The final Choice.

Subiect: The final Choice. Vin 20 Apr 2012, 01:07

Pai cum ideile imi zburda nestingherite prin mintea mea, i-am dar liber uneia, sa isi faca de cap. Asa am ajuns si la primul capitol a noului meu fic The final choice, un fic gata scos din cuptor.

Capitolul 1: Amintirile reinvie.

Pov. Sakura:

FlashBack:

Imi strangeam genunchii la piept cu putere, incercand sa imi stapanesc lacrimile. Misiunea mea s-a dovedit a fi un esec, pana la urma scapand una. Atat mi-a fost de ajuns. Acea lacrima a fost urmata de altele, alte lacrimi ce se jucau in voie pe obrajii mei rosii ca focul. Imi duc maneca bluzei mele la ochii, stergandu-i grijulie. Ma ridic usor de pe jos, facand cativa pasi lenti pana la ei, parintii mei ce zaceau intr-o balta de sange. Cad langa trupurile lor, privind parca prin ei. Incercam sa gasesc un raspun cat de mic la intrebarile mele ce imi zburdau prin minte fara incetare. Aud cateva tipete din camera alaturata. O vad pe sora mea cum alearga catre mine, strangandu-ma cu putere in brate.

Privirea ei exprima tristete, durere. Stiu ca ma iubea mult si ca spera sa scapam din acest vis macabru, cu toate acestea atat de adevarat. Umbrele a doua persoane se vad in lumina lunii, doi barbati aparand in fata noastra. Fetele le aveau acoperite, nu imi puteam da seama cine erau. Se indreapta amenintator catre noi. Sora mea, Sasha, se pune in fata mea. Unul dintre barbati o apuca de par si o trantesc de pamant. Ma ridic in picioare indreptandu-ma catre ea. Acel barbat ce a ranito scoate din haina un pistol, indreptandu-l catre mine.

-Nu te apropia de ea, altfel te omor ! Fugi de aici, fetito, si uita ca ne-ai cunoscut ! imi spune el facand semn cu pistolul catre usa.

Ma uitam la Sasha, care din ochii sai grii stersi parca ma ruga sa plec, sa fiu sigura ca totul va fi bine si ca e mai bine asa. Inghit in sec, apropiindu-ma si mai mult de ea, dar incremenesc cand aud cum acel barbat incarca pistolul. Intepenesc in loc cateva momente, apoi incep sa fac pasi inapoi. Deschid incet usa, iesind fara sa privesc inapoi. Ma opresc putin in pragul casei, vrand sa ma intorc. Stiam ca o simpla fetita de sapte ani nu ii va oprii pe acei criminali, asa ca imi iau inima in dinti si ies afara, incepand sa fug pe strazile pustii, in urma mea auzindu-se doar un tipat, tipatul surorii mele.

End Of FlashBack.

Prezent:

-Sakura, Sakura! Trezeste-te, a fost doar un simplu vis, e totul bine! spune bunica mea, privindu-ma ingrijorata.

Da, a fost doar un vis, insa unul ce s-a intamplat candva. Un simplu vis, ce la momentul respectiv mi se parea interminabil. Sunt plina de transpiratie, fiind foarte speriata, ca si cand as mai fi trait a mia oara acel moment. Pasii mei m-au ghidat insa la aceasta casa linistita, casa bunicii mele ce m-a inteles si m-a primit cu caldura si dragoste, alinandu-ma in momentele in care chiar aveam nevoie de acest lucru. O mangai pe persoana ce mi-a fost alaturi cativa ani buni din viata mea. Fata ei plina de incretituri si riduri, deteliorata din cauza timpului ce nu iarta pe nimeni imi parea acum atat de fina la atingere, un lucru surprinzator si ciudat pentru mine.

-Te simti bine ? Esti in regula? Ai nevoie de ceva? ma intreaba foarte grijulie bunica mea, Clarisa.
-Da ! De un pahar cu apa si vreau sa stiu cat e ceasul, bunico, raspund eu rapid.

Dupa ce bunica mea imi aduce mult doritul pahar cu apa, aflu ca este ora sapte si jumatate. Oh Doamne, ce ma fac ? O sa intarzii la liceu, si nu vreau sa ma cert cu dirigu’. Fug repede la dulapul meu din lemn de cires, nu foarte mare, nu aveam nevoie de cine stie ce haine de firma. Prefer sa fiu o fata nu foarte excentrica, care se imbraca potrivit dupa stilul care ii place. Imi scot uniforma alcatuita dintr-un tricou si o vesta, in partea de jos avand o fustita in carouri negre cu alb. In picioare aveam o pereche de ciorapei din dres alb, foarte frumoase pana mai jos de genunchi si pantofi cu toc de zece centimetrii. Dupa ce ma imbrac, imi prind parul intr-o coada, aranjandu-mi firele mele de par roz incat sa stea totul perfect.

Imi iau rapid ghiozdanul meu simplu negru si fug pe scari la parter. Bunica mea ma intreaba daca vreau sa mananc, primind de la mine un raspuns negativ deoarece eram in intarziere. Ies pe usa si merg cu pasi repezi catre liceu. Drumul era pustiu, foarte linistit. Cu atat mai bine, vroiam sa imi adun gandurile. Ma gandesc in continuu la acea zi. Nu am mai mers de atunci niciodata acolo. Ce s-a intamplat cu Sasha, cu parintii mei ?

Ma abat de la drum, luand-o pe o carare. Aceiasi strada, aceleasi case. Nu mai ca acum nu mai era aceiasi culoare verde a naturii, ce te facea sa zambesti, aceiasi copii ce radeau mereu. Nu mai era la fel, desi parea neschimbata. Totul devenise mai trist, mai misterios. Ajung in fata casei. Nici ea nu se schimbase. Ma indrept catre usa, asezandu-ma pe scari. Priveam cerul innorat, incercand sa gasesc puterea de a depasii acea amintire ce vreau sa o uit, dar oare voi reusii vreodata ? Respir greoi. Parca amintirile se retrezesc in mine, smtind aceiasi teama. Parca ma vedeam fugind in acea noapte cu luna plina pe strazile pustii invaluita de frgul aspru ce imi ingreuna pasii. Imi scutur capul deodata, acea amintire disparand. Aud cum usa se deschide. Ma uit innapoi si vad…

To be continued…

Pai cam asta e capitolul. Eu sper sa va placa!

Subiect: Re: The final Choice. Vin 20 Apr 2012, 01:21

poi ce sa zic, nu prea am ce sa zic,
e perfect
inceputul e super
imi place si m-ai facut curioasa
astept nextu'
ps: daca nu cer prea mult sa ma anunti cand pui nextul in love

Subiect: Re: The final Choice. Vin 20 Apr 2012, 01:30

:

Si vede....? Ce vede? Pff, m-ai lasat in spatiu.
Imi place foarte mult cum descri. Imi place la nebunie acest fic. Abia astept sa vad ce se va mai intampla. Spor la idei si la scris.
Dey te pupa !
:

Subiect: Re: The final Choice. Vin 20 Apr 2012, 02:03

Hei

Vad ca a aparut un nou fic

Fiind primul capitol, nu gasesti asa multe de zis, dar ma atrage si imi place
Imi pare rau pentru Sakura, trebuie sa fie teribil sa iti pierzi familia in modul asta
Imi place ideea, tocmai de aceea abia astept sa citesc continuarea
Sper sa ma anunti si pe mine cand pui next-tul

Spor la scris

Subiect: Re: The final Choice. Vin 20 Apr 2012, 09:30

Hei hei
Ce avem noi aici? Un nou fic
Deci cum e primul capitol nu am foarte multe de zis, dar este misterios si imi place.
Chiar m-ai facut curioasa in legatura cu ce se va intampla?
Cine e la usa? Cine s-a mutat in acea casa in care cel mai probabil au murit trei oameni?
Este foarte frumos si imi place
Deci... spor la scris si la idei
Kiss & Hug

P.S. Sa-mi dai si mie un PM cand pui next :o3

LexX^^

Subiect: Re: The final Choice. Vin 20 Apr 2012, 10:08

Bunaaa;;)
Foarte frumoas capitolul insa sti ce ma intreb think

De ce au lasat-o pe Sakura sa plece? nici nu sti ce curioasa sunt sa aflu deci nexttt dap !

Te pup :* poate treci si pe la fic'ul meu

Capitolul 2 :

Pov. Sakura:

“.Ma uit innapoi si vad…“

Un baietel brunet cu ochii negrii ca noaptea de vreo sase anisori ce tocmai parasea casa. Avea un zambet pana la urechi, purtand cu mandrie ghiozdanul in spate. Iti venea sa il manaci din priviri, asa de dragalasi era. Il vad ca se opreste in dreptul meu uimit. Nu ii venea sa creada ca eu eram aici, nici macar nu ma cunostea. Ma analizeaza atent, transmitandu-mi caldura din ochisorii lui negri ca de onix. Era cel mai scump baietel pe care l-am vazurt. Cred ca mama sa e tare mandra de el. Se uita atent in ochii mei, intrebandu-ma parca cine sunt, trecand dincolo de aparente, parca privind direct in inima mea, vazand ceia ce simnt in acest moment.Vede ca sunt suparata asa ca imi ia una dintre maini si ma trage dupa el.

Habar nu am unde ma ducea, ce vroia sa imi arate. Cert e ca pe drum mi-a spus sa stau calma deoarece totul va fi bine. Intram in fosta mea casa, vazandu-ma pe mine si pe surioara mea cum ne jucam pe covorasul din centrul living-ului, cu ursuletii de plus. Pe canapea inca ii mai vedeam pe parintii mei cum ne zambeau calduros, vorbind despre cat de dragite suntem si ce viitor bun vom avea amandoua, insa nu a fost ca amandoua sa fim impreuna si sa ne ajutam reciproc. Ma pregateam sa o strig pe mama, insa cand cuvintele au vrut sa alunece usor din gura mea, mi-am dat seama ca totul era doar o iluzie. Ei nu mai erau, si nici nu se vor mai intoarce la mine vreodata. Urcam treptele din marmura usor si cu grija, pana cand ajungem la primul etaj, unde ne oprim pe holul lung si frumos decorat, pret de cateva secunde, apoi continuandu-ne drumul aventuros catre necunoscut.

Ajungem in dreptul unei usi albe, el deschizando rapid. Intram intr-o camera de copil decorata toata in albastru. Avea un birou si intr-un colt, un pat de doua persoane. De asemeni, avea in partae opusa patului un geam cat un sfert de perete. Langa acea parte de geam era un dulap mare. Pe jos era o marmura gri stralucitoare si peretii erau tot de aceiasi culoare, adica gri. Aceasta camera era complet schimbata de cum mi-o aminteam eu. Se vede ca timpul a trecut si pe aici, aducand alti oamenii si o data cu ei, o alta infatisare.

Baietelul ma trage incontinuu dupa el, pana cand ajungem in dreptul patului unde imi spune sa ma asez, eu facand intocmai, urmata de el. Ne privim prêt de cateva secunde, asteptand ca fiecare dintre noi sa spuna ceva. Daomne ce patetic…Adica, eu in camera unui copil de sase ani. Nici macar nu stiu cum il cheama. Oare de ca m-a adus aici ? Si cand ma gandesc ca aici a fost camera surorii mele… Inca imi aduc aminte vorbele ei, cum imi spunea de fiecare data la culcare ca ne vom vedea a doua zi, iar eu fugeam fericita cu acest gand la culcare. Dar in acea noapte, cand mi-a promis acelasi lucru, am adormit la fel de fericita, insa abia acum mi-am dat seama ca nu si-a tinut promisiunea.

-Buna, eu sunt Raisuke, tu cum te numesti ? ma intreaba el. Baiatul are chef de socializare.
-Pai, ma numesc Sakura, Sakura Haruno. De ce m-ai adus aici? intreb eu.
-Stii, tata imi povestea ca aici au fost gasiti doi oamenii morti. Ma gadeam ca nu ai cum sa fi stat acolo din intamplare. Poate sti ceva…Si…nu apuca sa vorbeasca deoarece i-o tai eu.
-Doar doi oamenii ? Atat ? intreb eu disperata.

Pov. Sasuke:

Se putea? Evident ca nu! Raisuke, te distrug. Jur ca daca te prind, nu mai scapi din mainile mele. Copilul asta de sase ani are tupeul sa imi opreasca ceasul ca sa nu mai sune dimineata, asa eu evident ca voi intarzia. Ma ridic din pat nervos, de mai aveam putin si spargeam peretii ca sa ajung mai repede in camera la el. Incep sa il strig ca discreieratul. Ia stai, ca si el e la scoala. Dar daca toutsi e acasa ? Nu strica sa imi incerc norocul. Il strigam in continuare, nervii mei crescand si mai mult cu fiecare secunda ce trecea.

Evident ca nu mi-a raspuns nimeni, ca doar nu e pr**t sa se dea de gol dupa voce…Trantesc usile de pereti, daram tot ce imi iese in cale. Dar poate va intrebati de ce tin eu atat de mult la scoala ? Doamne, si mie imi vine greu sa o spun. Mama a cam aflat de notele mele pe semestrul intai, asa am ajuns sa ma ameninte ca daca nu ma duc la scoala in fiecare zi si nu imi remediez mediile, la vara nu ma mai lasa cu prietenii la mare sau prin cluburi. Va dati seama? La ce ar mai fi vara si vacanta daca nu ai ce sa faci?

Ajung in fata usii afurisitului. Inspir si expir accelerat, incrcand sa imi revin putin, ca daca intru si il vad, il arunc pe geam. Oricum a avut noroc ca nu i s-a intamplat nimic data trecuta deoarece era apa in piscina, dar acum de unde apa ? Din parti…Dupa ce ma mai calmez cat de cat, pun mana pe clanta. Era rece…Doamne, ce constatare ! Sasuke, cu acaesta descoperire te trec in cartea recordurilor. Da ahamm, cum sa nu ! Pai, continuand…Pun mana pe clanta. E rece. "Chiar e nevoie sa o iei de la inceput cu aceiasi chestie banala ?". Mai taci ! Daca nu iti convine ceva, nu ma mai fa sa o spun, doar esti mintea mea. Deci, trecand peste partea cu clanta, deschid repede usa si inauntru vad ca pe pat statea...

To be continued…

Da, stiu ca e scurt dar nu am avut nici o idee, mintea mea e prin alte parti. Promit ca ma voi revansa! Acum, pozele capitolului :

Camera lui Raisuke :

Raisuke :

P.S: Capitolul este necorectat!!!

nextuletule sa nu fugi ca dau edit dupa ce citesc
app. prima!

EDIT:
kwaiiii! ce frumos e! in sfarsit o vede pe sakura! oare cum va reactiona?! e tare scumpic raisuke ala micu'... seamana mult cu Sasuke, leit
oricum tare frumos si multumesc ca m-ai anuntat!
te pupacesc si astept nextu'... repede... repede... repede... tasteaza... tasteaza... tasteaza... l-ai adus?!

Olala
Deci se pare ca ai venit cu nextul si mai sunt si pe podium. Ei bine, asta da treaba.
Asaaaaa. Next-ul, ei bine, imi place mult. Nu inteleg ideea pe deplin, dar totusi imi place.
As vrea totusi sa vad mai multa descriere sentimentala, daca se poate
In rest, imi place mult si astept nextul. Sa nu uiti sa ma anunti in continuare.
Spor la scris si la idei.
Kiss & Hug

LexX^^

Fic inchis pentru inactivitate.

Ultimul post de catre autoare dateaza din 29 Mai. Au trecut fix 3 luni

Daca doresti sa redeschizi ficul poti anunta un Moderator/Critic.

Subiect: Re: The final Choice. Joi 02 Aug 2012, 12:52

Ei bine, am revenit dupa muuuult timp cu next-uletzul. Atat de mult timp in cat acest fic a fost trimis direct la fic-uri blocate, insa mi se rupea sufletul sa stiu ca-i acolo, mititelul, singur printre straini . Sper sa imi mai citeasca cineva fic-ul… Lectura placuta si Spor la citit!

Capitolul 3

Fun and smiles just thinking about it. I'm glad I have a new friend!

Sakura’s point Of view

Ma uitam prin deschizatura dulapului, cum fratele lui Daisuke inainta nedumerit in camera. Privirea lui era atintita catre pat, prinzand intr-o mana ursuletul de plus ce statea voinic acolo. Imi venea sa rad, insa ii promisese-m micutului ca nu voi scoate nici o vorba si ca o sa stau cuminte in dulap pana ce fratele lui va pleca. Nu intelegeam de ce a trebuit sa ne ascundem aici, din moment ce adolescentul parea foarte sociabil si de treaba. Insa, toate aceste mici teori despre bunatatea lui s-au destramat atunci cand l-am auzit pe brunet strigand cu putere:

-Ori unde ai fi, frate, daca te prind, s-a zis cu tine si cu zambetul ala al tau victorios pe care sunt sigur ca il ai atunci cand pic in farsele tale!

Wow, pustiul stia sa fie amenintator atunci cand vroia. Imi duc mana la gura, abtinandu-ma cu greu sa nu rad. Simt un cot in bratul meu drept, semn ca Daisuke ma zarise deja. Ii intorc gestul, parca asigurandu-l ca sunt in regula si ca nu voi face nimic rau. Fratele lui inca era in camera, analizand-o atent. Imi era teama sa nu is dea seama de noi, pentru ca, sincer, nu aveam dubii ca exagera sau ca mintea atunci cand a dat replica de mai de vreme.

Ii analizam fiecare particica a corpului, oprindu-ma la fata lui angelica. Trasaturi fine ii puneau in evidenta aspectul pe care orice baiat l-ar fi invidiat. Abdomenul sau bine lucrat se putea zari usor prin bluza stramta pe care o are. Simt cum ma inrosesc toata. Oh Doamne, de mult nu am mai vazut un baiat atat de frumos. Imi duc o mana la fata, dandu-mi o palma usor peste frunte. De geaba… Nu imi reveneam din starea euforica pe care o aveam atunci cand ma uitam la brunet. Este ca un drog pentru mine. Insa cu totii stim ca drogurile au un efect scurt, iar apoi lasa in urma lor catastrofe.

Se apropia usor de usa dulapului, oprindu-se chiar in dreptul ei. Desi era intre noi usa aceasta subtire, ii puteam simti respiratia in ceafa mea si bataile agere ale inimi. Sau poate ca bataile imi apartineau mie… De aproape era si mai frumos. Imi veanea sa ma arunc in bratele lui si sa ma lipesc cu aracet in cat sa nu ne mai dezlipim nici-o data. Vise… Insa toti avem dreptul la ele! Nu e ceva nou. Toti visam, iar cand ne trezim, constatam cu stupoare ca dragostea de cateva ore pe care o simteam alaturi de persoanele dragi noua era doar o simpla inchipuire… fictiune!

Oh nu! Usa dulapului se deschide incet, incet, eu simtind ca alunec pe jos o data ce nu mai eram lipita de ea. Ma zdrobesc de un abdomen… Mama, mama! Eram rusinata de ipostaza in care ma aflam, insa nici ca aveam de gand sa ma dau jos dupa baiat. Nici el nu parea deranjat, sau poate ca doar nu is daduse seama inca ca o fata starina era un dulap cu fratele lui de opt ani, iar acum era peste el. Nici nu vreau sa ma gandesc la cate lucruri se gandeste fratele lui Daisuke acum… Cine stie ce is imagineaza!

Simt cum adolescentul is incolaceste bratele in jurul taliei mele, ridicandu-ma in sus. Frate, eu sunt fata din dulap… Adica, eu intru in pamant de rusine. Nici nu stiu ce caut aici, ce motiv intemeiat am eu ca sa fiu in casa unor oameni pe care nici nu ii cunosc. Daisuke se apropie de mine, tragandu-ma de mana, din bratele brunetului. Imi venea sa tip la el si sa-i spun sa plece, sa ma lase sa mor aici, in bratele lui, pentru tot de-a una, insa as fi parut ca o psihopata scapata de la spitalul de nebuni. Ce fiinta ar mai fi facut ca mine, God?

-Sa nu te atingi de ea! E noua mea amica… a spus Daisuke, tragandu-ma dupa el pana la usa de iesire.

Nuu, te rog, hai sa ramanem!

To be continued…

Subiect: Re: The final Choice. Mar 14 Aug 2012, 14:42

Ce dragut e!!! E asa de scup ala mic! numai ca un lucru ma cam enerveste. Faptul ca Sakura a devenit deja obsedata de el. E dar e interesant asa.
Astept cu nerabdare nextu' care vine repede nu? Te-am pupacit si spor la scris si la idei!

Fic blocat pentru inactivitate. ( 14 Aug.- 14 Oct)