaptea asta dureroasa cu o singura intrebare....

Va fi totul bine de acum in colo?

____________________________________________________________________________

Stiu ca am repetat de multe ori unele lucruri..Oricum sper ca va placu..Inseamna foarte mult pentru mine dragelor. Va iubesc kiss

Cauza repetitilor si a greselilor este ca mi-a intrerupt curentul si mi sa sters capitolul..Si atrebuit sa il termin iar. Bina ca jumatate din el era salvat altfel imi bagam scobitoarea in deget

Hellau, my darling a hug

Multumesc de anunt, sa ma anunti si pe viitor deasemenea. revenind la capitol huh?

ce repede l-ai adus, ma bucur ca nu ti-a luat o vesnicie.
Sentimentele lui Sasuke sunt triste, dar regretul lui nu o va aduce pe Sakura inapoi. Cam patetic, deoarece doar in momentul de fata realizeaza greselile din trecut si se hraneste doar cu amintiri.. momente..
Offf, saracutul. Ma intreb cum o duce Sakura, oare sufera dupa el? Oare si-a gasit pe altcineva? No way, nu vreau asta, nimeni nu vrea ingrijorat

Hmm, intradevar ai avut cateva repetitii si cateva greselute, dar se rezolva cu un edit. A fost frumos capitolul, il vreau pe urmatorul. Bafta, honey a hug

Ma intai vreau sa zic ca puneam nezt-ul mai devreme dar cand sa il postez in loc sa dau copy am dat paste...si asa sa sters capitolul..L-am refacut dar nu a iesit asa bine dar tot il voi posta..

Capitolul III: Refati viata, viata mea este deja distrusa

Noaptea a trecut, iar eu trebuia sa ma scol. M-am dus la ghiuveta murdara si m-am spalat pe fata. Am plans toata noaptea din cauza inimi mele care nu ma asculta nici o data si asta era vizibil. Cearcanele mari ieseau in evidenta din cauza pielii mele albe asemanatoare unui perete proaspat varuit. Dar tu sti deja fata mea obosita de om tampit. Ai vazut-o de prea multe ori. Te-ai saturat a o vezi. Credema si eu m-am saturat. M-am saturat sa pierd tot ce am. Sa pierd prieteni, parinti, iubirea vieti mele, locul de munca. M-am saturat sa pierd din cauza bauturi si prostiei mele. Trebuia sa fac ceva . Nu puteam merge asa, nu as fi primit nici o slujba cu o imagine ca asta.

Fiecare gand care imi trece fulgerator prin minte ma face sa ma gandesc cat de mult merit sa ma urasti. Ti-am facut atat de mult rau incat nici nu te invinovatesc daca iti doresc sa ma vezi mort. Cu toate ca imi doresc sa ma iubesti asa cum te iubesc si eu pe tine. Sa ma iubesti? Sa te intoarci din nou la mine? Ce tot delirez aici? Ai fi cea mai mare proasta daca te-ai intoarce la mine. Dupa cate ti-am facut nu merit sa fiu mai mult decat un nimic in fata ta. Sa te intorci ca sa ce? Sa primesti batai din nou? Oricat as incerca sa ma schimb, nu stiu daca voi reusi. Chiar daca reusesc sa obtin slujba si imi schimb viata...Stii cum se zice: Lupul isi schimba blana dar naravu ba.

Asta sa iti vina in minte cand te gandesti la mine. Defapt nici sa nu te gandesti la mine. Sa iti traiesti viata. Macar tu sa o faci. Viata mea e distrusa pentru ca te-am pirdut. Ti-am mancat 5 ani din viata. Tiam dat numai batai si injuraturi. Ai si omorat o fiinta nevinovata din cauza mea. Stiai ca nu vreau copii de asta ai si avortat. Si in schimb ce ai primit de la mine. Doar un tratament ''special'' si un bilet catre infern. Asta a fost tot ce ti-am oferit. Cine ar fi stat cu mine daca nu erai tu? Cine m-ar fi suportat atata timp? Vrei sa sti? Nimeni ! Nu merit. Sunt prea prost pentru a fi iubit. Regret..Dar nu regret ca ai plecat,. poate asa iti vei reface viata.

Chiar daca te iubesc si in continuare fac totul pentru a te aduce inapoi, nu vreau sa te intorci cu adevarat. Daca nu te intoarci la mine poate vei intanli pe altcineva mai bun. Sau macar vei trai in liniste si va mai trebui sa imi vezi fata asta enervanta. Sigur peste ceva timp voi veni din nou la tine. Si chiar daca ma doare inima sper ca ma vei refuza. Sper ca atunci cand voi veni eu viata ta sa fie deja refacuta. Sa nu mai sti cum ma cheama. Eu doar te voi rani daca te vei intoarce. Nu voi fi mai fericita chiar de ma schimb. Inca sunt patetic. Traiesc viata in doi fara tine. Stiu ca nu are nici o logica. Dar asta sunt eu, un betiv bonlav care a uitat ce inseamna aia logica.

Degeaba am terminat doua facultati si am incercat sa fiu perfect. Viata mi-a jucat o festa pe care nu am inteleso si am picat in capcana. M-amlasat prada alcoolului.M-am dus in camera noastra si am scos din fundul dulapului vechi, un costum frumos de culoare neagra deja calcat ce astepta sa il pun pe mine. Era costumul pe care l-am purtat cand ne-am casatorit in fata legii. Atatia ani si eu nici nu te-am facut mireasa mea. Nu ti-am indeplinit visul de a purta rochia cea alba.Este prea tarziu sa regret tot ce am facut, nu? Nu cred ca ma vei ierta vreo data. Dar eu inca continui sa sper...Poate intr-o zi voi avea curajul sa te caut.

Si iti voi spune tot, poate iti voi spune cat am plans, cat am suferit si cat te-am iubit. Doar ca trebuia sa imi dau seama mai de vreme. Dar pana atunci voi astepta si voi da tot ce pot. Am incercat sa imi termin monologul si am iesit usor din casa. M-am urcat intr-un taxi si am pornit spre destinatie. Drumul a fost aproape pustiu asa ca am ajuns repede. Am coborat din masina galbena si am privit cladirea impunatoare care statea in fata mea. Stiam ca o sa ma intorc cu capul in pamant pentru ca nu voi reusi sa primesc slujba dar asta era sansa mea. Sansa mea...Iar incep sa aberez..Nu mai am nici o sansa. Viata mea este deja distrusa si nu o so pot repara nici o data. Pentru ca nici o data nu te voi avea inapoi.

Hellau, darling a hug

Ce rapida esti. I don't believe that huh?

Superwoman lough

So, mi-a placut capitolul, imi place descrierea si ador cum incepe actiunea. Cum am m-ai spus de n ori. Sasuke e vina ta, regretul nu ti-o aduce inapoi pe ea, dar.. mna... barbatii lough

Hmm, ai cateva greselute minore, dar poti rezolva cu un edit. Sunt curioasa sa vad ce ne vei pregati in urmatorul capitol. Cum va continua actiunea? Ma intreb daca Sasuke va reusi sa isi gaseasca ceva de lucru. Trebuie ! Ma auzi, desteptule? Hehehe, stiu ca da.
Bafta in continuare, honey a hug

Cum inspiratia nu ma lasa in pace am adus un nou capitol , care este necorectat. Andreea ti l-as dedica tie dar nu e prea reusit asa ca ti-l dedic pe urmatorul...

Capitolul IV: Logica si universul meu esti tu!

Mergeam cu incetinitorul, dar oameni din jurul meu se miscau cu viteza luminii. Am inaintat usor urmand secretara posibilului sef , care mai avea putin si zbura. Toti se grabeau. Alergau in toate directile. Zambeau, radeau si isi beau cafeaua. Daca nu era interzis si aveau si timp incepeau a cante si sa danseze. Vroaiam si eu sa fac acelasi lucru vroiam sa zambesc dar amintirea ta nu ma lasa. Ma lasa doar sa zambesc sadic sau enervant. Era clar ca nu ma voi integra prea usor in acest colectiv. Dar macar sa iau slujba. In agentia asta esti foarte bine platit.Cand venea vorba de tine logica mea era la pamant.

Vroiam sa te strang la piept, dar peste 2 minute imi reaminteam cate ti-am facut si incepeam sa plang si spuneam ca nu te-as primi inapoi. Nici eu nu stiu ce vrea. Sunt prea negativist . Neg orice imi aduce bine. Imi scutur usor capul pentru a avea mintea putin mai limpede. Secretarea ma lasase in fata biroului si plecase la treaba ei. Am batut de doua ori in usa maro recent lacuita apoi am intrat auzind vocea domnului Haruka. Birou era decorat modern. Pereti erau albi unul fiind in totalitate din sticla, podeaua era acoperita de un covor negru, in fata mea era asezat biroul din lemn maroniu, iar in paralel cu biroul era o canapea alba , doua fotoli negre si o masuta transparente.

M-am asezat pe un scaun prezentandu-ma si intinzand dosarul meu domnului Haruka. Inainte de a citi ce scria in dosar , s-a uitat la mine cu o privire dezaprobatoare. Am simtit cum intru in pamant. Stiam ca nu pot acoperi oricat as incerca faptul ca sunt obosit si bautor de alcool. Il priveam tensionat cum cite rand cu rand paginile din dosar. A inchis dosarul si la lasat pe birou. S-a ridicat de pe scaun, acelasi lucru am facut si eu. S-a plimbat putin prin camera apoi a venit indreptul meu.

-Sasuke...iti voi da o sansa. Dosarul tau este foarte mare si ai multe recomandari. Din cate am inteles esti un baiat cu potential. Iti voi da o perioada de proba pentru a vedea cum te descurci.

Pentru prim data in cativa ani eram fericit. Iam multumit si am facut o plecatiune. Am iesit pe usa repede si am cautat noul meu birou. Etajul 10 , camera 6D. Am intrat pasind timid, era exact ca si al sefului, defapt toata cladirea era decorata in stilul asta ce datea o nota de liniste. M-am asezat confortabil pe scaun si..m-am intors la amintirile cu tine. acum eram intr-o stare buna. Imi faceam sperante ca tot ce am zis nu se va indeplini. Adica ma vei ierta, nu ma vei uita, nu ma vei ura, nu ti vei gasi linistea in bratele altuia si iti vei pastra putina dragoste care tia ramas pentru mine .

Chiar speram toate astea. Dar doar pentru cateva secunde, toate momentele rele prin care ai trecut m-au facut sa imi retrag cuvintele. Unde era logica mea acum? De ce eram asa negativist? De ce iti adresam din nou intrebari? Ma intreb daca mai logica la alte lucruri care nu am legatura cu tine. Norml ca nu mai am logica. Ori ce s-ar intampla eu tot la tine ma gandesc. Cu fiecare ocazie ma gandesc la cat de prost sunt, la cat de rau te-am tratat. Si de ce nu m-as gandi? De ce nu mi-ar parea rau? De ce sa nu sufar? Eu sufar din cauza prostiei mele. Dar tu? Si tu suferi din acelasi lucru. Din prostia mea. Din faptul ca nu am nici pic de minte.

Am dat de atatea ori in tine incat m a doare numai cand ma gandesc. Nu mai am nici o insulta pe care mi-o pot adresa. Tu esti logica mea. Numai la tine ma gandesc. Iar toate locrurile pe care le fac se invart in jurul tau. Tu nu stii asta dar este adevarat si intr-o zi poate vei afla intr-un mod sau altul.

Hellau, honey a hug

Damn, rapida mai esti. So, revenind.. multumesc de dedicatie, sau mna, o iau ca pe o dedicatie. Capitolul a fost frumos si surprinzator. Ma bucur ca i s-a oferit o sansa domnului ... ma abtin lough

Ma asteptam sa fie la conducere vreo femeie, ii da dea oportunitatea lui Sasuke sa lucreze la firma din prima, ei bine.. facand si el ceva pe langa faptul ca se alatura firmei ei de oameni inteligenti. Oh God, gata cu visele lough

Vreau sa vad cum il va testa seful lui si mai ales daca va ramane cu postul intact. Bafta in continuare a hug

Hey... rock !
Niki ,de ce ,Doamne iarta-ma nu mai anuntat si pe mine de fic sad

???E prea tare !...pur si simplu il iubesc !Imi place foarte mult felul in care Sasuke vede lucrcurile...chiar cred ca asa gandeste un om distrus ,un om care si-a pierdut sufletul pereche...
Ai un mare talent la scris !Esti o scriitoare inascuta !Narezi excelent de frumos ,iar sentimentele le descrii incredibil de bine !Pur si simplu ma lasi masca !Nu am crezut vreodata ca am sa intalnesc un scriitor pe care il voi iubi mai mult decat I. L. Caragiale...(nu e foarte buna comparatia ,dar el a fost scriitorul meu preferat !) .
Ideea este fenomenala...nu prea ai sa intalneste ficuri cu Sasuke si Sakura care sa inceapa cu momente triste ,sa se contureze cu momente/sentimente triste ,chiar din opinia lui Sasuke .
Ce-i drept , ai cateva greseli de tastare...da' ,cine se mai uita la ele cand povestea e atat de fermecatoare !?Capitolele sunt perfect asezate in pagina ,lucru care atrage foarte tare !
Te kiss

dulce !Spor la scris (chiar daca tu n-ai nevoie) !
P.S.: cum naiba am aflat de ficu' asta abia acum !?

Ai un fic asa de trist.....imi place.Cat despre Sasuke ,cam tarziu constietizeaza raul facut.Ideea imi place si cred ca va fi un fic bun.Bafta la scris si cand pui nextu nu uita sa ma anunti.
Peacholishi te tzuch

Buna dragelor..Se pare ca v-ati inmultit what?lol!

Ma bucur ca va place ficul meu. Insemna foarte mult pentru mine sa vad ca cineva citeste "creatia mea". Theona nu exagera...Nu sunt asa de buna...Mai ales pe langa Ion Caragiale sunt un nimic. Defapt pe langa tine sunt un nimic. Dar lasand asta la o parte cum am promis (si pentru ca imi place cum a iesit bine capitolul) il dedic cititorului meu fidel Andrea Ea, fara de care poate chiar as fi renuntat la fic pentru ca nu aveam cititori...Fara alte prezentari:

Va avertizez capitolul este si necorectat si este putin mai vesel..Sper din suflet sa va placa pentru ca mie imi place foarte mult. De asemenea este si mai lung ca si celelalte...

Capitolul V: Oare Dumnezeu mi-a dat o noua sansa?

Cu ce pot incepe? Nu am cum...As incepe tinandu-mi singur cea mai tare si dureroasa predica..Dar cu ce folos. Stiu ca asta nu te va aduce inapoi. Oricine as ajunge tu nu vei mai veni la mine. Chiar daca vreau, chiar daca sper, chiar daca ma iubesti...Nu vei mai veni. Stiu sigur. Nu esti proasta. Ai stat atata timp asteptand ca eu sa ma schimb. Dar ti-ai dat seama ca nu o voi face, asa ca nu mai avea rost sa astepti. Parerea ta despre mine nu se va schimba, nu-i asa? Chiar daca ma schimb, nu vei veni inapoi, nu? Si daca vei veni? Daca vei veni voi deveni din nou betiv? Voi uita ce mi s-a intamplat cat ai fost plecata?

Intrebarile imi inunda capul. Aceleasi intrebari ce mi le pun de o zi. Nu e patetic? Ma plang atat de mult dar a trecut doar o zi. Defapt aproape se termina a doua. Dar tot sunt patetic. Dar ce as putea face? Asta sunt eu si tu ma sti. Stii cat de prost sunt. De ce nu mi-am dat seama de asta cu o zi inainte ca tu sa pleci? De ce? Nu inteleg de ce imi plang de mila. Nu ma inteleg. Sunt asa de..asa de..asa de...O bataie in usa ma trezeste din vesnicul meu monolog in care iti povestesc tot ce mi se intampla. O roscata cu ochi asemeni safirului, imbracata intru costum format dintr-o camasa alba descheiata la primi trei nasturi si o fusta crem, ce nu avea mai mult de 19 ani., intra in biroul meu avand in mana o ceasca de cafea.

-Nu, multumesc. Nu beau cafea.

Lasa cafeau pe masuta transparenta unde se aflau dosarele pe care le completasem si se aseaza pe canapea. Se pare ca aveam ghinionul ca ea sa fie secretara mea. Ma intreaba daca am terminat treba. Ramund afirmatic uitandu-ma pe geam. Ma gandesc cum ar fi daca ai fi si tu aici. Sunt sigur ca ti-ar placea sa vezi apusul prin peretele de sticla. Ar fi asa romantic daca ai fi aici. Iar eu as fi asa fericit. M-am ridicat usor de pe scaun si m-am indreptat spre acel peisaj mirific. Am fost oprit de acea bariera subtire si stransparenta. Era minunat. Mi-as dori mai mult ca orice sa fi aici , langa mine. Pe fata imi apare un zambet. Unul venit direct din inima. Un zambet care iti era destionat tie.

Mi-am lipit fruntea de geamul rece si am inchis ochi . Doar asta puteam sa fac in momentul de fata sa te visez. O mana imi atinge spatele facandu-ma sa stresar. Doamna, nu plecase inca? Acum eram fata in fata. M a imbratisat ascuzandu-si capul in pieptul meu. Am oftat si am inpinso incet cat sa iteleaga ca nu am nevoie de imbratisearea ei. Nu vreau imbratisearea ei . Chiar urasc imbratisearea ei. Fara sa imi dau seama deja ridicasem palma fiind gata sa o lovesc. In ochii ei se citea teama. Iar o faceam, eram rau. Imi intrase in sange nu te mai faceam pe tine sa suferi dar trebuia sa fac ceva cuiva. Iar singura persoana in momentul asta era Karyna.

Am latat mana si privirea in jos cerandu-mi scuze. Mi-a zambit si a zis ca nu este nimic. A iesit din camera luand cu ea dosarele. Imi parea rau. Daca asa eram cand ma gandeam la tine..Oare cu cat am fost mai rau ce tine? Sunt sigur ca am fost mult mai rau cu tine. Nu puteam sa ne regret. Dar trebuia sa cred in mine. Si cel mai important trebuia sa cred in tine si in dragostea ta. Daca m-ai iubit incat sa stai atata timp cu mine..Sunt sigur ca ma vei iubi in continuare. Da. La asta trebuie sa ma gandesc. Chiar daca nu reusesc , cate o data este bine sa si visezi. Nu trebuie sa vezi numai realitatea. Deobicei realitatea vazuta de ochiul omului este ult mai rea de cat adevarata "realitate".

Poate ma insel si nu voi reusi sa te fac sa vi la mine..Dar deja am reusit sa ma las de alcool. Acum am o sansa. Viata mea nu este distrusa in totalitate. O parte din sensul de a trai s-a intors. Si cand voi reusi sa te am din nou si de data asta sa fi fericita . Atunci eu voi fi acelasi Sasuke pe care l-ai cunoscut acum mult timp. O sa fiu eu cu adevarat. Baiatul care te astepta in fiecare zi in fata liceului si iti dadea un trandafir. Iar cand nu mai avea bani rupea florile vecinei. Acea vecina vesela care ma lasa. Imi zicea ca atata timp cat trandafiri sunt destinati nepoatei ei preferate pot sa fac si buchete. Dar nu o faceam. Un trandafir si un sarut de veselea in ficare zi.

Iar cand luai o nota mai proasta , stateam impreuna toata ziua pe bancuta din fata lacului cu lebede si incercam in toate felurile sa te inveselesc. Nu eram bogat asa ca nu iti dadeam nimic pretios, bugetul meu era mic si de multe ori tu imi faceai cinste cu inghetate. Eram doi pustani, iar diferenta de varsta era maricica dar tot ne iubeam. Tu aveai 15 ani, iar eu 19. Pentru multi nu este asa mare scofala. Dar pentru parinti tai era. Imi aduc bine aminte cand ti-au pus bodyguard asa ca nu ne-am mai vazut trei saptamani. Pana cand ai luat vacanta de vara si ai venit la matusa ta, vecina cu trandafiri. Vorbeam mereu de la balcon.

Pe atunci eu locuiam cu tata , si desi casa era veche avea etaj. Desigur ca din cand in cand matusa ta te lasa sa te vezi cu mine in gradina din spatele casei. Profitam din plin de serile din gradina. Nu faceam nimic rau, doar vorbeam si din cand in cand de dadeam mici saruturi. Vedeam rasaritul impreuna si abia atunci ne dadeam seama ca trebuie sa mergem in camerele noastre. Te-ai certat cu parinti si la 16 ani ai plecat cu mine, apoi la cand ai implinit 18 ani ne-am casatorit. Mi-am gasit o slujba si totul era frumos..Pana cand am pierduto si nu am mai gasit alta asa ca am inceput sa beau. Te-ai angajat iar eu traiam din salariul tau.

Mereu te duceai la lucru vanata din cauza ca te bateam...Acum..Acum ai 21 de ani. Asta rezulta ca eu am 25. Difernta mica, nu-i asa? acum daca m-as intanli cu parinti tai...Oare tot asa mare ar considerao? Daca m-as intanli cu mama m-ar ierta cu a tipat la ea? Daca tata ar trai oare ar fi mandru de mine pentru ca incerc sa ma schimb? Sau ma vede de acolo de sus? Oare el are grija de mine si ma face sa ma indrept?Sau poate la rugat pe Dumnezeu sa imi trimita inapoi ingerul pazitor pe care l-am lungat acum mult timp? Sau s-a rugat mama pentru mine? Sau cine stie, poate te-ai rugat si tu pentru mine. Sigur voi afla intr-o zi. In ziua in care voi fi judecat de El .

Dar pana atunci mai am mult, pentru ca vreau sa traiesc!

Edit: Am uitat sa o pun pe Karyna: I swear I can fly 2w6w181

Si pe seful lui Sasuke: I swear I can fly Skbt19-69

Neeeeeeeeeeeeeeeeext !Daca ai stii ca mai tot timpul stateam pe forum sa vad daca sunt postari noi la fic...
Mi-a placut la nebunie capitolul asta !Intradevar e grozav !Ca de fiecare data , m-am indragostit de descrierea ta !Realizezi ca esti foarte buna ,nu ???
Imi place ca actiunea decurge lent ,lent ,lent !Asa ai mai mult timp pentru sentimente !Care ,sunt...W-O-O-W !Nu am mai vazut nici un fic atat de bine structurat ca al tau !Capitol de capitol reusesti sa ma uimesti !Cand credeam ca Sasuke nu poate avea mai multe semne de intrebare , tu ai adus altele...Asta face ficul tau grozav !Lucrurile marunte din care gasesti cate un defect ,sau o amintire .Nu ma plictisesc deloc cand iti citesc creatia...pur si simplu ,ma indragostesc de ea .
Nu stiu ce sa mai spun...Numai gasesc cuvinte pentru ceea ce faci tu !
Te dolche !
P.S.:thoamne... NU AM EXAGERAT IN CEEA CE AM SPUS AZI LA 1:30 am !Era ficul meu...e mic putiutz pe langa asta

Hellau, my darling a hug

Am vazut ca vrei o critica, so here I am.

Titlul e okai, imi place. Sugestiv este si pe mine ma atrage.

Ideea este originala, sincer nu am mai intalnit-o pana acum, nu-mi displace absolut deloc plus ca e frumos sa il vad si pe Sasuke suferind dupa Sakura, nu doar ea dupa el.

Descrierea este si apreciez ca pui accent foarte mare pe acest subiect. Imi place descrierea sentimentala a personajului principal prezenta in fiecare capitol. Bravo. Insa ti-as da un sfat, acela ar fi sa nu abuzezi cu descriirea, deoarece in fiecare capitol spui ca lui ii pare rau si ca nu merita sa o bata si etc. Adauga ceva nou, idk.

Actiunea nu este grabita. Abia incepe sa spun asa. Este foarte okai.

Estetica e buna, desi ici pe colo mai trebuiesc niste virgule.

Greseli de tastare/ ortografie:

Ramund afirmatic - Raspund afirmativ;
stresar - tresar;
M a - Ma;
impinso - impins-o;
iteleaga - inteleaga;
latat - lasat;
ce - cu;
ne - nu;
vi - vii;
difrenta - diferenta;

Oh, it's enough. Multumesc pentru dedicatie, apreciez a hug

Ma bucur ca ai continuat fic-ul chit ca primeai un singur comentariu, acela fiind de la mine. Darling, bafta in continuare.

Bună draga mea! jos palaria in fata

Sunt așa o idioată! hmm...?!

Scuza-mă că nu am trecut mai repede la acest fic minunat. ike

Dar de-a dreptul minunat, chiar n-am ce zice! ingrijorat

Sasuke trebuie sa faca ceva cu viața lui, este prea de tot! sad

Și mă bucur că asta își propune, în primul rând, începând cu o slujbă. well? awesome right?

Oricum, ideile tale mă surprind și, sincer, aștept următorul capitol cât de repede posibil, la fel de repede cum am vazut că le-ai postat și pe celelalte. in love

Spor la scris, la idei si te-am pupat. happy2

See ya

Buna dragelor! Am venit cu un capitol cumplet nereusit. Necorectat. Si..ei bine este groaznic..de data asta vorbesc super serios. L-am postat pentru ca as vrea ca saptamana asta sa postez cat de des pot pentru ca luni plec la munte si nu stiu sigur daca voi lua laptopul matusi cu mine pentru a scrie acolo deci...Oricum sper ca acest capitol sa nu va faca sa renuntati sa imi cititi ficul oricat de goasnic ar fi...Poate am rimp sa il corectez maine...nu stiu...Nu mai lungesc vorba asa ca ... Ingrozitiva:

Capitolul VI: Telefonul

Mi-am luat la revedere de la Karyna si am plecat spre casa. Nu a durat mult pana am ajuns. Se pare ca aveam si eu norocul meu, traficul era deobicei aglomerat. Maine voi inchiria un apartament si vei pleca de aici. Am luat un geamantan mic si am pus putinele haine pe care le aveam. Nepretuitele poze in care apareai isi aveau locul si ele in micul meu bagaj. Zambetul tau aparea in fiecare poza si ma facea fericit. M-am pus pe scaun si am inceput sa privesc acele imagini magice, ele erau in momentul de fata singura mea alinare. Ele si faptul ca stiam ca te voi intanli curand.

Si atunci cand te voi intanli, te voi strange in brate tare si iti voi transmite toate sentimentele si trairile mele. Un gand fulgerator mi-a trecut prin minte. Stiam ca nu am destul curaj dar vroiam sa incerc. Vroiam sa fac. Am trantit usa in urma mea si am inceput sa alerg spre cabina telefonica aflata la coltul strazi stramte. M-am proptit putin de cabina pentru am trage sufletul. Picaturile mici de ploaie se aruncau peste pamantul rece din ce in ce mai repede. Am intrat in cabina si am format numarut tau de telefon. Eram erabdator sa imi raspunzi, dar imi era si frica, imi era frica sa iti aud vocea tipand la mine sau spunandu-mi sa nu o mai derajez.

-Alo. Aici Sakura Haruno. Cine sunteti si ce vreti?

Sakura Haruno...Plecase de 2 zile si deja ii era rusine sa mai foloseasca numele meu. O intelegeam, stiam ca asa va fi. Dar tot ma durea sufletul auzindu-i vocea aspra. Parca presimtea ca sunt eu..Sau chiar era trista? As fi frut sa ii spun cine sunt, ce vreau, sa ii spun ca imi e dor de ea dar...Pur si simplu glasul meu fusese furat de toate sentimentele care m-au cuprins in acel moment. Deschideam gura, dar nu spuneam nimic. Nu puteam. Era impotriva vointei mele. Am inchis telefonul si m-am lasat usor pe unul din pereti cabinei. Lacrimile au inceput sa cada asemeni picaturilor de plaie ce se loveau de trotuar.

Oameni treceau si se uitau cu mila la mine. Vroiam mila dar nu de la ei. Vroiam ca ei sa ii fie mila de mine si sa se inoarca aici. Ma schimbasem, nu aveam nevoie de bautura. Eram suparat dar nu tanjeam dupa alcool. Asta era o explicatie buna. Nu aveam nevoie dar cand eram cu ea il beam pentru ca...Habar n-am de ce...Poate de fericire. Acum cand ar trebui sa ma inec in acel lichid otravitor nu o faceam. oare de ce? Acum eram ocupat sa ma inec in lacrimi. Lacrimi amare ce erau provocate de prostia mea si de plecarea ta. Si acum ma tot intreb, desi m-am plictisit sa o fac, de ce nu mi-am dat seama ca te iubesc atat de mult inainte cu o zi sa pleci?

Poate ca daca mi-as fi dat seama te-ai fi razgandit si nu ai fi facut-o. Dar din pacate nu pot da timpul inapoi, nu-i asa? Dar asta nu inseamna ca nu te pot avea din nou langa mine. Poate viitorul vrea doar sa ma faca putin sa sufar pentru a imi pregati o surpriza neasteptata. Sau mai bine zis pentru a imi indeplini dorinta mul asteptata. Poate a doua varianta se potriveste mai bine. Voi trai si voi afla. Voi trai? Sau nu voi mai rezista fara ea? Intrebarile pe care le-am pus inaca de cand ai plecat imi navaleau din nou si din nou capul. Am iesit din cabina telefonica deranjat de atitudinea mea. De parca locul unde stau va schimba ceva...

-Tatal nostru ceresc te rog nu fi rau. Ai grija si de mine ca sunt si eu copilul Tau!

Toata lumea s-a oprit in loc si au inceput sa ma priveasca. Uni cu mila, alti cu sila, alti cu indiferenta, unul chiar era amuzat de comportamentul meu asa ca nu s-a abtinut si a inceput sa rada zomotoa. Astfel toata acea multime "ingrijorata" au devenit spectatori la circ, iar eu eram atractia seri. Radeau cu o asa pofta de zici ca nu mai vazusera ceva mai amuzant in viata lor. Este foarte amuzant sa vezi un om care il implora pe Dumnezeu sa ii dea putina mila si o noua sansa. Mi-am ridicat privirea spre cer si am inchis ochii. Picaturile de ploaie plangeau impreuna cu mine. Mergeam cu ochii inchisi prin multimea mirata de oameni.

Desi se dadeau la o parte nu scapau pe mica mea "razbunare". Aveam multa foarta iar uni chiar mai aveau putin si cadeau dar putin imi pasa de asta. Eu vroiam doar sa plec din cartierul asta sarac o data pentru totdeuna. Il uram, poate mai mult decat ma uram pe mine. Am intrat pe usa si m-am dus in pat asteptand sa se faca dimineata. Doar asta puteam sa faca sa astept sa plec la munca acolo imi placea. Acolo eram linistit si..ei bine eram ceva cat de mic.

Hellau, honey a hug

Iuhuu, un nou capitol. Mie sincer mi-a placut, am observat un mic progres. Nu am gasit greselute si descrierea ta a fost mai ampla si mai diferita.
Well, nu imi vine sa cred ca s-a decis sa o sune. Saracutul, nici nu ma mir ca nu a avut curaj sa poarte o conversatie cu ea, plus ca mi s-a parut foarte rece Sakura avand in vedereca nu stia cine era la celalalt capat telefonic. Ehh, o inteleg, a suferit, probabil inca o face, e mai rece, dar mna bunul si frumosul meu Sasuke it's your fault/
Scumpa mea, astept next-ul. Bafta in continuare a hug

Incep prin a-mi cere scuze k am intat mai tarziu pe aici si prin a-ti spune k imi place cum ai continuat.E din ce in ce mai interesant si chiar merita citit.Bravo si gambate .Spor la continuat nextul si sa nu te superi daca voi intra mai rar pe aici o perioada ,caci voi fi p la bunici si pe acolo stau cam rau cu semnalul. crying

Peacholisi te tzuka Annoying Girl kiss

Hey...

!Why ai spus ca nu-ti place capitolul asta yeah

?Cam ciudat...

pentru ca mie imi place foarte mult what?lol!

!
Daca vei continua sa scrii in ritmul asta what?lol!

...nu voi mai avea cuvinte pentru ceea ce faci crying

!Mi-a placut foarte mooooooooooolt ! rock
Capitolul a fost foarte bun... lough

Ideea a fost foarte frumoasa si mi-a placut in mod special in love

!Stiu si eu cum e sa rada lumea de tine cand ai o problema rusinos

(mie mi s-a intamplat la scoala... rolling on the floor

)...
Ma bucur ca Sasuke a reusit sa se lase de alcool huh?

de unul singur huh?

!?Asta e un lucru foarte important cand vrei sa incepi o viata noua well? awesome right?

!
Off...

!Imi pare atat de rau ca nu a reusit sa vorbeasca cu Sakura nervi!

...Cine stie think

!?Poate ea s-ar fi bucurat sa il auda... dap !

!
Mersi mult ca m-ai anuntat happy

si sper sa aduci repede si capitolul urmator ;;)

!Te

doulche !

P.S.:iarta-ma ca am ajuns asa tarziu la ficul tau...da' yo m-am trezit abia la 13:31 pm. happy

...

[color=black]Imi pare rau fetelor! Dar promit ca asta e ultimil capitol cu care va dezamagesc. Am vrut sa postez pentru ca maine plec la munte si cel mai posibil voi putea posta sambata deci mi-am stors toti neuroni dar tot groaznic a iesit...Dupa ce vin de la munte va promit ca vei aduce capitole lungi, corectate si poate macar putin reusite. [color=red]Deci va rog sa imi mai cititi ficul si va promit ca voi scrie mai bine si poate va voi multumi macar un pic...

Capitolul VII: Eu si prostul din mine

Soferul taxiului a apasat acceleratia, stopind oameni ce isi vedeau linistiti de treaba. Uram cand soferi fac asta. Nu ia zis nimeni sa se grabeasca asa mult. Iar deobicei si eu eram victima a acestor...tampiti. Am coborat usor din mazina si am intrat in aceea cladire imensa. Eram prea disprat sa ma mir din nou. Desi mi se parea ca sefu exagerase cand alese aceasta zona pentru a imi inchiria un apartament. Mi-a zis ca agentia ma va ajuta cu plata dar totusi a facut prea multe pentru mine. Ii sunt si ii voi fi recunoscator toata viata. Mi-a dat o sansa enorma pentru a incepe o noua viata. Nu imi mai putea reprosa nimeni nimic.

Poate doar tu erai singura care imi putea reprosa ceva. Doar tu puteai... Dar poate cand ne vom revedea iti vei schimba parerea despre mine. Am pasit usor pe marmura neagra tragand dupa mine micutul bagaj. Receptia era aranjata dupa ultima moda. Cel putin asa cred pentru ca multe cladiri sunt decorate in stilul alb negru. Iau cheia de la receptionera, nu inainte sa o analizez putin. Avea in jur de 24 de ani, parul blond prins cu o clema neagra, ochii ei erau de o nuanta ciudata de gri, era imbracata intr-un costum albastru avand in partea dreapta a pieptului pe care ii scria numele, Maria de Jesus.

Am uracat la etajul doi si am mers incep si apasat spre viitoarea mea casa. Am deschis usor usa, neinteresat de aspectul apartamentului, m-am indreptat spre camera ce parea a fi dormitorul. Am pus bagajul pe pat si am scos din el un singur lucru. Singurul si cel mai important lucru pentru mine, poza ta. Am pus-o pe noptiera si am plecat rapit spre agentie. Nu aveam chef de nimic. Aceea stare de tristete devenea pentru mine un mod de a trai. Ma gandeam la tine, la vocea ta, la parul tau. Ma gandeam la telefonul te ieri. Eu iti facusem asta? Din cauza mea ai devenit asa rece? Din cauza mea glasul tau nu m-ai este gingas?

Vroiam sa tip, sa plang, sa ii spun cuiva ce simt dar..Cine m-ar asculta? Toti s-au indepartat de mine. Defapt eu cu mana mea i-am departat. Tu erai singura care imi era aproape , dar si tu ai plecat. Nu vreau sa te invinovatesc, dar mintea mea slaba ma face usor sa te urasc.Mintea mea este bonlava. Nu mai gandeste limpede. Spune aberati! Nu te urasc, dar tu o faci. Trebuie sa ma urasti! Daca as fi in locul tau nu ai mai trai acum. Decat daca nu te-as iubi. Tu ma iubesti? Daca nu mai iubi acum am fi divortati, nu? Nici tu nu vrei sa ne despartim, nu? Poate ma astepti. Poate astepti sa ma schimb, poate stii ca intr-un fel plecarea ta imi face un bine. Poate ma cunosti atat de bine incat ai plecat pentru ca stiai ca voi veni dupa tine. Poate..

"Sunt o bacterie unicelulara intr-o mare intunecata de ganduri. Respir sub apa, dar oricat as fi incercat nu pot sa ies din aceasta bezna. Vad malul plin de nisip, imi faci cu mana dar nu pot ajunge la tine esti prea departe. Ceata se lasa peste apa si imi este acum mult mai greu sa ajung la tine. Ceata este prea deasa...Dar poate dragostea o va putea risipi, si poate va putea seca si apa iar noi doi vom fi impreuna."

Asta mi-a venit in minte si asta am scris pe o mice parte a unei foi albe. Ma uitam la acele randuri si am inceput sa rad. Nu imi venea sa cred ce gandesc. Pana acum chiar nu observam, cum pot gandi asa ceva? Nu sunt eu asta. Oricat vreau sa ma schimb pur si simplu nu ma reprezinta atiudinea asta de romantic. Te iubesc dar trebuie sa incetez sa ma fac de ras. Nu ma vede nimeni dar stiu ca nu pot continua asa. Am luat o bricheta si am dat foc "gandurilor mele". M-am ridicat si am plecat spre agentie. Eram in intaziere si nu mai aveam chef de alte ganduri banale... "

rock
A venit nextu !Cat de mooooooooolth mi-a placut !Nu ai idee cat de bine ti-a iesit... !A fost soooooooooper rock !De ce zici ca nu ai avut pic de inspiratie ?Nu inteleg...
Abia astept ca Sakura sa reintre in viata lui Sasuke ,desi el n-ar merita ...nu dupa ce a facut ,da' sa lasam la o parte melancolia si sa vorbim de capitol... Ashe ,deci ,cel mai mult mi-a placut partea in care ai spus ca Sasuke a dat foc gandurilor sale... A fost de parca eram acolo ,langa el !Cum am mai zis si datile trecute ,descrii extraordinar de bine !
Sunt happy pentru Sasuke...are si el un apartament calumea... !A inceput bine !
Ard de nerabdare sa citesc capitolul in care se vor intalni cei doi ...nu te presez... !Te dolche !Spor la scris ,si muuuuuuuuuuuuuuulta distractie la munte + vreme buna :> !

Hellau, my darling a hug

Multumesc de anunt, sa o faci si data viitoare cand postezi next-ul. So, mi-a placut si acest capitol, desi nu s-au intamplat prea multe in el. De curiozitate, la ce firma lucraza Sasuke? Hmm, probabil una foarte foarte foarte.. ma rog, ai prins ideea lough

Ma intreb daca o va uita pe Sakura, avand un nou stil de viata, un job.. stiu si eu, ea probabil nici nu vrea sa auda de el.. offff, sunt curioasa sa vad cum ne vei surprinde. Bafta in continuare si distractie placuta la munte a hug

Of, sper să vii repede de la munte, pentru că eu deja nu mai pot aștepta următorul capitol. lough

A fost așa frumos, gândurile lui m-au uimit, ca de fiecare dată, de altfel. huh?

Și-a dat seama că e și el romantic, nu? hmm..realy?

Normal, cu toții suntem, chiar dacă unii dintre noi nu vrem să recunoaștem. rusinos

Aștept nextul, scumpo. Să mă anunți. a hug

A...era să uit. ingrijorat

Mi-a plăcut la nebunie propoziția asta..., din celălalt capitol, la care nu am fost, sorry. crying

”Si atunci cand te voi intanli, te voi strange in brate tare si iti voi transmite toate sentimentele si trairile mele.”
Te voi stânge în brațe tare? ;;)

Nu știu de ce, dar m-a făcut să mă simt atââât de binee... rusinos

În fine. Te-am pupat kiss

See ya

Sq.

Heii :]Deci incep cu :
OMG!!!Ce repede pui capitolele Esti cea mai tare nr1

Sorry ka nu am intrat sa iti vad fic'ul shi n'am intrat deoarece am fost plecata pe la bunici shi nu prea am mai fost pe akasa sad

.In fine
In al doilea rand mersi ka m'ai anuntat in love

Shi akum :
Fic'ul este no 1 ,dupa parerea mhea nr1

<3
Imi place moooooooolt descrierea shi imi placi shi uh dar shi fic'ul deci in concluzie imi place tot in love

Sper sa aduki rpd next'ul
Te in love

,Lavy !

PS:O sa plec iarasi la buniki deci o sa intarzii iar crying

Dar sa nu iti faci griji ca nu o sa iti citesc fic'ul thau ptc este prea special pt mn ka sa nu il citesk dap !

Subiect: Re: I swear I can fly Mier 01 Aug 2012, 14:11

Dupa o scurat perioada de o luna , m-am gandit sa aduc next..Si cum inspiratia mi-a venit in ultimu moment..Iar a iesit un capitol groaznic =))

Capitolul VIII:

Cu gandul la tine, dar cu ochii la ea

Partea I

Frunzele auri ale copacilor cad usor pe pamantul rece. Nu eram asa impresionat de acest peisaj il vazusem de prea multe ori. Acum nici macar nu ma uitam la el. Eu ma uitam..De fapt nu ma uitam la nimic. Nu gandeam nimic. Nu faceam nimic. Nu stateam pe nimic. Eram doar un nimic! Anotimpurile treceau rapid, dar eu stateam pe loc. Toamna incepuse, iar ziua ta urma sa vina. Nici macar nu stiu de unde imi amintesc asta. Nici o data nu ti-am zis "La multi ani". Nici o data nu te-am apreciat asa cum trebuie. O intrebare clasica...De ce ne dam seama cat tinem la cineva dupa ce pierdem acea persoana? Nu inteleg. De ce nu mi-a spus nimeni ca o iubesc asa de mult? De ce ea nu mi-a zis ca va pleca daca continu-i asa? Daca mi-ar fi zis m-as fi schimbat..

Zic ca nu sunt un romantic, dar de fapt demostrez ca sunt. Cred ca imi pasa de tine, dar nu vin sa iti spun asta. Zic ca nu ma gandesc la nimic, dar tu imi invadezi mintea. Imi spun ca nu ma uit la nimic si nu stau pe nimic, dar cu toate astea stau pe banca in parc , uitandu-ma la poza ta. Daca nu mi-ar pasa de tine nu m-as gandi la tine. Daca as fi curajos as veni la tine, dar eu sunt doar un las. Un simplu las care asteapta ca tu sa te intorci. Nu vrea sa vina a iti ceara scuze pentru ca ii este frica sa nu il refuzi. Eu doar imi contrazic gandurile. Nimic din ce spun nu e adevarat. Poate doar ca te iubesc .

Fara sa imi dau seama, eram deja la o distanta considerabila de parc. Nu ma indreptam nicaieri, nu stiam ce sa fac. Am urcat intr-un autocar oarecare. Nu stiam unde duce, ma voi descurca. Am trei zile la dispozitie sa ma plimb. Unde voi ajunge imi voi petrece weekend-ul. Nu aveam bagaj, doar niste bani in buzunar. Sper ca imi vor ajunge. M-am pus in penultimul loc pe de partea dreapta a autocarului si mi-am lasat capul pe geam. Peisajele erau minunate. Imi parea rau ca treceam asa de repede si nu puteam adimira mai mult fiecare imagine minunata. Eram absorbit de peisaje. Am simtit cum cineva s-a pus langa mine, dar nu am avut intentia sa ma uit cine.

Doar mi-am continuat activitatea bucurandu-ma de fauna si vegetatia minunata a tarii noastre. Nici o data nu m-am gandit la tara ca la un loc minunat de vizitat. Am crezut ca in aceasta tara sunt numai oameni ipocriti si obsedati de putere. Se pare ca m-am inselat. Poate mai exista sate in care locuitorii formeaza o familie, unde banul nu are puterea suprema, iar dusmania si ura te asteapta la fiecare pas. Am inchis ochii si mi-am imaginat cum ar fi daca ai fi si tu aici. Imi doream asta, imi doream mai mult ca orice sa vii aici. Imi doream ca tu sa fi persoana care s-a asezat langa mine. Dar era imposibil.

Mi-am intors capul cu speranta ca tu sa fi acolo. Ce speranta copilaroasa nu eram intr-un serial, asta era realitatea. Iar tu..Habar nu am unde erai. Sigur undeva prin tara. Cine stie? Poate esti chiar esti inafara tari. Nu stiu nimic. Absolul nimic. Priveam fata ce se asezase pe scaunul alaturat, printre gene. Mi se parea cunoscuta, dar nu stiu de unde. Parul ei roscat imi aducea aminte de cineva. Si-a intors capul spre mine permitandu-mi sa ii vad ochii de culoarea safirului. Nu imi vine sa cred ca nu am recunoscut-o de al inceput..Era Karina. Am deschis ochii si am salutat-o.

Nu aveam chef de discutii, dar nu vroiam sa par un nesimtit. Auzeam doar unele parti din convorbirea "noastra". Autocarul a oprit, se pare ca in sfarsit facem un mic popas. Am coborat impreuna cu roscata si am intrat in acel restaurant daca il pot numi asa. Imi era putin foame asa ca am comandat o portie de taitei cu pui si caju. Ma aflat ca roscata se indrepta spre ferma bunicilor sai, asa ca m-a rugat sa merg cu ea. Nu am refuzat-o pentru ca nu aveam alte planuri, iar cuvantul "ferma: ma atragea putin. Soferul a anuntat ca trebuie sa plecam asa ca am urmat restul lumii, urcand si eu in autocar.

~*~*~*~*~*~*~*~*~*~*~*~*~*~*~*~*~*~*~*~*~*~*~*~*~*~*~*~*~*~*~*~*
Autocarul s-a oprit, dandu-ne de veste ca am ajuns. Paseam incet pe pamantul rece, plin de frunzele aurii ce isi terminasera viata pe acest pamant. Asteptau doar sa fie acoperite de zapada alba si apoi sa dispara putrezind... In fata noastra se arata o poarta mare, impunatoare. M-am oprit putin.. Speriat? Karyna m-a prins de mana tragandu-ma dupa ea. Poarta a fot deschisa de doi paznici ce isi faceau veacul pe acolo.

Satul era frumos si colorat. Strazile erau pline de oameni care zambeau, eu eram doar puctul negru ce murdarea foaia complet alba. Locul meu nu era aici. Aici era locul oamenilor fericiti, prietenosi. Nu aveam ce cauta aici. Ma simteam prost, nu puteam zambi nu aveam putere...Eram prea trist. Incepusem sa cred ca sa vin aici nu a fost cea mai buna idee. Am inaintat usor urmad-o pe fata. Dupa cate am inteles ferma nu era departe, mai aveam doar putin. Capetele curiosilor isi intoarceau capul spre mine susotind. Se pare ca orice padure are si uscaciuni.

Am intors capul cu incetinitorul atentia mea find captata de o fata. A trecut repede prin multimea de oameni indreptandu-se spre nicaieri. Gluga hanoracului gri pe care il purta a fost luata de vant. Roz. Par roz..Cine era aceea fata? Era ea? M-am oprit in loc uitandu-ma dupa acea pata roz, dar nimic. Totul devenise alb negru. Simteam cum ceva din mine a fost distrus. Daca era ea si am pierdut-o din nou. Voi avea ocazia sa mai intanlesc acea fata? Ce ar trebui sa fac acum?