Puteri Absolute

Subiect: Puteri Absolute Sam 01 Sept 2012, 13:58

Helllou guys. Ideile zboara pe aici^^. Deci asta este un fic nou, titlul este inca in lucru:)). Capitolul este gata de mult, dar am tot lucrat, am mai adaugat, scos, tralalala. Ideia nu prea stiu daca este 100% originala, momentan. Din primul capitol nu prea e, o stiu si eu, dar sper sa va atrag din celelalte capitole. Am 2 capitole deja gata facute asteptate sa intre in acctiune. Fara alte cuvinte, Sper sa va placa. Pupici:*

Capitolul 1

Sakura P.O.V.

Sa te trezesti internata in spital cand credeai ca totul este bine, sa fi luata pe sus de la scoala si toti colegi tai sa se intrebe ce e cu tine, sa fi nevoita sa renunti la toti doar pentru protectia celor buni, nu e tocmai usor, e chiar greu sa fugi de libertate, de ceea ce aveai o data, de prieteni, familie, iubire. Eu am reusit sa trec peste, dar nu a fost usor
Totul a inceput intr-o zi……

~FlashBack~

-Sakura! Coboara, am o surpriza pentru tine, vocea cristalina a mamei se aude din biroul tatei.

Incep sa fug spre ei dornica sa ii vad, sa le simt imbratisarile, dornica ca mama sa ma pupe, dornica ca tata sa ma apuce de mijloc si sa ma invarte in aer, sa ma prefac ca sunt avion care are misiunea de a ateriza in siguranta. Buclele roz sareau la fiecare pas vioi pe care il faceam, eram fericita, in sfarsit eram cu adevarat fericita. Dar fericirea aceea nu putea dura prea mult. Totul a disparut cand usile biroului tatei au fost deschise, acolo se aflau parintii mei, parinti mei morti. Am cazut in genunchi, parintii mei erau morti, daca era asa, cine ma chemat? A fost vocea mamei, o stiu. Cand mi-am vazut parinti am izbucnit in plans, dar nu lacrimi de tristete, lacrimi care nu se pot numi intr-un fel, erau doar lacrimi de spaima. Eram speriata, daca o sa mor si eu, daca viata mea se va termina, la doar 10 ani ai mei, daca nu o sa mai pot vedea lumina dimineti decat din ceruri, mii de intrebari imi curgeau prin mine. Eram trista, dar nu puteam arata asta, nu puteam scoate totul din mine, tot restul vieti mele am fost trista gandindu-ma cand imi voi revedea parintii, nu ma asteptam la o astfel de vedere, dar in inima mea, ajungea si atat. Le-am vazut chipurile stinghere, lipsite de viata, spiritual lor era deja dus, departe, in iad, rai, unde aveau ei sa se odihneasca. Imi sterg lacrimile, ma ridic de pe jos si parasesc camera. Fug depare, departe de peisaju macabru din birou, fug, dar nu stiu unde, stiu doar ca picioarele mele au luato la fuga si nu vor sa se mai opreasca, nu mai detin controlu acestui trup, acestei minti. Am ajuns afara, norii lasau sa cada mici picaturi de apa, acest fenomen se numea ploaie, asta era ceea ce imi spusese mama cand am vazut prima mea ploaie, era frumoasa, aproape scoasa din povesti. Am inainta in ploaie, vroiam sa ii simt caldura pentru ultima oara, sa simt placearea oferita de stropi de ploaie. Ma invarteam curajoasa prin apa ploi, simteam cum sangele de pe rochita mea este sters, curatat de puritatea apei, m-am simtit ca si cum am ajuns deja in Rai. M-am lasat usor in jos pe pamantul rece si am inchis ochii, ma gandeam la familia mea moarta, dusa in ceruri, mama si tatal meu m-au lasat singura, trebuie sa ma port ca atare, sa le arat ca pot sa rezist fara ei. Am ridicat fata de pe pamantul rece, m-am scuturat de pamant fara sa deschid ochii, mai voiam sa fiu putin fericita inainte sa fiu ridicata pe sus de politie si dupa la spitalul de nebuni. Am deschis ochii si am vazut oameni care se indreptau spre mine. Pareau agitati, poate erau prea grabiti ca sa se mai ocupe si de cazu asta, trebuiau sa termine repede. Am zambit malefic cand le-am vazut teama, cand am vazut ce speriata este rasa umana. Nu am incercat sa scap, sa fug de ei, stiam ca o data si o data o sa fiu prinsa, poate era chiar mai bine daca ma duceau de acum la spitalu de nebuni. Am deschis ochii incet si am zarit o blonda care statea in fata mea, obisnuiam sa o numesc matusa, dar, acum nu mai stiu cum sa o numesc.Asta a fost ultimul lucru care l-am vazut, am fost intepata cu un ac, ceva imi curgea prin sange, ceva care nu era bine venit in corpul meu. In urmatoarele secunde am cazut la pamant terminata, am inchis ochii usor si mintea mea a fost golita complet de amintiri.

~End of FlashBack~

De atunci am fost crescuta de o singura persoana care inca ma iubea si care mai traia, matusa mea. Acum traiam intr-o casa mica, dar moderna. Dupa cele 7 orase din care ne-am mutat, asta era singurul in care matusa mea credea ca vom ramane. Chiar voiam sa ajungem in ziua in care imi spune ca vom ramane aici. Asa puteam sa am prieteni, aveam o sansa sa intru in actorie, sa pot sa fac un film. Stateam intinsa pe patul meu mare de doua persoane, nu am inteles inca de ce este asa de mare, eu mereu ma cuibaiam intr-un colt al patului, ghemuita. Asa dormeam, si o parte mare din pat ramanea mereu libera. Camera mea nu era asa mare, aveam un dulap in care imi tineam hainele, o masa de machiaj, aceea a cumparato matusa mea, nu o foloseam, nu eram genu care se machia. Un birou mic pe care era pus calculatorul meu, si o baie. Stateam imbracata pentru scoala intr-un maieu mov, blugi negri, lungi, si niste coliere puse la nimereala la gat. Asteptam ca matusa mea sa ma cheme sis a zburam spre scoala. Am auzit vocea ragusita a matusi si am coborat jos. Statea la masa cu cheile de la masina in mana dreapta si in mana stanga o ceasca de cafea. Am luato din mana ei si am dat pe gat jumatate de ceasca. Se uita la mine ca si cand as fi luat droguri. Am facut schimb de privir timp de 5 secunde dupa care ma intrebat ce cred despre costumul ei. Era imbracata intr-un costum negru, parul ei blond era frumos prins intr-o coada la spate. Costumul ii scotea in evidenta formele splendide, pe care le mosteneam si eu.
-Este ok.
Isi ridica o spranceana in semn de “doar atat?”. Mi-am dat ochii peste cap si am inceput sa merg spre usa.

-Esti pregatita pentru liceu?
-Am schimbat sase licee, cum sa nu fiu pregatita de inca unu? La auzul cuvintelor mele mia spus un sinplu “Imi pare rau”. Nu era vina ei ca trebuie sa ma mut.

Am urcat in masina si am plecat spre nou meu liceu. Drumul a fost foarte linistit, prea linistit, simteam ca o framanta ceva, dar nu puteam sa o intreb, nu vreau sa mai am alte probleme pe cap. Ma gandesc cum va fi liceul asta, cred ca o sa ma adaptez la fel de repede ca la celelalte, noua pustoaica, “vopsita” in cap, da, toti insinuiau ca sunt vopsita. Parul meu roz era mai natural decat orice par. Am ajuns foarte repede fiind un drum foarte scurt, cand am coborat din masina matusa Tsunade mia spus ca vine sa ma ia la 7, am dat afirmativ din cap si am plecat spre clasa. Holurile erau goale, prea goale pentru o scoala, au inceput orele deja? Am inceput sa grabesc pasul pentru a putea ajunge macar la jumatatea orei. Prima zi si deja am o absenta frumoasa in catalog, ce frumos. Niste pasi se auzeau in urma mea. Ma intorc sa caut pe cineva dar nu vad nimic. Incep sa maresc pasi si sa grabesc mersul. Pasi se aud din ce in ce mai tare. Incep sa fug, speriata de ce ar putea fi in urma mea. Fugeam ca nebuna intr-un liceu necunoscut, fugeam de ceva care nici eu nu stiam ce, daca era doar in mintea mea? Nu ca ar fi fost ceva nou, de cativa ani am inceput sa am viziuni sau sa vad chesti, matusa mea a spus ca este din cauza filmelor. Intru in baia fetelor si ma inchid intr-o cabina, ma urc pe wc si fac liniste. Usa se deschide urmata de o umbra care apare in fata cabinei in care m-am ascuns. Inima incepe sa imi bata tare, daca ar fi fost o fantoma sau ceva nu ar fi avut nevoie sa I se deschida usa. Usa se deschide usor si pe ea apare un baiat. Inca putin si inima imi iesea din piept de frica. Un scartait si dupa usa se afla un baiat. Am tras aer adanc in piept si lam eliberat.

-Teapa!
-Nu e amuzant, m-ai speriat!
-Bun venit in lumea filmului. Imi face cu ochiu si ma ajuta sa ma dau jos. Esti fata noua, Sakura Haruno. Profesori ne-au spus sa ne purtam frumos cu tine. Vrei sa iti arat scoala? Dau afirmativ din cap si pornim.

Turul a fost foarte amuzant, tot timpul . Am uitat sa il intreb cum il cheama, ma scuz si il intreb, el imi raspunde ca il cheama Sikamaru, ce nume neobisnuit, dar nu mai neobisnuit ca Sakura. Dupa tot turu ma lasat sa ma joc in camera de filmari, acolo erau 10 camere pentru a filma, camere adevarate nu orice jafuri. Era si o camera de machiaj, una de repetiti si o scena mare, pe care ar incapea 100 de persoane, era asa mare locul asta, nici nu stii de unde sa incepi sa te uiti. M-am urcat pe scena si am inceput sa ma uit dupa atele care le foloseau la efecte speciale, cand de o data luminile s-au stins. Era bezna totala, am inceput sa strig sperand ca Sikamaru ma va auzi, dar nimic, eram doar eu. O lumina a aparut de nicaieri, fix in fata mea facandu-ma sa nu mai vad nimic, am incercat sa vad de unde vine sursa de lumina. Am pornit din nou spre usa, nu am uitat drumul, cobor scarile usor si incep sa merg tip til pana la usa dar am cazut la pamant peste masa de machiaj, unu din acele de par intrandu-mi in picior. Mici picaturi de sange au inceput sa iasa la iveala facandu-ma sa zbier de frica, durerea inca nu isi facuse aparitia, dar nu mai avea mult. Ma uitam peste tot, nu vedeam decat acea lumina care imi intra in ochii si nu ma lasa sa vad. Cineva isi batea joc de mine. M-am ridicat in picioare si am inceput sa strig dupa Sikamaru, poate era inca o farsa de-a lui nereusita, ca cea din baia fetelor.

- Sikamaru daca ti se pare amuzant nu este de loc! Sikamaru!

Ceva a zburat si ma lovit direct in fata, am cazut la pamant simtind cum capu imi explodeaza, imi simteam vena de pe gat pulsand mai tare in fiecare moment de groaza. Am incercat sa ma ridic, dar durerea de cap era prea mare, ma facea sa cad la pamant la fiecare miscare a mea, nu stiam ce sa fac, nu mai ma putem controla. Am fost invatata de matusa mea sa rezist in momente tensionante, dar nu si intr-un moment ca acesta. Mi-am pus mana la lovitura de la cap, vroiam sa verific daca imi curge sange, spre norocul meu era doar putin umflat. Mam ridicat in patru labe si am inceput sa merg spre iesire, lumina urmandu-ma oriunde mergeam. Ochii mei au inceput sa o ia razna, i-am inchis pentru un moment, un moment de liniste urmat de un ras malefic.

-Sikamaru inceteaza! Urletul meu s-a auzit clar in toata incaperea. Nici un raspuns.

Am incercat sa ma ridic dar ceva ma lovit tare in stomac facandu-ma sa scot mici stropuri de sange pe gura, am inceput sa simt gustul sangelui tare in gura, simteam cum moartea era aproape. Vedeam lumina, lumina aceea orbitoare, ma uitam spre ea sperand sa vad cine imi facea asta, dar nu vedeam nimic, doar o lumina foarte puternica. Incerc din nou sa ma ridic in picioare, acum sprijindu-ma de una dintre mesele de machiaz ne daramata de mine, momentan. Deabia am ajuns si deja daram locul asta, sper sa nu fiu exmatriculata, asta fiind ultima mea problema in momentul de fata. Am inceput sa aud soapte veneau de la camera de repetiti, mici soapte pe care nu le puteam intelege, urmate de rasuri. M-am ridicat in picioare si am inceput sa fug, lumina ramanand acolo, nu mai venea spre mine, statea acolo si arata podeaua acoperita de sangele meu. Am iesit grabita din camera de filmari si m-am indreptat spre iesirea din scoala. Fugeam pe holurile scoli ca o nebuna, pe coridoare mai erau 2-3 copii care se uitau la mine uimiti de ceea ce fac, m-as fi oprit si i-as fi intrebat la ce se uita dar era clar, o fata alergand ca nebuna pe coridoarele unei scoli, secventa de film horror. Cand eram aproape de iesire in fata mea a aparut un copii cu un ochii scos din orbite. Ma uitam la copilul ala cum manaia un cutit in mana. Un tipat de frica a iesit pe gura mea, speriata am inceput sa fug intr-o directie ne cunoscuta. Piciorul meu stang sangera din ce in ce mai tare, la fiecare pas pe care il faceam ieseau mici picaturi de sange care imi trasau drumul.

-Stai! Nu o sa iti fac rau! Cuvintele imi faceau sa mi se zbarleasca paru de pe spate. Un zambet malefic s-a asezat pe chipul lui ars, urmat de un ras jucaus.

Nu il ascultam, eu fugeam, fugeam cat ma tineau picioarele. Am intrat intr-o clasa de arta in care erau doar desene pictate, am inchis usa si m-am inedartat de ea. Baiatul nici nu a avut nevoie ca usa sa fie deschisa, a trecut prin ea si a ajuns la mine.

-Nu mai fugi, nu o sa iti fac rau! Vreau doar sa ne jucam putin.

Pe usa au intrat doi profesori si directoarea. Cei doi au sarit la mine imobilizandu-ma la pamant. Dadeam din maini si din picioare incercam sa scap din stransoare, sa fug de acel baiat Nu mai vroiam sa stau aici. Directoarea a inceput sa sune pe cine, dupa care le-a confirmat celor doi profesor ca ajutoarele sunt pe drum si sa nu imi dea drumul. Ce ajutoare? Cine venea? Copilul manaia cutitul prin fata mea, ochii mei urmandul ca si cand as fi imnotizata. Am inceput din nou sa tip, cei doi se uitau speriati la mine, adica ce ei nu vedeau asta? Niste medici si-au facut apariti, lundu-ma pe sus si injectandu-ma cu un fel de medicament. Capul a inceput sa mi se relaxeze, simteam cum toti muschi mei se relaxseaza, inima mea batea din ce in ce mai incet, nu mai eram agitata, ma simteam bine de la acea intepatura. Am adormit, eram bucuroasa, asa nu mai puteam vedea ce se petrece in juru meu, nu il mai vedeam pe copiilul care voia sa imi faca rau, care ma speriat, nu imi mai simteam durerea de la picior, cap.

~La spital~

Cand in sfarsit am revenit la normal matusa mea mi-a spus ca trebuie sa fiu internata in nu stiu ce spital, profesori cred ca sunt nebuna si daca nu stau cel putin doua saptamani sa vada ca am primit un tratament special nu ma primesc inapoi la scoala, ce oameni. Nu eram nebuna, ranile mele pot dovedi asta, cineva a facut o gluma proasta, dar eu nu as luao ca o gluma, sa ma loveasca la cap nu este o glume, este total o nebunie. Am acceptat sa merg la centru acela, erau doar doua saptamani, dupa aceea pot sa ma reapuc de film si scoala.

- Sakura ma bucur ca esti bine, nu sti ce as fi in stare sa fac daca ai fi patit ceva.

De fapt cred ca stiu, s-ar fi dus peste directoarea, care dupa parerea mea nu avea nici o vina, si ar fi tras-o de par pana gasea faptasu. Asa e matusa mea, foarte grijulie. Am incercat sa o linistesc, sa ii spun ca sunt bine si ca voi fi in continuare, intr-un final acceptand.

-Si cand o sa fiu internata?
-Maine, de dimineata.

Perfect, acum imi fac si planuri pentru vitor, peste doua zile o sa imi spuna ca trebuie sa plec din tara si sa imi schimb numele. Uram ca cineva sa isi faca grij pentru mine, mereu eu eram cea care isi facea grij. Matusa mea mia spus ca trebuie sa ma odihnesc, avea dreptate, am avut o zi grea, dar daca nu mai era luni, cate ore am fost inconstienta? Am vrut sa o intreb, aveam multe intrebari sa ii spun, unde o sa ma duc, ce o sa fac, o sa fie si alti copii acolo? O doctorita a intrat in camera in care eram eu pus si mi-a dat o pastila, am adormit imediat si am intrat intr-un zis frumos, in care lumea mea era roz.

Subiect: Re: Puteri Absolute Sam 01 Sept 2012, 14:16

Prima !
Sunt prima care iti comenteaza ficul nr1

.
Ideia este originala , n-am m-ai vazut-o pana acum , iar primul capitol mi-a lasat o impresie buna .
Ficul acesta v-a avea dupa mine succes .
Sper sa pui repede nextul si sa ma anunti si pe mine .
Te pupacesc dulce !

Subiect: Re: Puteri Absolute Sam 01 Sept 2012, 21:39

Hei.

Am ajuns si eu aici, m`a atras si titlul, care e destul de bun, dar daca vrei sa`l schimbi e Ok.

Deci... ideea mi se pare, nu originala, ci super originala! Geniala!
E superb inceputul, chiar imi place. Mi`a atras atentia grav! Deabia astept sa vad ce se mai intampla. Sper sa postezi urmatorul capitol cat mai repede, daca tot l`ai scris.

Si deabia astept sa apara si Sasuke, ma intreb ce rol o sa aiba el in toata povestea asta... o sa fie si el internat in spitalul ala ?
Mii de idei ma bantuie Adu' nextul.

Te`as ruga sa ma anunti si pe mine cand postezi capitolul.
Te rog mult Please, Please, Please.

Puteri Absolute 947835

Succesc in continuare.

See ya.

Subiect: Re: Puteri Absolute Dum 02 Sept 2012, 20:35

Hellou guys. Am revenit cu un nou capitol. Ma bucur ca va place. Hm, capitolul asta nu stiu cat de reusit este... Am scris mult la el, sper ca a iesit ceva bun. Fara alte introduceri grandioase, nextul:*

Capitolul 2

Sakura P.O.V.

Ultima mea ora petrecuta in camera mea, pentru urmatoarele doua saptamani. Dulapul meu pare gol acum ca plec la acel spital. Mi-am impachetat toate hainele, mi-am luat tot ce tineam in el, si am terminat bagajul. Stateam intinsa pe patul meu, patul pe care il iubeam, il aveam de cand eram mica, 10-11 ani, matusa mea nu avea bani pentru mine, mereu tinea doar pentru ea. Baga scuze gen “ Si cu ce vrei sa mai platim facturile tale de la telefon?” , “ Curentul nu vine de la Dumnezeu”, sau multe altele.

Nu credeam niciodata ca imi v-a lipsi camera mea atat de mult, ciudat ca mereu cand ne mutam toate obiectele erau inlocuite cu altele noi si frumoase, doar patu ramanea acelasi. Un ciocanit puternic ma face sa ma trezesc din visare, imi pun in miscare picioarele mele lungi, albe, nu eram deloc bronzanta, si nici nu aveam in minte sa cumpar auto-bronzant. Ma indrept spre usa cu tristete stiind ca in urmatoarele ore nu o sa mai am acces aici. Deschid usa si o vad pe matusa mea cu zambetul ei frumos. Era prea fericita astazi, nu imi venea sa cred. Era imbracata cu niste blugi negri, si o bluza alba. Ma anunta ca trebuie sa plecam si se indeparteaza pe hol.

Ei bine a venit momentul, imi iau valiza, mai trag un ochi in camera, deabia acum observ cat de frumoasa este camera mea cu adevarat. Mi-am inchis ochii si am sters o lacrima care incerca sa iasa, trebuia sa fiu dura. Am inceput sa cobor scarile casei noaste, imi era foarte greu sa plec, sa las totu in urma atat de usor. Jos masina matusi mele astepta cu motoru pornit, cred si eu ca deabia astepta sa scape de mine. Ma urc in spate, impreuna cu valiza, si imi pun castile in urechii, matusa Tsunade tot imi spunea lucruri despre spital si ca o sa imi placa, sper si eu…. Parea fericita, poate ca eram o pacoste, poate ca ea deabia astepta momentul ca oameni sa ma ia pe sus si sa ma duca intr-un spital, sa ma interneze acolo, sa ma minta ca in 2 saptamani ies, si sa ma tina inchisa acolo pana o sa mor. Daca ar sti ce gandesc mi-ar spune ca ma uit la prea multe filme, cate o data filmele te ajuta sa vezi realitatea cruda a vieti, plus, ca unele sunt bazate pe intamplari reale. Viata mea ar face un film foarte bun, nici nu iti dai seama. O fata de 15 ani, ducea o viata frumoasa, pana in momentul care un copii a inceput sa o alerge pe hol, directoare crezand ca sunt nebuna, rugand-o pe matusa mea sa ma interneze intr-un spital de boli mintale. La sfarsitul filmului, fata, sa moara torturata de nebunii, sau mai rau. Fata moare fiinda ca a luat o supra doza de medicamente.

Tot drumul am vorbit cu mintea mea, in ea se dadea un razboi pe viata si moarte. Eram complet pierduta in alt univers, toate gandurile se adunau, se luptau care sa castige, si sa incerc sa gasesc o explicatie logica. Logic era ca am inebunit, poate chiar meritam sa fiu dusa aici, sa cunosc oameni nebuni, ca mine. Timpul se scurgea ca nisipul, nici nu am realizat cand am ajuns.

Am coborat usor, cu o urma de regret in inima. Nu voiam sa intru, sa explorez necunoscutul, voiam inapoi acasa, la camera mea frumoasa. O doctorita a iesit pe usa si ne-a intampinat cu un zambet larg care poate fermeca orice copil, dar nu si pe mine. Am schitat un zambet fals. Nu prea cred ca am sa joc bine rolu de fata noua, fericita ca vrea sa se faca bine. Ne-a invitat inauntru, matusa mea a inventat o scuza penibila cum ca este chemata la spital urgent, nu imi vine sa cred ca ma lasa in momentul asta.
Ma uitam la ea cu o fata trista, nu imi venea sa cred, chiar era in stare sa ma lase aici, la niste necunoscuti, prentru ca o chema serviciu. Suna egoist, stiu, dar asta este adevaru. Nu imi vine sa cred. Mi-a luat corpul mic si vestejit intr-o imbracisare calda, simteam mirosul hainelor deabia spalate si pregatite pentru ziua asta. Cand a rupt imbratisarea nu simteam nici o urma de regret, oricum trebuia sa plece o data si o data, acum era timpul, cat eram inca tare, nu legata fedelesi intr-un pat de spital.

Am ramas afara pana masina matusi nu s-a mai vazut pe alee, dupa care, doctorita ma condus sa imi arate camera in care aveam sa stau pentru respul timpului. Nu era o casa foarte mare, avea o cantina, o camera de jocuri, o camera cu calculatoare, un loc in care se tineau cursurile, inca faceam scoala, si un loc in care ne intalneam cu un doctor psiholog sa vorbim despre problemele noastre, anormale zic uni.

-Sakura, am niste treaba de facut, este ora consiliului, nu am timp sa te mai duc in camera. Uric pe scari, o iei inainte, faci dreapta, si prima camera este a ta. Ai grija la colega ta de camera totusi. Succes scumpo.

Dupa ce mia dat indicatiile am plecat spre camera mea. Acum aflu si eu ca aveam si o colega de camera, altceva nou?

Am urcat scarile, am mers in fata, si am ajuns la un hol impartit in doua culoaruri, unu in dreapta si unu in stanga. Doctorita a zis stanga sau dreapta? Sunt sigura ca oricum voi gasi camera, mereu matusa mea zicea sa aleg calea mai grea, am ales stanga. Am mers inca putin pana am dat de prima camera. Am batut usor asteptand ca colega mea de camera sa imi raspunda. Cand usa s-a deschis in fata mea a aparut un baiat inalt, bine facut, cu parul negru si ochii la fel de negri. A facut ochii mari de zici ca a vazut o stafie. Trebuie sa recunosc, cand l-am vazut am scapat bagajul din mana cazand pe piciorul lui. Fata mea s-a inrosit mai rau ca o rosie, scotand in evidenta ochii mei de un verde pur. Un mic urlat din partea baiatului urmat de o injuratura adresata mie. Injura si injura sarind intr-un picior in fata mea. Cand in sfarsit si-a dat seama ce facea, si-a ridicat mainile in sus si s-a intins. M-am uitat la el surprinsa si umilita. Nu imi venea sa cred ce am facut. Mi-am ridicat bagajul de pe jos, incercand sa gasesc o scuza destul de buna.

-S-Scuze, cred ca am gresit camera, spun eu balbaindu-ma.
-Daca cauti culoarul fetelor e in cealalta pare, iesi in afara camerei si imi arata spre celalalt culoar pe care ar fi trebuit sa Il aleg.

Bag capul in pamant de jena, eram atat de toanta. Deabia am venit si deja fac o impresie proasta. Incerc sa mai scot o scuza pe buze, dar observ ca baiatul din fata mea era doar in boxeri. Scoate inca o injuratura, la fel de frumoasa ca celelalte, dar asta era speciala, nu mai era adresate proastei de mine. Ce pot sa zic, m-am simtit bine si am schitat un zambet. Baiatul vazand reactia mea, s-a inrosit la fata. Am incercat sa scot un “Scuze” nebalbait. Cred ca m-am facut rosie ca racu, salvarea a venit de la colegul lui de camera. Din camera s-a auzit un baiat care striga dupa fratele lui, ori erau frati ori doar foarte buni prieteni care se adresau cu “frate”. Cand am putut sa il zaresc am ajuns la concluzica ca eru prieteni, nu semanau de loc. Era un tip dragut, nu la fel de inalt si bine facut ca celalalt, dar mergea. Avea ochii albastri si paru blond, cea mai buna combinatie posibila pe pamant. De data asta a fost randul meu sa scot o injuratura, brunetul uimit de reactia mea. Si eu eram uimita, a iesit fara sa vreau. Blondul mi-a zambit si s-a intors din nou in camera sa caute ceva. Eu am plecat de acolo si m-am indreptat spre camera mea. Nici nu am ajuns bine si fac impresi proaste, buna treaba Sakura.

Am ajuns in fata camerei in care se presupunea ca va trebui sa locuiesc, usa era intre-deschisa. Am batut usor in usa, usa deschizandu-se cu un scartait care a reusit sa imi ridice paru din cap. Imi era frica sa intru, era un spital de nebuni, cine stie ce colega am. Nu puteam sa intru dar totusi, am pasit inauntru usor, mai intai cu dreptul, ochii mei nu puteau zari decat fum. Luase ceva foc? Am intrat mai bine in camera si am vazut-o pe colega mea. Statea intinsa pe pat fumand o tigare si avea in mana o sticla de alcool.

-B-buna! E-eu sunt Sakura.

Cand in sfarsit ma vazut, mi-a facut semn ,grabita, sa intru si sa inchid usa. Am facut cum mi-a spus ea.

-Ce cauti tu aici? Paru imi da de inteles ca esti o rebela, dar roz? Serios? Iti statea mai bine cu un negru, ce ai fost, blonda?
-Nu sunt vopsita, dar mam obisnuit. Sunt aici pentru ca matusa si cei de la scoala cred ca am nevoie de locul asta, mam asezat pe pat si am continuat, la inceput si eu credeam ca e o nebunie, dar acum, cred ca e mult mai mult decat o nebunie. Tu de ce esti aici?
-Pot spune ca amandoua avem probleme mari, nu orice fel de probleme pustoaico. Nu intelegeam ce tot bombanea pe acolo dar ea a continuat: asculta aici, daca ai ajuns sa fi trimisa in locul asta, ai probleme mari. Nimeni nu isi doreste sa ajunga aici.

Daca incerca sa ma speria, a reusit. Ce fel de bun-venit este acesta? Nici nu am ajuns bine si deja baga spaima in mine. Am intrebato din nou cum de a ajuns aici, nici un raspund. S-a asezat inapoi pe patul ei si a inceput sa bea din lichidul colorat, pot sa pun pariu ca era absinthe. Nu sunt eu o alcolica inrarita, dar cand eram mai mica, si acum, obisnuiesc sa dau “intamplator” de colectia tatei, matusa crede ca a scapat de ea, se inseala. In fiecare seara cand sunt trista, deprimata, sau alte minuni, dau pe gat jumate de sticla, restul le pun la depozitare. Ma uitam la ea cum da pe gat toata sticla, nu puteam sa spun ca nu imi doream sa fiu ca ea, fara frica, fara nici o importanta ca ziua da maine ar putea sa fie ultima.

-Pustoaico, daca vrei si poti foarte usor sa imi ceri. Deci, vrei? Nu stiam ce sa ii raspund, stateam si ma uitat la ea, ma holbam. Dupa doua secunde cand imi dau seama ce faceam, m-am intins sa iau sticla. Mi-a dato fara tragere de inima si mi-a intins un pachet de tigari. Prima data? Nu am vrut sa ii raspund si sa ii dau satisfactie, stiind ca chiar era prima data cand trageam dintro tigara. Am luat si o tigara, nu mi-am putut da seama ce fel de tigara era.

Am inceput sa gust din acel lichid minunat, nu puteam sa spun nimic, era chiar bun. Cand mi-am aprins tigarea, fata, s-a dat mai incolo facandu-mi loc si spunandu-mi sa merg langa ea. Nu m-am impotrivit, am facut cum a zis. In urmatoarele minute am continuat sa fumez si sa beau. Eram bete amandoua. Vorbeam despre chestii care ni s-au intamplat in viata, prostii. I-am povestit despre ce s-a intamplat in scoala, si cum am ajuns cu adevarat aici. Mi-a spus ca ei sunt mai nebuni decat mine daca cred ca doar pentru atat merit sa fiu aici. Am continuat inca 10minuta cand ea s-a ridicat din pat, mergand spre usa, impiedicandu-se la fiecare pas pe care il facea. Am inceput amandoua sa radem din nimic, capu imi bubuia, camera se rotea. Hinata – acesta era numele ei – se indrepta spre usa, cazand la fiecare pas. Cand era aproape de usa, usa, a fost deschisa si pe ea a intrat baiatul de care m-am ciocnit cand am venit, am uitat numele lui, sau poate nici nu mi l-a spus. Hinata l-a invitat inauntru, eu i-am facut semn spre sticla si l-am intrebat daca vrea. Se uita in scaraba la mine, nu ma mira reactia lui. Am incercat sa ma ridic din pat, facand eforturi minunat de mari, el uitandu-se la mine ca la un beat, nu ca nu eram beata. A scos un oftat si si-a intors privirea catre Hinata.

-Nu ti-a spus nimeni sa nu o iei prea tare din start? Cred ca ar trebui sa vorbesc cu doctori sa o mute singura in camera.

Baiatul dadea sa plece cand vocea Hinatei l-a oprit.

-Nici sa nu te gandesti! E chiar draguta, e singura colega de camera care chiar imi place, nu mi-o iei baiatul-lup!

Am facut ochii mari si ma uitam cand la Hinata cand la baiatul acela. De ce i-ar spune baiatul-lup? Si el se uita la ea cu o expresie “esti proasta”, pe cand ea inca procesa ce tocmai a zic.

-S-scuze. C-cred ca ar trebui sa plec.

Mi-am apucat geanta si am pornit spre usa. Ma miscam balanganindu-ma, ma impiedicam la fiecare miscare pe care o faceam. Cand aproape am reusit sa iesi din camera picioarele mele au cedat, sau creierul a cedat, in acel moment pot spune ca si inima a cedat pentru ca nu mai simteam nimic. Geninchii mi s-au inmuiat si am cazut lata la podea. Cazatura mi-a facut mici picaturi de sange sa iasa pe gura, facandu-ma sa ma si inec. Baiatul-lup, cum ii spunea Hinata, a venit spre mine cautandu-mi pulsul, hellou, aveam ochii deschis, normal ca eram vie. Am incercat sa ma ridic, sa le spun ca sunt bine, sa imi continui drumul spre iesire. Nici nu puteam sa imi misc un deget, stateam acolo pe jos, cu fata brunetului in ochii, era ingrijorat. Am simtit cum incep sa ma misc, sau cum sunt miscata. Eram luata pe sus de catre brunet, ma ducea undeva, nu stiu unde. Cand am ajuns in fata unei usi mi-am dat seama, cabinet medical. Uram cabinetele, voiam sa protestez, sa ma dau jos din bratele lui, dar nu puteam. Trebuie sa recunosc ca imi placea, sa fiu luata pe sus, de el, baiatul caruia inca nu ii stiam numele. Ii puteam auzi inimia pulsand tare in urechile mele. M-am relaxat pentru cateva secunde cand vocea cuiva ma trezit din visare.

-Sasuke!

Vocea Hinatei se auzea din capatul holului. Alerga spre noi, incerca sa alerge fiind mai beata ca mine. Ii rostise numele, din nou, si din nou, pana l-am retinut. Sasuke, acesta era numele salvatorului meu.

Subiect: Re: Puteri Absolute Dum 02 Sept 2012, 20:38

O doamne, O doamne, O doamne.

Pe bune, e genial !
Mie mi`a placut super mult capitolul asta. Interesanta si originala ideea cu Hinata asa.. rebela.
Si Sasuke .. baiatul-lup ? hmm...

Chiar mi`a placut. Deabea astept continuarea, sunt foarte curioasa.
Ma intreb ce idei geniale mai ai

Heh.. sunt si prima

Superb capitolul. Nimic de comentat

Succes la scris si la idei. Sper ca ma vei anunta din nou.

Bye.

Subiect: Re: Puteri Absolute Lun 03 Sept 2012, 12:04

Scump-o este cu adevarat genial .
Mi-a placut la nebunie .
Ai aici o idee geniala si originala 100% .
Cand aduci nextul sa ma anunti !
Te pupacesc dulce de tot .

Subiect: Re: Puteri Absolute Lun 03 Sept 2012, 14:22

Aww. Ma bucur ca va place asa mult. Eu una nu prea credeam ca ii va placea cuiva... Anyway. Am adus nextul, sper sa va placa. Cred ca o sa postez un capitol pe zi pana incepe scoala.
Am si o melodie speciala pentru capitol, ma inspirat putin la sfarsit. https://www.youtube.com/watch?v=Y7VGOnV2QhU
Iubesc melodia asta, defapt, ii iubesc vocea lui Taylor Momsen, e mult prea geniala.

P.S. daca gasit greseli de tastatura sa imi spuneti sa le indrept, nu am corectat capitolul, l-am citit repede doar ca sa stiu ca e in regula.

Capitolul 3

Sakura P.O.V.

Capul imi exploda, nu puteam simti nimic inafara de durerea ingrozitoare din cap. Mainile nu reactionau la poruncile mele. Mi-am mutat capu prin incapere, eram intr-un cabinet medical. Instrumente, medicamente, doua dulapuri mari pline cu medicamente, o ghiuventa, si un scaun pe care era asezat Sasuke. Cand l-am vazut am inceput sa ma holbez la el, ce bine arata dupa toate astea. Ma intreb daca eram inca beata, oare cat am fost inconstienta? Trupul lui lenevea pe acel scaun mic care ii suporta greutatea. Era perfect. Acum puteam sa ii zaresc trasaturile lui care ii scoteau in evidenta corpul. Ah, daca as putea l-as saruta. Pe usa a intrat Hinata, avea cearcane mari si fata trista, se uita in gol si incepuse sa vorbeasca cu Sasuke, eu nu puteam auzi nimic, dar stiam ca nu e de bine. In spatele Hinatei se afla colegul de camera al lui Sasuke, el nu arata prea indispus sau macar afectat de ce s-a intamplat. Stiam o urma de regret, erau ingrijorati pentru mine? M-am chinuit sa inteleg despre ce vorbesc, si intr-un final am reusit sa apuc cateva cuvinte.

- Este ok Sasuke. Nu este vina ta, este a mea, nu trebuia sa ii dau sa bea. Din asta am inteles ca ei se ingrijorau pentru mine.
- Da stiu, trebuia sa fi venit mai inainte sa ma asigur ca totul este ok.
- Daca v-a expedia pe cineva, eu sunt acea, nu tu, sau Naruto. Voi sunteti in siguranta. Ei nu se ingrijorau pentru mine, se ingrijorau ca vor fi despartiti, sperau ca proasta asta mica - eu - sa fie bine ca nici unu dintre ei sa nu aive de suferit. Ei bine, daca asta vor, asta vor primi.

Am incercat sa imi pun in functiune picioarele, sa ma misc, sa dau din cap, sau orice semn ca sa le arat ca sunt bine. Am inceput sa imi misch degetele, Sasuke fiind cel care a tasnito spre mine. Am reusit sa imi deschid ochii. Hinata a fugit pe usa si a chemat o doctorita tipand ”S-a trezit!” era asa fericita. Simtema cum Hinata imi trimitea din fericirea ei, am reusit sa pun pe fata un zambet, fals, dar destul de reusit incat sa il fac pe brunet sa zambeasca si el. Hinata a venit langa patu unde eu eram intinsa, lasand o lacrima, de bucurie, sa cada usor pe chipul ei. Ea a sterso repede, fara sa lase pe cineva sa o vada. Pe usa a intrat o doctorita, blonda si inalta, s-a apropiat de patul meu si a zambit.

- Buna-venit scumpo!

***

A doua zi am fost trimisa in camera, cu Hinata. Nu stiu ce le-a facut dar a reusit sa ii convinga ca mai bine stateam cu cineva decat singura. Si chiar asa a fost, ne-am inteles chiar mai bine ca niste surori. La ora pranzului am coborat toti la masa, acolo am intalnit toti membri, doctori, pacienti. Se pare ca erau doi baieti si trei fete, predominam. Cei doi baieti erau frati, nu de sange, dar frati. Unu era Sasuke, cel inalt si brunet, cel care ma salvat. Celalalt era Naruto, un blond cu ochii albastri. La masa majoritatea timpului l-am petrecut cu Hinata si Naruto, Sasuke a stat in locul lui si a mancat fara macar sa se uite la noi. Doar atunci cand imi intorceam privirea spre el, intamplator, si el o avea intoarsa spre mine. Mereu ajungeam sa ma inrosesc ca un rac, dupa care ma intorceam la conversatie cu cei doi. Dupa masa am fost informati de treburile pe care le aveam de facut astazi, eu aveam sa merg sa spal hainele, usor.

Mi-a luat mai mult de 10 minute ca sa gasesc „spalatoria”. Cand am coborat am vazut ca nu era chair asa de mare. Era o masina de spalat, doua culapuri in care erau puse hainele care trebuiau duse sus, si trei cosuri cu haine. Am inceput sa le sortez dupa culori, hainele cele mai multe erau cele de culoare inchisa, adica ale baietilor, in specia Sasuke. Le-am bagat pe ele primele, stiind ca sunt mai multe si le trebuie mai mult timp sa se usuce. Dupa ce am dat drumul la masina trebuia sa astept sa bag si cealalta tura. M-am asezat pe jos, langa perete, mi-am luat genunchi in brate si am inceput sa fredonez o melodie care mama obisnuia sa mi-o cante cand vedeam bau bau si nu puteam dormi. Fredonam de ceva minute, si dintro data am auzit niste soapte slabe. Mi-am deschis ochii si m-am uitat in camera, nimic. Poate ca erau de la alcoolul consumat aseara. Da, inca mai ramaseste asa ca am decis sa o impartim. Norocul nostru ca nu mai ramaseste atat de multa incat sa ne imbatam ca data trecuta, nu as vrea sa se repete din nou. Mi-am inchis ochii din nou incepand sa fredonez incet versurile melodiei, am ciulit urechile cand vocea se auzi din nou. Acum era mult mai tare, respicata. Nu am reusit sa inteleg nici acum ce a spus, spunea ceva de conecsiune. Mam ridicat in picoare si am inceput sa dau tarcoale camerei, poate era un microfon ascuns si baieti voiau sa imi faca o farsa.

- Usa.....deschide.

Am tresarit usor, ma uitam in directia de unde se auzise, nimic.

- Sakura! Este timpul pentru sedinta ta!

Vocea era a doctoritei care ma intampinat in prima zi. Am pornit spre scarile care duceau sus in casa. Se afla in capatu scarilor uidandu-se la mine. I-am raspun ca vin imediat ducandu-ma sa inchid masina de spalat, dupa care am urmato pe doctorita.

Eram asezata fata in fata cu psihologul meu. Nu stiam ce sa ii spun. La inceput ma intrebat daca mai auzeam sau vedeam chestii, daia am ajuns eu aici. Am mintito, stiind ca daca spun adevarul nu o sa mai ies de aici. Nu ma simteam bine ca o mint, ar trebui ca in fata ei sa fiu cea mai sincera, spunandu-mi la inceput „ Ce este spus aici, ramane aici”. Desi am mai auzit aceste cuvinte, niciodata nu m-am increzut in ele. I-am povestit ce se intamplase cu adevarat la scoala, ca probabil a fost o gluma proasta. Ea a dat din cap aprobandu-ma si spunandu-mi ca starea mea nu se agravasse. Imi daduse o pastila dupa care mia dat drumul. Cand s-a terminat m-am intors inapoi in spalatorie, voiam sa vad ce se intamplase acolo. Cand am ajuns acolo l-am gasit pe Sasuke.

- Ce cauti? Cuvintele mi-au iesit pe gura fara sa vreau. Cand ma auzi s-a intors speriat, probabil crezand ca era o doctorita.
- Trebuie sa duc hainele sus, care sunt spalate?

I-am arata spre un cos cu haine uscate si spalate. El se indrepta spre cos, il lua in mana si dadu sa plece. Sa il las sa plece asa usor? Nu.

- De ce ti-a spus Hinata baiatul-lup?

Incremeni. Incremeni de-abinelea. Se intoarse spre mine si se uita uimit la mine. Dintre toate chestiile intamplate in ziua aia, el asta voia sa uit cel mai mult. Mi-am intors privirea si am reusit sa scot un „Scuze” balbait. S-a intors si a plecat, lasandu-ma singura. Trebuie sa vorbesc neaparat cu Hinata. Erau secrete in casa asta, multe pe care nu voia nimeni sa le aflu, dar le voi afla, cu sau fara ajutorul cuiva.

Am mai pus o tura de rufe si m-am asezat pe jos ghemuita. Ma uitam atenta la o usa, mare si veche. Cand vocea aceea imi spunea sa deschi usa, se referea la usa aceia? Alta usa la fel de stranie nu era pe aici, asa ca ce ar fi sa incerc. M-am ridicat de pe jos scutarandu-mi hainele. Am facut un ocol la camera dupa care m-am oprit in fata usi. Am apasat usor in jos pe clanta, incercand sa nu atrag atentia cuiva, usa era incuiata. Normal. Am inceput sa caut dupa o cheie, nu am gasit nimic.

- ..sus...doctorita...cheie....

Vocea suna mai straniu acum. Deci usa aia voia sa o deschid.

- ..usa...trebuie....deschide...
- Vrei sa deschid usa? Tacere.... Cine esti?

Am astepta sa imi raspunda, nimic. Inima imi batea tare, oare chiar am inebunit? Aud voci care nu ar trebui auzite. Ce se intampla cu mine? Am mai intrebat o data „vocea” cine este, tot nimic. Am dat sa pleca dar vocea se auzi din nou, de data asta mai in surdina. Un vant rece ma lovit in fata, facandu-ma sa ma dau in spate cativa pasi. M-am dat in spate pana am ajuns sa ma ciocnesc de un dulap, cazand peste el. Un sunet asurzitor cand am cazut, impreuna cu dulapu, el, facand ca corpul meu sa cada printre rafturi. Spatele meu imi dadea dureri uriase, bratul drept a inceput sa erupa de durere, facand sa iasa la suprafata lichidul rosu. Am incercat din nou sa ma ridic, dar ceva ma tinea la pamant. Mana mea era prinsa in mici cioburi, cred ca am cazut peste o vaza. Ma chinuiam sa ma ridic dar spatele imi dadea dureri care ma punea inapoi la pamant. Am inceput sa tip. Sasuke a intrat grabit in camera si mia pus mana la gura, adevaru e ca nu am crezut ca am tipat atat de tare. Ma ridicat de pe dulap incercand sa ma puna pe picioare. Am inceput sa tip la el sa ma lase jos, el aruncandu-ma cat colo in perete. Am simti cum camera se invarte. Am ridicat capul usor uitandu-ma la Sasuke, era speriat. Ma aruncat in cealalta parte a camerei fara nici un efort. Am ramas muta de uimire. Ma uitam cu ochii mari la Sasuke care incremenise. M-am ridicat in doua picioare, incercand sa imi tin exhilibru tinandu-ma de masina de spalat. Aproape ca o daramasem si pe ea de 2 ori. Cand am incercat sa fac primul pas piciorul meu stang ma lasat. Am cazut lata la pamant in timp ce tropaituri se auzeau pe hol. In camera a intrat o doctorita, nu o mai vazusem inainte, era scunda, paru rosu si ochii albastri, dupa ea a intrat psiholoaga mea, o pitica pe langa ea. Se uitau amandoua la mine, sau mai bine zis, la Sasuke. Se uitau ingrijorate, speriate, dezamagite. Oare credeau ca el mi-a facut asta? M-am ridicat incercand sa le luminez cu ceea ce s-a intamplat dar Sasuke a luato inainte. Se putea citit dezaprobarea pe chip, nu credeau in povestea lui. Am incercat si eu. am inceput sa le spun cum am venit aici, ca am cazut peste dulap, si ca m-am lovit, Sasuke venind sa ma ajute. Cand Sasuke a vrut sa plece, doctorita, la oprit spunandu-i ca vrea sa vorbeasca cu el. I-am facut probleme si imi pare rau. Nu imi vine sa cred, Sasuke are probleme din cauza mea si eu ma gandesc la altceva.

Dupa ce doctorita s-a ocupat de bratul meu, spate, mi-a spus ca sunt in regula.

- Nu este vina lui Sasuke, i-am amintit eu. Speram sa ma creada.
- Nu trebuie sa ii iei apararea scumpo, Sasuke a avut probleme si inainte de a veni aici. Nu ar fi o noutate daca s-a luat si de tine naivo. Stim ca Sasuke este o fire mai grea, nu isi poate face prieteni asa usor ca alti copii. El incearca, dar nu reuseste. Faptul ca nu si-a ranit inca fratele este un miracol, desi multi din grup au dorit sa ii puna in camere diferite, tatal lor a hotarat de la inceput ca asa o sa fie mai bine. Eu sunt noua aici, poate ti-au spus copii, cand am citit fisa lui Sasuke, am ramas uimita, nu imi venea sa cred. Cand am devnit doctor psiholog, un rank mai mare, am cerut eliminarea lui din proiect.... si mai bine ne oprim aici, am spus deja prea multe.
- P-proiect? Balbaiala mia dat de gol frica.
- Este o poveste lunga, la urma o sa o descoperi singura, esti o fata desteapta. Acum haide, am terminat, poti sa te intorci la joaca. Imi zambi fals si iesi din camera, eu in uram ei.

Am fugit in camera sperand ca o sa o gasesc pe Hinata intinsa pe pat cu o tigare aprinsa dornica sa imi dea si mie. Cand am intrat am gasito la biroul ei micut scriind intr-un caietel.

- Hinata, vreau sa ma ajuti cu ceva. Se intoarse ingrijorata la mine. Vreau sa ma ajuti sa pun mana pe fisa lui Sasuke. Dintro data fata i se luminase si un zambet diabolic i s-a schitat pe fata.
- Bine draga mea rebela, diseara, la ora 3, toti dorm bustean la ora aia, nu o sa ne deranjeze nimeni furtul dosarului. Apropo, eu vreau dosarul lui Naruto.
- D-de unde sti ca la 3 dorm toti? Si normal ca o sa il ai.
- Draga mea, mai ai multe de invatat, dar hai acum sa ne culcam, avem nevoie de energie diseara, o sa avem multe de facut daca tot iesim. Apropo vrei si niste bautura? Poate ne mai facem rost cu ocazia „evadari de la culcare”.
- La ce s-a intamplat zilele trecute as zice nu, dar asa putem sa ne bucuram de reusita. Am inceput amandoua sa radem cand usa de la camera a fost deschisa. Pe ea a intrat Naturo nervos. Venea spre mine foarte repede, credeam ca vrea sa ma bata. Am facut schimb de priviri pana Hinata a intervenit si ma salvat.
- Naruto ce s-a intamplat? Naruto continua sa se uite la mine nervos, parca i-as fi omoart fratele. Atunci mi-am amintit, intamplarea de la spalatorie. Nu i-am spus Hinatei despre asta, acum era timpul. M-am intors spre Hinata si i-am spus ce s-a intamplat. Hinata a ascultat atenta, la sfarsit a resuti sa scoata un „wow” dupa care s-a intors spre Naruto.

Naruto mi-a dat o palma care ma facut sa cad de pe pat. M-am rasucit sa ma ridic, eram prinsa intr-e pat si perete. Hinata a sarit arsa de la birou si i-a dat o palma lui Naruto. Imi simteam fata cum ardea, ardea de rusinea cum ca am nevoie de cineva sa ma protejeze. Am incercat sa ma ridic, rana de la cap incepand sa sangereze, da, acum era momentul perfect. Naruto se uita la mine cu uimire, nu credea ca ma lovit atat de tare incat sa imi dea sangele. A scos un „Scuze” pe gura dupa care a parasit camera inchizand usa puternic in urma lui, credeam ca unsa o sa cada la cat de puternic a lovit-o. Zaceam intinsa pe podea cu mainile la cap incercand sa imi amortizez durerea, sa o fac sa dispara. Hinata mi-a adus un calmant pe care l-am dat pe gat fara sa ma zic nimic. Nu puteam sa cred ce putere are Naruto, ma lovit atat de usor, fara nici un efort, dar tot a reusit sa imi dea sangele, perfect. In zilele astea am vazut atata sange cat am vazut eu intr-un an. Nici la filmari nu e atata sange, chair daca sunt scene diferite, nu se arunca „sangele” victimelor. Am inceput sa fredonez ceva, sa imi arunc gandul de la lovitura, dar cum sa uiti cand Hinata statea in fata ta cu o punga de legume congelate tinandu-ti-o pe cap?

- Micuto incearca sa nu mai sangerezi atata, legumele astea trebuie sa le mancam maine la pranz. Am inceput sa rad durerea de cap revenind, mai dura de data asta. Ah, scuze, nu stiam.
- Nici eu, nu-i nimic. Cred ca mai bine ne culcam, tot vreau sa pun mana pe dosarurile alea. A dat din cap si a dus punga cu legume congelate inapoi in frigider. Cand s-a intros am facut planul. Eram gata sa punem mana pe dosare fara ca cineva sa isi dea seama.

Ne-am bagat amandoua in paturi la ora 23:00. Ma tot suceam in pat incercand sa gasesc o pozitie buna de dormit. Am continuat sa ma sucesc pana la ora 02:00. Ceasul era programat sa sune la 03:00, mai aveam o ora de sucit pana la marele eveniment. Am inchis ochii dar au fost deschisi la auzul voci. Eram sigura ca era aceeasi voce din spalatorie. M-am ridicat in cur incepand sa inspectez camera, nu se vedea nimic, prea mult intuneric. Am inceput sa bajbai prin intuneric pana la usa. Cand am pus piciorul pe ceva rece si ud am tresarit. M-am uitat in jos, dar tot ce am vazut era o balta mare cu apa. Off cineva trebuie sa curete asta. M-am indreptat spre baia intorcandu-ma cu o carpa pentru a spala pe jos. Cand am bagat carpa in apa am vazut ca nu era chiar o apa, era sange. Am sarit inapoi scotand un tipat asurzitor. O lumina a fost aprinsa si sangele a disparut, a ramas doar carpa care o luasem. Stateam ghemuita pe jos respirand sacadat. Nu imi puteam inchipui cum de a disparut atat de repede sangele, ce s-a intamplat? Hinata a sarit la mine speriata. A inceput sa ma intrebe ce s-a intamplat, daca sunt bine, sau prosti de genu asta. Eu i-am reamintit ca azi avem o misiune si nu vreau sa o las in urma. Am dat-o jos de pe mine si ne-am dus sa ne luam lanternele pentru a putea incepe „expeditia”.

Pot spune ca a fost chiar amuzant, eu cu Hinata ne impiediam la fiecare pas pe care il faceam, fiind prinse in ghiarele intunericului, Hinata nu a vrut sa deschidem lanternele, puteam sa mergem si fara ele. Am ascultato, stiind ca ea stie mai multe despre furisat decat mine. Cand am ajuns in birou, Hinata a deschis lanterna si a inceput sa caute dosarele si sa le faca copii in timp ce eu tineam de sase la usa, sperand ca nu o sa vina nimeni, pentru ca nu aveam o explicatie prea logica despre ce faceam. Doua „prizoniere” la ora 3 dimineata, in camera psihologului nostru, furam dosarele baietilor care sunt asa zisi frati de nesange. Mi se parea destul de ciudat in mintea mea, dar spusa cu voce tare, 100% suna ca un scenariu pentru un film acctiune. Cand Hinata a terminat de copiat dosarele ne-am intors in camera. Cand ne-am intors am dat de Sasuke. El iesea de la bucatarie cand noi urcam in sus pe scari. Ma prins de maneca pijamalei si ma tras spre el spunandu-i Hinatei ca vrea sa vorbeasca cu mine. I-am spus Hinatei sa se duca sus, ea fiind cea care avea dosarele. Cand nu o mai puteam vedea pe Hinata Sasuke a inceput sa se uite la mine cu o urma de regret.

- Ce s-a intamplat Sasuke? Cand i-am spus pe nume s-a speriat si a facut un pas in spate, eu facand unu in fata, spre el. Sasuke? Se uita la mine, ma speria.
- Sakura, vreau sa stai departe de mine.

Am facut ochii mari de uimire. Ma uitam la el, cat de calm putea fi. Nu afisa nici un regret in ce spusese, nici macar nu il interesa ca pe fata mea a cazut o lacrima de durere. M-am intors si am inceput sa fug spre camera mea cu Sasuke in urmele mele tipand dupa mine. Nu i-am dat importanta, avea sa se opreasca. Am intrat in camera inchizand usa dupa mine. M-am lasat in jos pe langa usa, lundu-mi genunchi in brate si incepand sa plang. Nu i-am dat importanta Hinatei care a venit imediat langa mine si ma luat in brate spunandu-mi ca tot va fi bine. Sa o cred? Un baiat tocmai mi-a cerut sa stau sa stau departe de el pentru ca i-am facut probleme. Suna egoist in mintea mea, dar o parte din mine sufera ca Sasuke nu va mai vorbi cu mine, nu se va mai uita la mine, nu se va mai apropria de mine. Am inceput sa tremur. Speram sa fie un vis, si acum sa ma trezesc si totul sa fie ca la inceput, Sasuke sa vrea sa fie in prezenta mea, Naruto sa nu imi fi dat palma aceia.

P.S.2 Era sa uit. Acest capitol il dedic lui The Anonymous. Sper sa iti placa:*.

Subiect: Re: Puteri Absolute Lun 03 Sept 2012, 17:28

Hell yeah.

Normal ca imi place. Multumesc din sufletttt

A fost prea frumos Trist... plin de sentimente.
Atat de frumos.

Deci.. din nou, un capitol superb.
Interesanta partea in care Sasuke ii zice Sakurei sa stea departe de el, dar apoi fuge dupa ea.

Am ajuns la limita. Mor de curiozitate.

A fost genial totul.
Greselile de scriere au fost foarte, foarte mici. Nu`ti face probleme.

As adora fic`ul oricum si cu greseli si fara.
Da, il ador si chiar imi place cum scrii. Inca odata, ideea ta geniala incepe sa se contureze, devine din ce in ce mai interesant.

Sunt sigura ca vei avea idei minunate si pentru capitolul urmator.

Succes in continuare. Sper ca ma vei anunta.

See ya.

Btw.. melodia e geniala. Puteri Absolute 962758

The Pretty Reckless sunt geniali.

Subiect: Re: Puteri Absolute Lun 03 Sept 2012, 18:28

Firar , nu-mi vine sa cred ca tot a doua sunt .
Mi-a placut la nebunie acest capitol si sunt atat de curioasa sa vad ce crie in dosarele acelea .
Sa pui nextul repede si sa ma anunti in continuare .
Te pupacesc dulce de tot .

Subiect: Re: Puteri Absolute Lun 03 Sept 2012, 18:38

Hey hey
Am venit si eu.
Sincera nu prea am cuvinte ,nu pot sa imi spun parerea ,adica m-ai uimit.
Totul este perfect,actiunea,descrierea ...
Ideea este foarte originala,nu am mai intalnit'o pana acum.
Imi place secventa in care Sasuke o respinge pe Sakura,insa alearga dupa ea.
As fi vrut sa il lase sa ii spuna ceva,sa nu fii plecat asa de repede in camera.
Sunt curioasa ce fiinte sunt Sasuke,Hinata si Naruto,nu cred ca sunt oameni.
Dealtfel nici Sakura nu cred ca e un om obisnuit.
Astept cu nerabdare urmatoul capitol.
Te rog mult de tot sa ma anunti cand pui nextul
Spor la scriss!!!

Subiect: Re: Puteri Absolute Mar 04 Sept 2012, 00:08

Iiiii. Hallou guys, am adus nextul. Ma bucur mult ca va place ficul meu. Sincer, am incercat sa fac o parte, ma rog, doua, putin mai perverse. Nu stiu daca mi-a iesit. Nu am vrut nici sa exagerez prea mult... So, voi sa imi spuneti daca a iesit ceva bun, sau, sa ma las de asta. Sper sa va placa:*

Capitolul 4

Sakura P.O.V.

La inceput nu ma credeam atat de neajutorata. Dar acum, cand ma vad plangand, pe podea, cu Hinata, singura mea prietena de aici, singura mea prietena din viata mea, ma simt atat de prost. De ce plangeam? O intrebare buna. Nu simteam ca lacrimile alea merita sa iasa pe ochii mei. Dintro data mam trezit la realitate. Lactimile a fost sterse, trecutul a fost trecut. M-am ridicat de pe jos si am luat dosarul lui Sasuke in mana, asezandu-ma pe pat si incepand sa citesc cuvant cu cuvant ce scria.

“ Subiectul reprezinta o amenintare pentru toti, daia a trebuit sa fie trimis si inchis aici. Nu putem lasa ca incidentul de data trecuta sa fie repetat. Potrivit surselor subiectului si ale fratelui sau, sunt impreuna de aproximativ cinci ani. Subiectul nu isi aminteste nimic de o familie sau refuza sa vorbeasca depsre aceasta. Tatal lui Naruto, Kakasi, la luat in custodia lui pe Sasuke fara nici un acord de adobtie sau a unei inregistrai. Baieti au fost inscrisi la o scoala cu nume false, motivele nu se cunosc. Tata lor este de negasit, crezand ca si-a abandonat copii.”

Minciuni. Nici un tata nu si-ar abandona copii. Ce oameni. Am continuat sa citesc chestii neinteresante pana am dat de un titlu destul de interesant. “Izbucniri violente”. Asta ar putea avea legatura cu ce s-a intamplat cand ma aruncat in partea cealala a camerei.

“Subiectul i-a atacat violent pe trei tineri in curtea scoli, fara nici un motiv, spun tineri. Politistii cred ca a fost o reactie din cauza maniei, fratele lui fiind implicat in discuta. Pana la interventia autoritatilor, unu dintre tiner a sufeir fracture ale coloanei. Medicii se tem ca nu va ma putea merge niciodata”

Am tresarit cand am citit ultimul rand. L-am citit, din nou, din nou, si din nou. Gandul ca atunci cand ma aruncase si pe mine cat cola, gandul ca si eu as putea fi in starea baiatului ranit, victimei lui Sasuke. Daca Sasuke imi cerea sa stau departe pentru a ma proteja pe mine? Am inceput din nou sa citesc dar nimic nu ma atragea. Am inchis dosaru si l-am aruncat pe jos. Hinata era prea prinsa in dosaru lui Naruto ca sa imi dea vreo atentie. Mi-am luat picioarele in brate si m-am ghemuit pe pat, incercand sa imi sterg imaginea copiilului care nu mai putea sa merga. De ce nu era inchis? De ce nu il inchideau? De ce? Asteptau alte victime? Ei bine, uite una, eu. Aproape ca am zburat prin zid cand Sasuke ma aruncat.

De fiecare data cand dormeam, ma vedeam pe mine si pe Sasuke in spalatorie, aruncandu-ma din nou si din nou, dupa care ma trezeam intr-un spital si doctori imi spuneau ca nu o sa mai pot merge niciodata. O lumina alba a venit spre mine, facandu-ma sa tresar si sa ma ridic in sezuta. Ma uitam la usa intre-deschise, o puteam zari pe Hinata dincolo de ea.

- Hinata, am reusit sa o strig intr-un final. S-a intors repede spre mine si se uita ingrijorata. A intrat inauntru si a inchis usa.
- Scuze pustoaico, era un prieten, o vizita doar atat.
- Ce e in cutie?
- Chestie cu care te-ai imbatat tu prima data. Am facut ochii mari si m-am dat jos grabindu-ma spre cutie. Cand am deschiso acolo erau peste 10 sticle pline.
- D-de unde?
- Prietenu asta lucreaza la o firma de alcool, daca vrei iti dau si tie jumate, oricum o sa le consumam impreuna.

Nici nu am mai asteptat sa imi dea permisiunea si am luat una. Am deschiso, incet, savurand momentul. Cand am baut primul gat mi-am adus aminte de ce s-a intamplat aseara, si cat de mult voiam sa uit. Am inchis sticla si am aruncato pe pat, cu grija fara sa o sparg. M-am dus langa Hinata si i-am povestit si ei ce s-a intamplat cu Sasuke. Psiholoaga noastra a venit la noi sa ne anunte ca trebuie sa coboram jos pentru ca este timpul pentru masa. Ne-am imbracat amandoua si am coborat usor, cu o lene in noi. Cand am ajuns in fata cantinei mi s-a strans stomacul. Nu puteam da ochii cu Sasuke, pur si simplu nu puteam, aveam nevoie de mult curaj sa intru acolo sis a ma prefac ca totul este ok, stiind ca Sasuke ar juca rolu asta la perfectie. Hinata ma intrebat daca este o probleme, dupa doua secunde in care Hinata a procesat ce s-a intamplat si ce i-am povestit de dimineata, si-a dat doua palme peste gura. Ma luat de umeri si mi-a spus ca totul va fi bine, as vrea eu. Am intrat impreuna pe usa. In camera se afla Sasuke cu Naruto la masa fetelor, asteptandu-ne. Ne-am asezat amandoua pe scaune eu fiind nevoita sa stau langa Sasuke. Cand doctorita roscata care ma bandajat ne-a vazut cum stam la masa, la pus pe Sasuke sa se duca la masa de langa noi. Nu mi-a placut gestul ei, dar Sasuke a ascultato stiind ca nu are nici o putere contra ei. M-am ridicat de la masa, impreuna cu mancarea mea si m-am asezat langa Sasuke la masa. Se uita uimit la mine.

- Stiu ca mi-ai spus sa stau departe de tine, nu iti mai face atata grij pentru mine. Pot sa traiesc in preajma ta.
- Imi…

Voia sa imi spuna cumva “Imi pare rau”? Daca da, vreau sa o aud.
- Iti ce?
- Nimic. Si-a intors privirea spre farfuria lui si a inceput sa manance, eu facand la fel stiind ca dupa aveam treburi de facut prin casa.

Ziua mea a fost inviorata de faptul ca Sasuke vorbea cu mine. Ma indreptram sarind si dand din cap spre spalatorie, asta va fi munca mea cat timp stau aici. Desi imi era frica sa merg acolo dupa tot ce se intamplase, curiozitatea ardea in mine, astazi aveam in plan sa vad ce se afla dupa usa aceia. Gasisem cheile casei la o doctorita care dormea in tura aseara, le-am luat si o sa I le dau inapoi, imediat ce descopar miracolele ascunse dupa usa magica. Cand am ajuns in spalatorie nici nu mi-a stat gandul la haine. M-am asezat pe jos si am inceput sa fredonez melodia, poate era un fel de a chema “vocea”. Si nu pot sa spun ca nu a mers. Cand am inceput vocea deja era prezenta si fredona.

- Cine esti? M-am ridicat repede incercand sa o prind cu garda jos.

Vocea inca fredona melodia aceea stupita. Am ramas in picioare nemiscata timp de cateva secunda, cand in sfarsit mi-am dat seama ca nu era aceiasi voce. Era una de baiat, una mai groasa dar tot odata subtire. M-am rasucit prin camera pana am vazut o pata de culoare in aer. ma uitam atenta acolo, era o mana de copil, sau adolescent. De acolo a inceput sa se iveasca o silueta stranie, un baiat de 15-16 ani, nu mai mare, imbracat intr-o salopeta albastra. Avea un cutit in mana, o nu. Era copilul care ma urmarit la scoala.

- Cine esti?

Vocea nu raspunse, ci imi dadu un branci mintal care ma inpins pana in perete. Am simtit cum stamacul mi se face ghem facand mici picaturi de sange sa imi iasa pe gura. Baiatul radea malefic, radea de mine. M-am ridicat si mi-am inchipui cum il lovesc in minte. Cand am deschis ochii baiatul era intins la podea cu cutitul infipt in pamant. Eu am facut asta? Ne uitam unu la altu uimiti, eu de ceea ce tocmai am facut, el uimit de cata putere am. Am fugit catre cutit, eu apucandu-l inaintea lui. Ma invarteam in camera cu el in fata mea, folosindu-l drept o arma. Ma roteam invingatoare prin camera cautandu-l pe baiat, cred ca s-a dat batut. Am lasat mana cu cutitul in jos si ma uitam invingatoare la usa misteroasa. Ei bine, era timpul sa aflam secretele casei. Am facut un pas dupa care niste maini mari m-au prins de umeri. M-am rasucit, ridicand cutitul si incepand sa tip. Am inchis ochii asteptand o palma sau ceva mai mare, nimic. Mi-am deschis ochii si in fata mea statea Sasuke cu o mana la obrazul drept. O Doamne, o Doamne.

- Imi pare rau, nu am stiu ca esti tu. Cuvintele astea au iesit atat de usor pe gura, nu m-am balbait deloc.
- De ce ai un cutit la tine? Si mai exact, de ce il folosesti impotriva mea?

Am inceput sa ii explic tot ce se intamplase si aici si la scoala. Nici nu am realizat, dar am si inceput sa plang. Ma asculta asa de atent, si umit. Era si el speriat? Dar hei, el este cel care ma aruncat dintro parte a camerei in cealalta, acum am putea spune ca suntem chit.

- Ai puteri de necromata.
- N-necro?
- Necromata. Este o rasa de oameni care pot vorbi cu morti, ii intorc in trupurile lor, formeaza o armata de morti si omoara oameni. Cauta pe wikipedia.

Nu m-am putut ambtine din a scoate un mic ras, catusi de putin. Eu, o necromata? Niciodata. Totusi asta ar putea da de inteles de ce la varsta de 10 ani vedeam chestii pe care mama le numea bau bau. Ascultam cu atentie tot ce imi povestea el despre necromatie. La sfarsit recunoscuse ca cautase lucruri despre necromati dupa ce venisem aici. Un gest frumos, care nu are ce sa faca venind de la Sasuke. Ma uitam fericita la el, o lacrima facandu-si aparitia, o lacrima de fericire. Si-a facut ochii mari sa inceput sa isi cearca scuze.

- Nu plang de tristete, plang de fericire.

Recunosc, in urmatorul moment i-am sarit in brate si l-am strans tare. Am simtit cu mainile lui mi-au prins talia si ma tras mai aproape de el. Ii puteam simti caldura corpului, muschii care ma atingeau facandu-ma sa ma simt asa bine. Nu imi placea ca reusea sa ma faca sa ma simt atat de bine doar dintro imbratisare. Am simtit cum ceva ma ridica in sus, picioarele mele incolacindu-se pe langa corpul lui. Cu o mana ma tinea de spate si cu alta imi tinea fata mea, care acum era rosie. Un scurt ras cand a facut contact cu fata mea, urmat de un sarut dulce. Ma sarutat, un sarut adevarat. Buzele mele s-au deschis lasand limba lui sa patrunda in gura mea cu usurinta. Limbile noastre se jucau impreuna ca niste copii mici doritori si plini de energie. Mana lui Sasuke a coborat mai jos de fata, atingandu-mi formele mele mare si frumoase. Nu imi place sa accept ca ma poate excita doar prin un sarut, salbatic. Mainile mele se plimbau pe spatele lui, el ramanand deja fara bluza. M-am intors cu mainile in parul lui, tragandu-l cat de aproape puteam facand ca sarutul sa nu se mai opreasca. Sasuke aproape imi daduse jos tricoul cand Hinata a inceput sa coboare scarile. Am sarit jos din bratele lui Sasuke, i-am aruncat bluza si el a fost imbracat in doua secunde. M-am uitat la el surprinsa aratandu-I degetele mari in semn de “Bravo”. Fix cand Hinata isi facuse aparitia el luase un cos de rufe curate si iesi din spalatorie.

- Am interrupt ceva? Esti rosie la fata. Ce s-a intamplat?
- E, nimic, spun eu inrosindu-ma si mai tare.
- Nu ma minti Sakura. Haa!!! Era sa faceti (iertati-ma nu stiu ce vorbesc) cand eu v-am interrupt!
- D-De unde sti? Adica nu!
- Ha, ai marturisit singura. Sarea ca o mingie in camera de parca castigase un premiu, trebuie sa recunosc, e desteapta. Deci, unde ati ajuns?
- Hinata!
- Intrebam doar. Haide sus, in 5 minute se da stingerea.

Am urcat impreuna in camera. Pe pat am gasit un biletel scris de Sasuke. L-am deschis nerabdatoare. Pe el scria “Trebuie sa vorbim, la 02:00 ne vedem in spalatorie-Sasuke”. Normal ca urma sa ii accept invitatia lui Sasuke in spalatorie.

Dupa ce s-a dat stingerea nu am putut sa inchid un ochii, tot timpul gandindu-ma la Sasuke, la faptul ca ma sarutase cu atata pofta. Mai voiam, mai voiam sa il simt atat de aproape de corpul meu mic. Sa il simt dominandu-ma. Sa ii simt bratele protecoare si mari inconjurandu-ma. Tot timpul am stat in pat si m-am gandit la Sasuke, neputand sa imi iau gandul de la el. Cand ceasul de pe dulapiorul meu mic arata ora 01:55 am parasit camera. M-am strecurat usor in spalatorie unde ma astepta Sasuke.

- De cand esti aici?
- Nu de mult, am avut nevoie de timp sa ma gandesc.

A inceput sa mearga pana a ajuns in fata mea, facand distana sa piara. Ii simteam respiratia cum navaleste asupra mea. Doua maini mi-au cuprins talia si m-au tras mai aproape de el. Mi-am pus mainile pe langa gatul lui, el ridicandu-ma si punandu-ma pe masina de spalat. Se aproapria din ce in ce mai aproape de gura mea, cand de odata si-a schimbat cursul, sarutandu-mi gatul alb. Ma saruta usor si la fiecare sarut imi ridica bluza mai sus cu un cm pana cand a dato jos de tot. L-am urmat dandu-I jos bluza neagra aruncand-o pe unde am nimerit. L-am tras mai aproape de mine, incolacindu-ma pe langa el si incepand sa il sarut pe buze, lasandu-ma sa predomin sarutul. Era randul meu sa predomin acctiunea, sa il fac sa mi se supuna. L-am lasat sa imi dea pantaloni jos fara sa ripostez, eu ramanand doar in chiloti mei albastri. I-am dat usor pantaloni jos, el ajutandu-ma, fiind cocotata pe masina de spalat era imposibil sa reusesc singura. Saruturile au continuat, si atingerile la fel. Il trageam mereu de par facandul sa se aproaprie de mine cat de mult posibil se putea. Dupa zece minute de saruturi si atingeri fierbini, ne-am oprit pentru o gura de aer meritata. Ii cautam ochii negri stralucind in intuneric, fixati pe fata mea. L-am luat in brate strangandu-l la pieptul meu nevrand sa ii mai dau drumul mult timp. El mi-a raspuns la imbratisare traganduma mai aproape de corpul lui, incalzindu-ma ca un calorifer. Ii simteam degetele reci pe cum se plimbau jucaus pe spatele meu, facandu-mi ca parul din cap sa se ridice. Un chicotit scurt din partea lui, urmat de un sarut pe gatul meu. Mi-a intins hainele mele si mi-a spus sa ma imbrac. Ne-am imbracat amandoi apoi ne-am asezat pe jos, eu peste el jucandu-ma cu parul lui. Nici nu stiu cum s-a intamplat, stiu ca am adormit langa el, pe podeaua rece.

Subiect: Re: Puteri Absolute Mar 04 Sept 2012, 08:22

Hey hey
Se pare ca ultimul va fii cel dintai nuu?
Wow excelent capitol.
Nici ca se putea mai bine
Dar tot nu am aflat ce este Sasuke...
Sakura o necromata
Mersi ca m-ai anuntat!
Sa aduci repede nextul
Mersi ca m-ai anuntat

Subiect: Re: Puteri Absolute Mar 04 Sept 2012, 11:16

Wow , Wow , Wow , Wow !
Ce capitol genial !!!!!!!!!!!!!!!!
Mi-a placut la nebunie si crede-ma ca-ti spun asta cu cea mai mare sinceritate posibila .
Foarte frumos , nu am cuvinte ca sa-l descriu .
Te pupacesc si anunta-ma in continuare !

Subiect: Re: Puteri Absolute Mar 04 Sept 2012, 16:14

Gosh !
So.. numai sunt prima se pare
Mama deci capitolul asta... a fost... a fost... atat de genial si frumos si.. wow.
Mi`a placut ca ai adaugat partile alea perverse. Chiar mi`a placut. Si da,te pricepi

Deci am aflat de Sakura, mai ramane Sasuke.
Ma impresionat capitolul asta. Esti geniala.

Pff.. prea frumos
Nu stiu de ce, dar mi`a dat asa o stare...
Ai scris atat de frumos, incat toate sentimntele alea au ajuns la mine si acum sunt euforica

Love it.

Perversitatea.... e pentru mine. Chiar ma intrebam cand o sa apara o faza din asta.

Genial.
Asta am avut de spus.

Succes la scris. Din nou, sper sa ma anunti.

Bye.

Subiect: Re: Puteri Absolute Mier 05 Sept 2012, 02:07

Hallou guys. Pai vad ca la mine inspiratia vine in general noaptea, sau ziua, ce o fi. Anyway. In capitolul asta o sa fiti putin mai lamuriti despre ce se petrece cu ei. Sincer, cand am scris acest capitol m-am gandit la o prietena. Maria-Mustache, asta ti-l dedic tie iubire=)))))). Prea mult romantism aici. Fara alte definiti despre ce este aici, nextul.
P.S.1 Ascultati 30 seconds to mars-this is war

Capitolul 5

Sakura P.O.V.

Cand mam trezit bratele protectoare ale lui Sasuke ma tineau strans la pieptul lui cald. Racoarea intra pe sub pijamaua mea prost imbracata. Aveam pantaloni pe dos, in timp ce tricul statea intr-o rana. Ma intreb daca am visat, si tot ce s-a intamplat a fost doar in mintea mea. Ma intreb daca Sasuke ma sarutat sau am visat doar. Ceasul spalatoriei arata ora 11:36. Cat am dormit aici? Oare doctoritele erau ingrijorate si ne cautau? Sper ca de data asta sa ne asculte povestea, oricum nu imi pasa. Il aveam pe Sasuke, printul meu. Era tot ce voiam la momentul de fata. Si ce tot zicea Sasuke aseara despre mine, ca sunt o necromata? Asta ce vrea sa insemne? Mii de intrebari se plimbau prin mintea ma fara incetare. Toate s-au oprit cand corpul lui Sasuke a inceput sa se miste, s-a trezit.

- Neata, spun eu adormita.
- Neata. Cat am dormit?
- Mult, dar nu-I nimic, o sa le spun eu doctoritelor de ce am lipsit, pe mine o sa ma creada.
- Si ce o sa le spui ma exact? Ca am venit aici la ora 2 dimineata ca sa ce?
- Vad eu.

M-am ridicat in picioare ajutandu-l si pe el sa se ridice, dupa care am pornit impreuna spre camere. Nu ma intins tot drumul spre camere. Oare el ma folosea? Ma vazut asa mica, prostuta, fara aparare, si s-a gandit, ce ar fi sa ma joc cu sentimentele ei? La holu in care ne desparteam, ma tras langa el si ma pupat pe frunte. Am intrat intr-o stare de euforie cand am simtit imbracisarea magica. Inima imi batea mai tare, ma facea sa ma simt atat de bine.Voiam mai mult, si simteam ca o sa imi dea, mai tarziu. M-am intors in camera unde Hinata era inca in pat, dormea. Am incercat sa nu fac galagie, azi cred ca avem liber daca nu ne-au trezit inca. Fix cand m-am pus in pat psiholoaga noastra a intrat si ne-a spus ca trebuie sa coboram repede jos, ce s-a mai intamplat si acum? Hinata incerca sa se trezeasca in timp ce eu eram deja gata sa fug jos. Ma lasat sa merg in fata, spunand ca vine si ea dupa mine, cand se trezeste.

In bucatarie

- Copii ma bucur ca sunteti toti aici, zice psiholoaga noastra suparata.
- Ce s-a intamplat? Intreb eu stiind ca s-a intamplat ceva.
- Am primit vesti proaste de la un spital, se pare ca avem nevoie de un loc liber, aici. Asa ca trebuie ca voi sa hotarati pe cineva care pleaca. Stiind ca sunteti doar voi 4 prezenti, Hinata, Sakura, Sasuke si Naruto, Ino nu v-a si inclusa, ea are mare nevoie de locul acesta mai mult ca voi toti la un loc.
- Nu e cumva din cauza ca mama ei este doctorita la voi? Intreaba Naruto cu o urma de scarab in cuvinte. Ne-a-ti ales pe noi pentru ca stiti ca noi ne intelegem, vreti sa ne despartiti, sa aveti un spital de nebuni care nici nu o sa isi vorbeasca.
- Nu Naruto, nu este asta. Daca tu ti atat de mult la Sasuke, bine, o fata o sa plece. Iar Hinata nu prea cred ca va parasi locul asta prea repede.

Simteam toate privirile atintite asupra mea. Ma uitam atenta la ea, a spus cuvintele alea atat de usor, ma facut sa doara.

- Nu pleaca Sakura, plec eu. Se auzi vocea lui Sasuke din cealalta parte a camerei. Perfect acum ma si apara, cred ca se simteam responsabil pentru ce se intamplase atunci.
- Nu Sasuke, tu nu pleci, ai nevoie de locul asta…
- Nimeni nu are nevoie de locul asta infect, se rasti Hinata. Dar voi sunteti prea chiori! Incercati sa ne indopati cu medicamente pana nu mai aveti, ne spuneti ca suntem bolnavi mintali, ne inchideti aici, si cand totul merge prost ne eliminati, cum ia-ti facut si lui Karin. Cand puterile ei au luat-o razna, ati luat-o de aici, ne-ati mintit ca ati dus-o intr-un loc mai bun, si ati omorat-o! Vocea Hinatei se auzea tare in toata camera, oare incerca sa ii faca sa o duca de aici?
- Are dreptate! Sari Naruto in ajutoarea Hinatei. Ne puneti sa luam medicamente care nici macar nu ne ajuta, ne puneti sa credem ca avem nu stiu ce boala, dupa care ne omorati. Cand am auzit cuvantul “omorati” am tresarit, o tresarire vizibila, facand toti ochii din camera sa se indrepte spre mine.
- Copii duceti-va sus, se pare ca v-a trebui sa decidem noi cine pleaca si cine ramane.

Cand am iesit din camera Sasuke ne-a luat pe toti in spalatorie. Ne-a reamintit ca nu suntem in siguranta, da, cred ca o stiam si eu pe asta. Dar se intamplau prea repede lucrurile.

- Trebuie sa evadam. Toti aveam ochii atintiti spre Sasuke. Eu cu Naruto avem un plan, dar mai avem nevoie de cineva ca sa scapam de aici.
- Eu nu plec fara Sakura.
- Nici nu e problema, ne trebuie 3 persoane neaparat, dar planul poate fi si pentru 7 persoane. Deci toti o sa scapam. Stiu un loc in care ne putem ascunde dupa ce iesim de aici.
- Dar codu de la alarma?
- Il stiu eu, spune Naruto increzator.
- Va trebui sa plecam cate doi, Naruto, tu o iei pe Hinata, ai nevoie de magiile ei, eu raman cu Sakura, ea nu are cu ce sa se apere.
- M-Magii? Spun eu balbaindu-ma
- Da, eu si cu Naruto sunem vrajitori, Sasuke e lup. D-aia i-am zis baiatul-lup. Nu trebuia sa sti, dar asta e un moment in care asta conteaza mai mult decat orice.
- Bun. Diseara, la ora 3 toti suntem trezi cu un ghiozdan maxim in spate, la inceputul scarilor. Sa nu intarziati!
- Da sa traiti, spun eu jucausa.
- Acum haideti sus si prefacetiva ca nu s-a intamplat nimic.

Am plecat toti sus la treburile noastre. Deja nu mai puteam astepta sa vina seara si sa scapam de aici. Dupa ce am terminat toate treburile m-am intalnit cu Hinata si mi-a explicat tot ce trebuia sa stiu. Atunci informatiile au venit prea repede. Mi-a povestit tot, Hinata era o vrajitoare puternica la fel ca Naruto, Sasuke era un supranatural deosebit, el avea puterea de a se transforma in lup. Ei aveau puteri bune, si de folos, pe cand eu nu puteam face nimic. Cand m-am gandit ca propria mea matusa ma adus aici, ea stia despre toate astea? Stia ca eu am puteri, si cum toti copii de aici aveau si eu puteri la randul lor? Dupa ce Hinata s-a intors la treba eu m-am dus si am cautat pe wikipedia totul despre necromiti. Erau sute de informati, dar le-am gasit doar pe cele pe care le voiam si le cautam.

“Necromanția este o formă de magie în care cel care o practică încearcă să invoce spiritele persoanelor moarte, sub forma unor fantome sau chiar în trupul lor, în scopul aflării viitorului.”

Foarte tare, deci eu nu eram asa inutila. Puteam sa aflu vitorul, adica puteam sa aflu daca reuseam sa evadam. Am cautat informatii despre cum se practica, cum pot afla vitorul, chiar eram curioasa. Acum 4 zile eram doar o eleva pe care nimeni nu o stia doar ca colega noua. Acum, sunt o necromata care vorbeste cu morti, ma rog, fantome, spirite. M-as putea obisnui cu chestia asta. Am cautat informatii pana o doctorita ma anuntat ca e ora de culcare. Am inchis calculatorul si am pornit spre camera. Sasuke statea in capatul scarilor. M-am oprit in fata lui si i-am pus o mana pe fata, ardea.

- Esti racit?
- Nu stiu. Era speriat, puteam citi asta pe fata lui. Cred ca ma transform, in seara asta.
- O Doamne, nu mai poate astepta?
- Cand vine, vine. Nu o pot opri, cred. Dar oricum, puteti pleca voi 3, planul asta are nevoie de 2, deci puteti pleca, va dau toate datele…
- Nu! Plecam impreuna sau nu mai plecam! Nu vreau sa te sacrifici pentru noi! M-am rastit la Sasuke incercand sa fiu autoritara.

Se uita la mine surprins de ceea ce am spsu, de faptul ca inca ii mai luam apararea. Mi-a luat corpul intr-o imbratisare usoara, eu facand la fel. Ii simteam inima batand tare de frica. Adrenalina trecea prin sangele meu la fiecare minut pe care il pentreceam cu baiatul asta. Mi-am ridicat capul putand sa ii vad experia fetei speriate. L-am apropriat usor de fata mea sarutandu-l usor incercand sa fac un moment romantic. Nu prea o am cu romantisum dar el mi-a raspuns la sarut, facand stransoarea mai puternica. Ne jucam amandoi facand sarutul sa se adanceasca din ce in ce mai mult, la fiecare secunda. Orice moment petrecut cu Sasuke imi facea inima sa imi iasa din piept de fericire, ma facea sa radiez de fericire. Mainile mele au trecut la acctiune incepand sa se joace cu parul lui rebel. Am simtit cum trupul meu incepe sa zboare si cum s-a facut intuneric in incapere. Am deschis ochii repede incercand sa il gasesc pe Sasuke prin intuneric. Era chiar in fata mea sarutandu-ma pe gat si coborand din ce in ce mai jos la fiecare sarut. Nu voiam sa se opreasca, voiam sa continue, dar nu prea era momentul potrivit pentru asa ceva. Noi urma sa fugim, el se transforma, iar noi, noi ce faceam? I-am prins fata in mainile mele reci, caldura lui incalzindu-mi degetele. Simteam cum ceva ma intela in spate, ceva ascutit. Cand a intrat prin piele am scos un tipat asurzitor, Sasuke punandu-mi mana la gura incercand sa opreasca tipatul.

- Ce s-a intamplat?
- Ma lovit ceva in spate. Sasuke ma ia in brate strangandu-ma la pieptul lui.
- Nu e nimeni aici Sakura. Daca ar fi le-as vedea.
- Dar ceva ma intelat, ok? Daca vrei poti sa te si uiti, cred ca imi curge si sange.

Cu adevarat imi curgea sange. Sasuke a aprins lumina si in spatele meu era o rana de cutit. Oare copilu ala era inca aici? El mi-a facut asta? Am iesit impreuna din mica camera si ne-am dus in camere incepand sa ne facem bagajele. In camera am gasito pe Hinata bagandu-si lucrurile intr-un ghiozdan. Am inceput si eu sa imi fac bagaju, deabia astept sa evadam, sa fiu doar eu cu Sasuke, intr-o camera de hotel, fara se ne intrerupa cineva, sa il simt atigandu-ma peste tot. Sa ma tina in brate in timp ce ma saruta si…

- Sakura!
O voce imi distruge “fanteziile” cu Sasuke. Hinata statea atarnata peste mine cu bagajele in mana. Era timpul sa plecam? M-am uitat la ceasul de pe noptiera si am vazut ca arata ora 01:55. Cat am mai dormit. Am luat ghiozdanul si am parasit camera. Pe hol i-am vazut pe baieti care ieseau din camera inchizand-o usor in urma lor. Am coborat toti la parter cu Sasuke in fata, eu, Hin si Naruto in spate. Baieti erau amandoi imbrcati in negru, Hin la fel, doar eu eram colorata, ce toanta, am uitat de asta. Cand Sasuke ma vazut mai bine s-a oprit. Si-a reidcat o spranceana si a oftat.

- Nu am spus sa va imbracati cu culori inchise?
- Ba da, dar nu am asa ceva. Inca un oftat, ma enerveaza, poate pur si simplu sa spuna ca sunt proasta si inteleg.
- Naruto, ia-o pe Hinata si duce-ti-va in fata. Oricum voi veti pleca primi. Uite codul, ii intinse o hartie mica alba pe care scria un numar mare.
- Tu il sti?
- Da. Eu raman cu Sakura sa gasesc ceva sa o imbrac. Asa o sa o observe toata lumea pe strada si nu vreau complicati. Suna-ma cand ati ajuns la uzina, sa nu plecati de acolo doar daca vine cineva va ascundeti pe langa uzina, nu mai departe de 5km, asa nu o sa va mai pot gasi.

Cand cei doi au iesit in siguranta din casa, Sasuke ma luat de mana si am urcat la etaj. Parea suparat pentru ca a trebuit sa stam dupa mine. As vrea sa ii sugerez sa plece si vin eu singura dupa ce ma schimbam, dar eu nu avema forta supraomeneasca, sau simtul mirosului. Eram complet neajutorata, fara Sasuke. Cand am ajuns in camera Sasuke ma aruncat pe pat punandu-ma sa ma dezbrac. Voiam sa protestez si sa ma duc la baie, dar el deja stia ce pe sub hainele astea. Am facut cum mi-a spus ramandand in sutien si chiloti.

- Nu ai haine negre sau macar gri?
- Ti-am mai spus, nu.
- Atunci o sa luam ceva de la Hinata. Sa indreptat spre dulapul Hinate sperand sa gaseasca haine in el, dar nu a gasit deca niste blugi scurti, foarte scurti, negri. In rest haine la fel de colorate ca ale mele. Bine, ia blugi astia. Iti dau o bluza de la mine.
- Vrei sa inghet?
- Pana iesim de aici, o sa iti iei tu haine frumoase dupa. Am eu bani, o sa mergem la cumparaturi.

Am facut cum mi-a spus el. Dupa ce mi-a dat si bluza lui neagra, aratam ca moartea. Parul meu inca ma scotea in evidenta, d-aia mi-a dat si un hanorac si ma pus sa imi tin gluga tot timpul pusa. A oftat lung asezandu-se pe pat. Trebuia sa asteptam sa ne sune Naruto pentru a putea fugi si noi. M-am asezat langa el pe pat. Nu foarte aproape, nu voiam sa ii deajnez spatiu. Cand el a vazut gestul meu, ma luat in brate si ma urcat la el in poala. Mi-am intors fata stiind ca m-am facut rosie toata la fata. Imi simteam obraji arzand. Sasuke mi-a intors fata spre el, era speriat, ca mine.

- O sa fie bine, mi-a spus el dupa care mi-a dat un sarut pe care il asteptam de mult timp. Sarutul lui ma facut sa imi pierd constinta pentru cateva secunde, pentru ca in urmatoarele momente am aterizat lata langa el pe pat. Vedeam tavanul cum se invarte si o lumina se aprinse. Sasuke a sarit in fata mea incercand sa ma apere. O bubuitura si Sasuke disparuse. Am incercat sa ma ridic de pe pat, sa vad ce s-a intamplat, ce I s-a intamplat lui Sasuke. Il cautam prin intunericul care s-a lasat peste camera. Puteam zari doar o mana alba. Copilu acela era aici. Am reusit sa ma rostogalesc pana la Sasuke. Incercma sa ii caut pulsul, da nu aveam sansa sa il gasesc prea curand.
Un cutit a inceput sa zboare prin camera, puteam zari lama cutitului prin camera cum se plimba. Am inceput sa il strig pe Sasuke. Mici sioare de sange ieseau din bratul meu drept facandu-ma sa incep sa plang de frica. Simteam cum brata imi ia foc. Ma uitam la bratul meu care sangera, cum sarea sange si pata covorul matasos. Mi-am pus mana acolo incercand sa opres sangerarea, dar am facut doar sa ma murdaresc mai rau. Sasuke statea inconstient la pamant, macar el nu era ranit. Mi-am luat inima in dinti am hotarat ca daca vreau sa invat sa imi folosesc puterile trebuie sa infrunt spiritual asta jucaus. M-am ridicat in picioare incercand sa zaresc cutitul care se plimba prin camera. Nu im mai puteam vedea. Telefonul lui Sasuke a inceput sa sune. A vazut mesajul de la Naruto in care scria ca avem cale libra, nu e nimeni pe sosea, drumuri, si sa plecma cat mai repede. Ne asteptau la uzina. Am bagat telefonul lui Sasuke inapoi in buzunar, incercand din nou sa il trezesc. Ceva ma atins pe spate, ceva ce ma facut sa tresar rau si sa ma arunc in bratele lui Sasuke. Era mana brunetului care ma tine de mana dreapta, mana ranita. Se trezise in sezuta si scoase o injuratura. Ma luase in brate, asta chiar ma linistea. Am stat pe jos cateva minute, in timp ce plansul meu si sangerarea a incetat. Cand toate s-au linistit am parasit si noi casa. Aerul proastat imi intra in nari facandu-ma sa ma simt atat de libera. Sasuke ma intims in spate in semn de mischa. Am alergat pana la uzina. Sasuke a zis ca este aproape dar cred ca am alergat vreo cinci minute in continu. Cand in sfarsit am ajuns acolo, am mers in spate la o camaruta mica. Acolo era Naruto impreuna cu Hinata, intinsi pe jos. Hinata dormea iar Naruto statea de paza. Ce moment romantic.

Sasuke ma inpins inauntru si ne-am asezat langa cei doi. Eu m-am pus langa Hinata, Sasuke a spus ca trebuie sa dorm deci asta era misiunea mea acum, sa ma odihnesc. Naruto a pus intrebari multe lui Sasuke, eu razand in mintea mea. Am inchis ochii si am incercat sa dorm, dar vocea brunetului imi raspuna in urechi asa tare incat nu puteam sa dorm. Cand am adormit am intrat intr-un vis in care eram eu cu Sasuke, liberi, intr-o casa mare, cautand pe cineva. Sasuke era ingrijorat, eu aveam un cutit si ne mischam incet unu pe langa altu pana la un moment dat cand in fata noastra a sarit un om cu un citit si l-a injunghiat pe Sasuke. Brunetul a cazut la pamant, sangele tasnind din trupul lui fara suflet. Am inceput sa simt lama cutitului plimbanduse pe pielea mea. Lama cutitului a facut contact cu gatul meu, mici siroarie de sange, lacrimi, iesind din mine. Trupul meu era aruncat la pamand cu scarba de catre individual costumat. M-am trezit imediat din vis, transpirata, si cu lacrimi in ochii. M-am uitat la Sasuke care statea si pandea. M-am ridicat de pe jos si m-am pus in poala lui, vrand sa ii simt caldura corpului. Ma strans in brate incalzindu-ma eu fiind inca un pantaloni Hinate de 3cm dupa cur. Mi-a pus usor mana pe picior si a simtit cat de rece eram, degete lui facand mici dare rosi pe picoarele mele albe. Ma strans mai tare in brate facandu-ma sa ma simt din ce in ce mai bine. Mi-am lasat capul usor in pieptul lui si am inchis ochii incercand sa imi gasesc linistea aproape de el, de ceea ce imi doream, iubeam.

P.S.2 Era sa uit. Vreti sa fac ficul +16, sau e bine asa?

Vizitator

Buna:)
Imi pare rau ca trec asa tarziu pe la ficul tau Puteri Absolute 23826

Este superb :x Ideea este geniala iar modul in care scrii imi place foarte mult :x
Sa fie +16? :o3 Poate parerea mea nu conteaza acum, ca vin pe la Capitolul 5 - Pff ><"- dar ar fi foarte dragut :x ~Da,da,da,da :x~
M-ai facut curioasa >< Si nu scapi de mine o data ce un fic imi place :))
Vreau next-ul repede! :o3 Spor la scris si multa imaginatie!

Subiect: Re: Puteri Absolute Mier 05 Sept 2012, 10:28

Uhuuu ajung si eu cu mici-mari intarzieri....
Vina mea? Nope
Nu e vina mea ca am luat ban
Marog....
Idea e, ca, acel copil ma sperie grav.... freak kid... ma intreb cum l'au suportat parintii lui
Ehh.... fiecare cu ciudateniile lui.. stii cum e... gradina fara uscaturi nu exista
Deciiiii cam atat am avut eu de spus ai grija la greseli de tastare si sa aduci urmatorul capitol repede
Ja'ne
P.S imi place grav tema ta cu @Cm Punk rock

Subiect: Re: Puteri Absolute Mier 05 Sept 2012, 11:52

Hey hey
Cu fiecare capitol ma faci dependenta de fic'ul asta,cu fiecare aliniat sunt din ce in ce mai curioasa sa vad ce se va intampla
In legatura cu ultima intrebare,nu pot sa ma pronunt asa ca las ceilalti comentatori sa iti raspunda
Mersi pentru scenele foarte dragute de romantism si pentru ca m-ai anuntat.
Abia astept sa vad ce o sa faca ,acum ca sunt liberi.

Subiect: Re: Puteri Absolute Mier 05 Sept 2012, 14:16

Scump-o a fost un capitol minunat intradevar .
Mi-a placut la nebunie , iar faptul ca tine de supranatural ma face sa-l ador si m-ai mult .
Bravo tie !
Te pupacesc dulce si anunta-ma ca de fiecare data !

Subiect: Re: Puteri Absolute Mier 05 Sept 2012, 18:58

Hello.

Am ajuns, finally.

Deeeeci, mi`a placut mega tare si capitolul asta.
Acum merge perfect si cu titlul. Interesante puterile pe care le au fiecare.
Sunt sigura ca ne pregatesti muuuulte capitole geniale.

Si... sa fie 16+ ? DA ! da ! mega DA ! :)))))
Cam asta e parerea mea.
Totusi mi`au placut mult si scenele alea romaaaantice

Tine`o tot asa!
Mersi de anunt. Si ca de obicei, sper ca ma vei anunta again and again and again
Succes in continuare.

Edit :
Btw, I just changed my name, don't be scared.

You know -> Anonymous.
Real name : Claudia.

Asta ca sa stii ca sunt tot eu.

Subiect: Re: Puteri Absolute Mier 12 Sept 2012, 19:45

Scream. a scris:: Hallou guys. Pai vad ca la mine inspiratia vine in general noaptea, sau ziua, ce o fi. Anyway. In capitolul asta o sa fiti putin mai lamuriti despre ce se petrece cu ei. Sincer, cand am scris acest capitol m-am gandit la o prietena. Maria-Mustache, asta ti-l dedic tie iubire=)))))). Prea mult romantism aici. Fara alte definiti despre ce este aici, nextul.
P.S.1 Ascultati 30 seconds to mars-this is war

Capitolul 5

Sakura P.O.V.

Cand mam * Am văzut că face dese ori greşeala asta. Nu e deloc bine, e greşeală gramaticală şi trebuie îndreptată. Nu cred eu că ai uitat de vreo 20 de ori să pui cratimă. Trebuia " m-am ", nu "mam". * trezit bratele protectoare ale lui Sasuke ma tineau strans la pieptul lui cald. Racoarea intra pe sub pijamaua mea prost imbracata. Aveam pantaloni pe dos, in timp ce tricul * " Tricoul ", nu " tricul " * statea intr-o rana. Ma intreb daca am visat, si tot ce s-a intamplat a fost doar in mintea mea. Ma intreb daca Sasuke ma * ai greşeli de gramatică foarte multe, ceea ce nu e bine. Trebuia " m-a", nu " ma ", pentru că este un fel de pronume. ai grijă. * sarutat sau am visat doar. Ceasul spalatoriei arata ora 11:36. Cat am dormit aici? Oare doctoritele erau ingrijorate si ne cautau? Sper ca de data asta sa ne asculte povestea, oricum nu imi pasa. Il aveam pe Sasuke, printul meu. Era tot ce voiam la momentul de fata. Si ce tot zicea Sasuke aseara despre mine, ca sunt o necromata? Asta ce vrea sa insemne? Mii de intrebari se plimbau prin mintea ma fara incetare. Toate s-au oprit cand corpul lui Sasuke a inceput sa se miste, s-a trezit.

- Neata, spun eu adormita.
- Neata. Cat am dormit? * Dialog sec, replici seci. Puteai să înlocuieşti cu vorbire indirecta. *
- Mult, dar nu-I nimic, o sa le spun eu doctoritelor de ce am lipsit, pe mine o sa ma creada.
- Si ce o sa le spui ma exact? Ca am venit aici la ora 2 dimineata ca sa ce?
- Vad eu. * Tot dialogul a fost sec, puteai pune cum am spus mai sus vorbire îndirectă. *

M-am ridicat in picioare ajutandu-l si pe el sa se ridice, dupa care am pornit impreuna spre camere. Nu ma intins tot drumul spre camere. * Ămm, sincer nu pricep nici o iotă din propoziţia asta. * Oare el ma folosea? Ma * " m-a", nu " ma "* vazut asa mica, prostuta, fara aparare, * Fără virgulă * si s-a gandit, ce ar fi sa ma joc cu sentimentele ei? La holu * " Holul", nu "holu ". Trebuie articular, aşa este corect gramatical. * in care ne desparteam, ma * " M-a", nu " ma" * tras langa el si ma * " M-a ", nu " ma " Doamne ai grijă, e greşeală gramaticală. * pupat pe frunte. Am intrat intr-o stare de euforie cand am simtit imbracisarea * " Îmbrăţişarea ", nu " îmbrăcişarea " * magica. Inima imi batea mai tare, ma facea sa ma simt atat de bine.Voiam mai mult, si simteam ca o sa imi dea, mai tarziu. M-am intors in camera unde Hinata era inca in pat, dormea. Am incercat sa nu fac galagie, azi cred ca avem liber daca nu ne-au trezit inca. Fix cand m-am pus in pat psiholoaga noastra a intrat si ne-a spus ca trebuie sa coboram repede jos, * Punct şi după literă mare, pentru că e greşit. Tu combini o popoziţie enuţiativă cu una interogativă ? Nu e corect deloc .* ce s-a mai intamplat si acum? Hinata incerca sa se trezeasca in timp ce eu eram deja gata sa fug jos. Ma lasat sa merg in fata, spunand ca vine si ea dupa mine, cand se trezeste.

In bucatarie

- Copii ma bucur ca sunteti toti aici, zice psiholoaga noastra suparata.
- Ce s-a intamplat? Intreb eu stiind ca s-a intamplat ceva. * Replică seacă, prim urmare dialog sec. *
- Am primit vesti proaste de la un spital, se pare ca avem nevoie de un loc liber, aici. Asa ca trebuie ca voi sa hotarati pe cineva care pleaca. Stiind ca sunteti doar voi 4 prezenti, Hinata, Sakura, Sasuke si Naruto, Ino nu v-a si inclusa, ea are mare nevoie de locul acesta mai mult ca voi toti la un loc.
- Nu e cumva din cauza ca mama ei este doctorita la voi? Intreaba Naruto cu o urma de scarab * Scârbă sau sarcasm ? * in cuvinte. Ne-a-ti ales pe noi pentru ca stiti ca noi * Aici ai repetiţie cu cuvântul " noi ". Puteai scrie aşa "ales pe noi pentru că ştiţi că ne întelegem bine... ". Vezi ? * ne intelegem, vreti sa ne despartiti, sa aveti un spital de nebuni care nici nu o sa isi vorbeasca.
- Nu Naruto, nu este asta. Daca tu ti atat de mult la Sasuke, bine, o fata o sa plece. Iar Hinata nu prea cred ca va parasi locul asta prea repede.

Simteam toate privirile atintite asupra mea. Ma uitam atenta la ea, a spus cuvintele alea atat de usor, ma facut sa doara.

- Nu pleaca Sakura, plec eu. Se auzi vocea lui Sasuke din cealalta parte a camerei. Perfect acum ma si apara, cred ca se simteam responsabil pentru ce se intamplase atunci.
- Nu Sasuke, tu nu pleci, ai nevoie de locul asta…
- Nimeni nu are nevoie de locul asta infect, se rasti Hinata. Dar voi sunteti prea chiori! Incercati sa ne indopati cu medicamente pana nu mai aveti, ne spuneti ca suntem bolnavi mintali, ne inchideti aici, si cand totul merge prost ne eliminati, cum ia-ti facut si lui Karin. Cand puterile ei au luat-o razna, ati luat-o de aici, ne-ati mintit ca ati dus-o intr-un loc mai bun, si ati omorat-o! Vocea Hinatei se auzea tare in toata camera, oare incerca sa ii faca sa o duca de aici?
- Are dreptate! Sari Naruto in ajutoarea Hinatei. Ne puneti sa luam medicamente care nici macar nu ne ajuta, ne puneti sa credem ca avem nu stiu ce boala, dupa care ne omorati. Cand am auzit cuvantul “omorati” am tresarit, o tresarire vizibila, facand toti ochii din camera sa se indrepte spre mine.
- Copii duceti-va sus, se pare ca v-a trebui sa decidem noi cine pleaca si cine ramane.

Cand am iesit din camera Sasuke ne-a luat pe toti in spalatorie. Ne-a reamintit ca nu suntem in siguranta, da, * Nu aveai nevoie de virgulă. * cred ca o stiam si eu pe asta. Dar se intamplau prea repede lucrurile.

- Trebuie sa evadam. Toti aveam ochii atintiti spre Sasuke. Eu cu Naruto avem un plan, dar mai avem nevoie de cineva ca sa scapam de aici.
- Eu nu plec fara Sakura.
- Nici nu e problema, ne trebuie 3 persoane neaparat, dar planul poate fi si pentru 7 persoane. Deci toti o sa scapam. Stiu un loc in care ne putem ascunde dupa ce iesim de aici.
- Dar codu de la alarma?
- Il stiu eu, spune Naruto increzator.
- Va trebui sa plecam cate doi, Naruto, tu o iei pe Hinata, ai nevoie de magiile ei, eu raman cu Sakura, ea nu are cu ce sa se apere.
- M-Magii? Spun eu balbaindu-ma
- Da, eu si cu Naruto sunem vrajitori, Sasuke e lup. D-aia i-am zis baiatul-lup. Nu trebuia sa sti, dar asta e un moment in care asta conteaza mai mult decat orice.
- Bun. Diseara, la ora 3 toti suntem trezi cu un ghiozdan maxim in spate, la inceputul scarilor. Sa nu intarziati!
- Da sa traiti, spun eu jucausa.
- Acum haideti sus si prefacetiva * " Prefaceţi-va ", nu " prefaceţivă ". * ca nu s-a intamplat nimic.

Am plecat toti sus la treburile noastre. Deja nu mai puteam astepta sa vina seara si sa scapam de aici. Dupa ce am terminat toate treburile m-am intalnit cu Hinata si mi-a explicat tot ce trebuia sa stiu. Atunci informatiile au venit prea repede. Mi-a povestit tot, Hinata era o vrajitoare puternica la fel ca Naruto, Sasuke era un supranatural deosebit, el avea puterea de a se transforma in lup. Ei aveau puteri bune, si de folos, pe cand eu nu puteam face nimic. Cand m-am gandit ca propria mea matusa ma adus aici, ea stia despre toate astea? Stia ca eu am puteri, si cum toti copii de aici aveau si eu puteri la randul lor? Dupa ce Hinata s-a intors la treba eu m-am dus si am cautat pe wikipedia totul despre necromiti. Erau sute de informati, dar le-am gasit doar pe cele pe care le voiam si le cautam.

“Necromanția este o formă de magie în care cel care o practică încearcă să invoce spiritele persoanelor moarte, sub forma unor fantome sau chiar în trupul lor, în scopul aflării viitorului.”

Foarte tare, deci eu nu eram asa inutila. Puteam sa aflu vitorul, adica puteam sa aflu daca reuseam sa evadam. Am cautat informatii despre cum se practica, cum pot afla vitorul, chiar eram curioasa. Acum 4 zile eram doar o eleva pe care nimeni nu o stia doar ca colega noua. Acum, sunt o necromata care vorbeste cu morti, ma rog, fantome, spirite. M-as putea obisnui cu chestia asta. Am cautat informatii pana o doctorita ma * " M-a", nu " ma "* anuntat ca e ora de culcare. Am inchis calculatorul si am pornit spre camera. Sasuke statea in capatul scarilor. M-am oprit in fata lui si i-am pus o mana pe fata, ardea.

- Esti racit?
- Nu stiu. Era speriat, puteam citi asta pe fata lui. Cred ca ma transform, in seara asta.
- O Doamne, nu mai poate astepta?
- Cand vine, vine. Nu o pot opri, cred. Dar oricum, puteti pleca voi 3, planul asta are nevoie de 2, deci puteti pleca, va dau toate datele…
- Nu! Plecam impreuna sau nu mai plecam! Nu vreau sa te sacrifici pentru noi! M-am rastit la Sasuke incercand sa fiu autoritara.

Se uita la mine surprins de ceea ce am spsu* " spus" , nu "spsu " * , de faptul ca inca ii mai luam apararea. Mi-a luat corpul intr-o imbratisare usoara, eu facand la fel. Ii simteam inima batand tare de frica. Adrenalina trecea prin sangele meu la fiecare minut pe care il pentreceam cu baiatul asta. Mi-am ridicat capul putand sa ii vad experia * " Expresia ", nu " experia " * fetei speriate. L-am apropriat usor de fata mea sarutandu-l usor incercand sa fac un moment romantic. Nu prea o am cu romantisum dar el mi-a raspuns la sarut, facand stransoarea mai puternica. Ne jucam amandoi facand sarutul sa se adanceasca din ce in ce mai mult, la fiecare secunda. Orice moment petrecut cu Sasuke imi facea inima sa imi iasa din piept de fericire, ma facea sa radiez de fericire. Mainile mele au trecut la acctiune incepand sa se joace cu parul lui rebel. Am simtit cum trupul meu incepe sa zboare si cum s-a facut intuneric in incapere. Am deschis ochii repede incercand sa il gasesc pe Sasuke prin intuneric. Era chiar in fata mea sarutandu-ma pe gat si coborand din ce in ce mai jos la fiecare sarut. Nu voiam sa se opreasca, voiam sa continue, dar nu prea era momentul potrivit pentru asa ceva. Noi urma sa fugim, el se transforma, iar noi, noi ce faceam? I-am prins fata in mainile mele reci, caldura lui incalzindu-mi degetele. Simteam cum ceva ma intela in spate, ceva ascutit. Cand a intrat prin piele am scos un tipat asurzitor, Sasuke punandu-mi mana la gura incercand sa opreasca tipatul.

- Ce s-a intamplat?
- Ma lovit ceva in spate. Sasuke ma ia in brate strangandu-ma la pieptul lui.
- Nu e nimeni aici Sakura. Daca ar fi le-as vedea.
- Dar ceva ma intelat, ok? Daca vrei poti sa te si uiti, cred ca imi curge si sange.

Cu adevarat imi curgea sange. Sasuke a aprins lumina si in spatele meu era o rana de cutit. Oare copilu ala era inca aici? El mi-a facut asta? Am iesit impreuna din mica camera si ne-am dus in camere incepand sa ne facem bagajele. In camera am gasito * " Găsit-o", nu " găsito ", pentru că acel " o " e pronume. * pe Hinata bagandu-si lucrurile intr-un ghiozdan. Am inceput si eu sa imi fac bagaju, * Punct şi altă propoziţie. Vezi că încurci timpurile vai de ele. * deabia astept sa evadam, sa fiu doar eu cu Sasuke, intr-o camera de hotel, fara se ne intrerupa cineva, sa il simt atigandu-ma peste tot. Sa ma tina in brate in timp ce ma saruta si…

- Sakura!
O voce imi distruge “fanteziile” cu Sasuke. Hinata statea atarnata peste mine cu bagajele in mana. Era timpul sa plecam? M-am uitat la ceasul de pe noptiera si am vazut ca arata ora 01:55. Cat am mai dormit. Am luat ghiozdanul si am parasit camera. Pe hol i-am vazut pe baieti care ieseau din camera inchizand-o usor in urma lor. Am coborat toti la parter cu Sasuke in fata, eu, Hin si Naruto in spate. Baieti erau amandoi imbrcati in negru, Hin la fel, doar eu eram colorata, ce toanta, am uitat de asta. Cand Sasuke ma vazut mai bine s-a oprit. Si-a reidcat *" Ridicat " , nu " reidcat "* o spranceana si a oftat.

- Nu am spus sa va imbracati cu culori inchise?
- Ba da, dar nu am asa ceva. Inca un oftat, ma enerveaza, poate pur si simplu sa spuna ca sunt proasta si inteleg.
- Naruto, ia-o pe Hinata si duce-ti-va in fata. Oricum voi veti pleca primi. Uite codul, ii intinse o hartie mica alba pe care scria un numar mare.
- Tu il sti?
- Da. Eu raman cu Sakura sa gasesc ceva sa o imbrac. Asa o sa o observe toata lumea pe strada si nu vreau complicati. Suna-ma cand ati ajuns la uzina, sa nu plecati de acolo doar daca vine cineva va ascundeti pe langa uzina, nu mai departe de 5km, asa nu o sa va mai pot gasi.

Cand cei doi au iesit in siguranta din casa, Sasuke ma luat de mana si am urcat la etaj. Parea suparat pentru ca a trebuit sa stam dupa mine. As vrea sa ii sugerez sa plece si vin eu singura dupa ce ma schimbam, dar eu nu avema * " Aveam", nu " avema" * forta supraomeneasca, * Fără virgulă. * sau simtul mirosului. Eram complet neajutorata, * Fără virgulă * fara Sasuke. Cand am ajuns in camera Sasuke ma aruncat pe pat punandu-ma sa ma dezbrac. Voiam sa protestez si sa ma duc la baie, dar el deja stia ce *" Ce e ", poate voriai să zici. * pe sub hainele astea. Am facut cum mi-a spus ramandand in sutien si chiloti.

- Nu ai haine negre sau macar gri?
- Ti-am mai spus, nu.
- Atunci o sa luam ceva de la Hinata. Sa indreptat spre dulapul Hinate sperand sa gaseasca haine in el, dar nu a gasit deca niste blugi scurti, foarte scurti, negri. In rest haine la fel de colorate ca ale mele. Bine, ia blugi astia. Iti dau o bluza de la mine.
- Vrei sa inghet?
- Pana iesim de aici, o sa iti iei tu haine frumoase dupa. Am eu bani, o sa mergem la cumparaturi.

Am facut cum mi-a spus el. Dupa ce mi-a dat si bluza lui neagra, aratam ca moartea. Parul meu inca ma scotea in evidenta, d-aia mi-a dat si un hanorac si ma pus sa imi tin gluga tot timpul pusa. A oftat lung asezandu-se pe pat. Trebuia sa asteptam sa ne sune Naruto pentru a putea fugi si noi. M-am asezat langa el pe pat. Nu foarte aproape, nu voiam sa ii deajnez spatiu. Cand el a vazut gestul meu, ma luat in brate si ma urcat la el in poala. Mi-am intors fata stiind ca m-am facut rosie toata la fata. Imi simteam obraji arzand. Sasuke mi-a intors fata spre el, era speriat, ca mine.

- O sa fie bine, mi-a spus el dupa care mi-a dat un sarut pe care il asteptam de mult timp. Sarutul lui ma facut sa imi pierd constinta pentru cateva secunde, pentru ca in urmatoarele momente am aterizat lata langa el pe pat. Vedeam tavanul cum se invarte si o lumina se aprinse. Sasuke a sarit in fata mea incercand sa ma apere. O bubuitura si Sasuke disparuse. Am incercat sa ma ridic de pe pat, sa vad ce s-a intamplat, ce I s-a intamplat lui Sasuke. Il cautam prin intunericul care s-a lasat peste camera. Puteam zari doar o mana alba. Copilu acela era aici. Am reusit sa ma rostogalesc pana la Sasuke. Incercma * " Încercând", nu " încercma"* sa ii caut pulsul, da nu aveam sansa sa il gasesc prea curand.
* Rând liber.*
Un cutit a inceput sa zboare prin camera, puteam zari lama cutitului * Repetiţie cu cuvântul " cuţit. Puteai spune aşa " un cuţit a început şa zboare prin camera, puteam zări lama acesuia plimbându-se în jur." Văd că şi cu cuvântul " cameră ai făcut repetiţie. * prin camera cum se plimba. Am inceput sa il strig pe Sasuke. Mici sioare* " Şiroiaie", nu " şioare " * de sange ieseau din bratul meu drept facandu-ma sa incep * Nu trebuia neapărat să pui şi acel "să încep" deaorece sună foarte urât. * sa plang de frica. Simteam cum brata imi ia foc. Ma uitam la bratul meu care sangera, cum sarea sange si pata covorul matasos. Mi-am pus mana acolo incercand sa opres * " Opresc ", nu " opres" * sangerarea, dar am facut doar sa ma murdaresc mai rau. Sasuke statea inconstient la pamant, macar el nu era ranit. Mi-am luat inima in dinti * " în dinţi şi am hotărânt " era corect. Ai uitat acel " şi " * am hotarat ca daca vreau sa invat sa imi folosesc puterile trebuie sa infrunt spiritual* " Spiritul", nu " spiritual " * asta jucaus. M-am ridicat in picioare incercand sa zaresc cutitul care se plimba prin camera. Nu im mai puteam vedea. Telefonul lui Sasuke a inceput sa sune. A vazut mesajul de la Naruto in care scria ca avem cale libra, nu e nimeni pe sosea, drumuri, si sa plecma *" Plecăm", nu " plecma " * cat mai repede. Ne asteptau la uzina. Am bagat telefonul lui Sasuke inapoi in buzunar, incercand din nou sa il trezesc. Ceva ma atins pe spate, ceva ce ma facut sa tresar rau si sa ma arunc in bratele lui Sasuke. Era mana brunetului care ma tine de mana dreapta, mana ranita. Se trezise in sezuta * What the... ? Ce trebuia să fie aici ? Eu nu pot descifra * si scoase o injuratura. Ma luase in brate, asta chiar ma linistea. Am stat pe jos cateva minute, in timp ce plansul meu si sangerarea a incetat. * Virgulă şi scriai aşa " a încetat, iar când toate s-au liniştit.... " Vezi ? * Cand toate s-au linistit am parasit si noi casa. Aerul proastat imi intra in nari facandu-ma sa ma simt atat de libera. Sasuke ma intims* " M-a", nu "ma". "Întins" nu " intims"* in spate in semn de mischa * Mişcă", nu "mischa. "* . Am alergat pana la uzina. Sasuke a zis ca este aproape dar cred ca am alergat vreo cinci minute in continu. * În contonuu", nu " în continu" .* Cand in sfarsit am ajuns acolo, am mers in spate la o camaruta mica. Acolo era Naruto impreuna cu Hinata, intinsi pe jos. Hinata dormea iar Naruto statea de paza. Ce moment romantic.

Sasuke ma inpins inauntru si ne-am asezat langa cei doi. Eu m-am pus langa Hinata, Sasuke a spus ca trebuie sa dorm deci asta era misiunea mea acum, sa ma odihnesc. Naruto a pus intrebari multe lui Sasuke, eu razand in mintea mea. Am inchis ochii si am incercat sa dorm, dar vocea brunetului imi raspuna in urechi asa tare incat nu puteam sa dorm. Cand am adormit am intrat intr-un vis in care eram eu cu Sasuke, liberi, intr-o casa mare, cautand pe cineva. Sasuke era ingrijorat, eu aveam un cutit si ne mischam * Am mai văzut asta mai sus. Nu ai voie să te exprimi ca pe mess aici, se scrie corect gramatical " mişcăm" * incet unu pe langa altu pana la un moment dat * Viruglă * cand in fata noastra a sarit un om cu un citit * Cuţit, nu citit * si l-a injunghiat pe Sasuke. Brunetul a cazut la pamant, sangele tasnind din trupul lui fara suflet. Am inceput sa simt lama cutitului plimbanduse* " Plimbându-se ", nu " plimbânduse ". Ai multe greşeli gramaticale ceea ce nu e bine. * pe pielea mea. Lama cutitului a facut contact cu gatul meu, mici siroarie * " Şiroaie ", nu " şiroaire " de sange, lacrimi, iesind din mine. Trupul meu era aruncat la pamand * " Pământ", nu " pămând " * cu scarba de catre individual * " Individul", nu " idividual " * costumat. M-am trezit imediat din vis, transpirata, si cu lacrimi in ochii.* Ochi, nu ochii. Pune accentul pe " i " şi ai să vezi unde ai greşit. M-am uitat la Sasuke care statea si pandea. M-am ridicat de pe jos si m-am pus in poala lui, vrand sa ii simt caldura corpului. Ma * " M-a", nu " ma " !!!!! * strans in brate incalzindu-ma eu fiind inca un pantaloni Hinate de 3cm dupa cur* Ce e asta ? Asta nu se poate numi descriere, e orgie ce zici tu aici. Te puteai explima într-un mod mai elocvent. * . Mi-a pus usor mana pe picior si a simtit cat de rece eram, degete lui facand mici dare rosi pe picoarele mele albe. Ma strans mai tare in brate facandu-ma sa ma simt din ce in ce mai bine. Mi-am lasat capul usor in pieptul lui si am inchis ochii incercand sa imi gasesc linistea aproape de el, de ceea ce imi doream, iubeam.

P.S.2 Era sa uit. Vreti sa fac ficul +16, sau e bine asa?

Idee: Total neoriginală, ci copiată după cărţile lui Armstrong, " Forţele Răului absolut ". Toată este copiată, până la cea mai mică fărâmă de idee. Nimic nu m-a surprins aici. Doar nu credeai că un critic nu citeşte cărţi nu ? Pe mine nu mă păcăleşte nimeni cu asta, am citit toate cărţile cu vampiri/vârcolaci/strigoi/necromaţi/fantome şi tot ce ţine de supranatural. Nu-mi place. Sincer am sărit şi peste capitolul 4, nu mi-a plăcut deloc. Urât aşa.

Titlu: Este frumos, am zis că întru şi o să citesc şi eu într-un sfârşit un fic bun. Păcat că am descoperit ce ai făcut.

Descriere: Este slabă, nu descrii aşa mult sentimentele iar propoziţiile tale sunt seci şi chiar urât structurate. Ai mai multă grijă la verbe, le foloseşti la toate timpurile si modurile. Aveai propoziţii când scriai la prezent, după la trecut şi tot aşa, şi se auzea îngrozitor dacă citeai cu voce tare. Ai grijă şi la exprimare, ce am văzut acolo cu 3 centrimetri sub cur a sunat ca naiba. Vezi ce faci că devine chiar obscen ce spui tu. O persoană poate fi sexy şi îmbrăcată.

Dialog: E mult şi sec, puteai să-l înlocuieşti cu vorbire indirectă.

Greşeli de ortografie/tastare: ai foarte multe, ceea ce nu e bine deloc. Trebuie să-ţi revizuieşti vocabularul şi să înveţi cum se scriu corect anumite cuvinte. Ai avut de repetate ori acelaşi probleme, mare grijă !

Esetică : Arată bine, nu lasă de dorit.

Acţiune: Cam tragi mâţa de coadă, mai mare grijă pe viitor. Nu e bine deloc. Oricum unde ai ajuns tu cu acţiunea, asta era deabea la jumatea primei cărţi, defapt nu.. era exact în a 2-a.

Atât am avut de spus.

Heii.

Ce se intampla ? Unde e nextul ?
E un fic frumos si vreau sa vad continuarea.
Poate ce zice Emma e adevarat, dar nu conteaza. ^^ Eu vreau sa vad ce se mai intamplaaa Puteri Absolute 947835

Mi-a captat atentia si eu nu am mai vazut vreun fic in genul. Deci.. continua ficul, dear. Puteri Absolute 208323

Subiect: Re: Puteri Absolute Joi 13 Dec 2012, 20:52

Aham... tac din gura la critica...e ceea ce zice Em.....
Acum eu vb cu tine,scumpa mea! Sa nu te prind ca renunti la fic!! E prea frumos si interesant! Am citit cu suletul la gura! Il iubesc.:*
Eu una vreau next! Nu imi pasa decat de tine si de ficul tau! Plizz adu next!
Te pup si nu te lasa! Bye suri!:*:x

Subiect: Re: Puteri Absolute Joi 13 Dec 2012, 21:31

Ultimul capitol dateaza din 5 septembrie. Cu alte cuvinte, fic inchis datorita inactivitatii. Il gasesi la FanFicuri Blocate.