1

Surasul pasarelelor, sursurul izvorasului si razele sfulgeratoare dar pline de caldura a soarelui ma linistesc si imi soptesc dulcele cantec de adormire iar patul meu de acasa ma ispiteste sa ma intorc la el, scufunzandu-ma intre pernele moi si delicate, pline de parfumul prospetimii si a plapumei dense dar pufoase ca un fulg. Ochii mei sunt primii care cedeaza tentatiilor coplesitoare ale patului meu, ticsit cu cea mai pufoasa lenjerie de pat, iar gandul meu este strafulgerat de imaginea lui Lexy, stand cu capul pe labutele din fata si uitandu-se mine curioasa cu ochii ei umezii si dragostosi, asteptand in liniste ca e sa ma trezesc. Un sunet, scos din fond, un sunet zglobiu si enervant, care imi provoaca tresarirea si intr-un final revenirea pe pamant ma zgarie pe nervii.
- Oare de ce Kakashi intarzie mereu, ma intreb, oare nu se plictiseste niciodata sa intarzie sau sa scoata din capul ala al lui numai scuze penibile?
- Aham…cum zici tu, printeso!
- Printesa? Iti bti joc de mine? O printesa nu se scoala la ora 5 sa se pregateasca pentru intalnirea de grup de la ora 6 cu Kakashi. Ah…simt ca ma lasa genunchii.
Si cu astea fiind zise, fetita rasfatata cu parul roz-bombon se sprijina de balustrada poduletului, deranjand podul si facandu-l sa scartaie sis a se miste. Buna treaba Sakura!
- Auzi printeso? Daca nu voiai sa te deranjezi atat ca sa te pregatesti pentru aceasta intalnire, de ce te-ai mai oboist sa vi? Tu nu trebuie sa devii ninja, pentru tine ar fi mai bines a fi o casnica fericita cu 1 mie de copii!
- Ha Ha Ha! Auzi, tapule? –mi se pare mie sau tocmai m-a facut tap?!- nu ma lua pe mine cu printeso, pentru ca o sa ti-o iei tare!
Mda…mai pe scurt, o sa ajung la spital chiar inainte sa inceapa misiunea. Bun…pana aici mi-a fost data linistea, pacea si toate visurile mele frumoase.
Vi-o prezint pe Sakura, regina scolii, la care totii baietii saliveaza iar fetele fac ca toate alea numai ca sa arate ca si ea. Super populara pentru frumusetea ei si nu in ultimul rand, pentru reputatia din generala drept “batausa clasei”. Ce-i drept, are o haita de javre, cum ii numeste ea pe baietii care executa la PROPRIU comenzile pentru caini. Este recunoscuta si pentru faptul ca pana in ziua de azi e un fel de “ regina de neatens” si pentru originalitatea ei. Unul din motto-urile pe care fetele au inceput sa le foloseasca este unul fara doar si poate acesta: “ Pentru binele omenirii, cainii sunt caini iar barbatii si baietii, deopotriva, sunt javre”. Nu va mai spun ca are cele mai groaznice motto-uri la adresa baietilor, pfui! Insa cred ca daca e sa vezi si partile ei, intr-adevar bun ear fi faptul ca are un trup trasnet, cu o silueta photoshop-ata, la figurat, si un par lung, roz si cu parfum de mure, capsuni si zmeura, un adevarat compot. Sigur, o voce cristalina si autoritara, ceea ce ma zgarie pe nervi pentru ca dintr-o multime de oameni as recunoaste-o cand ar deschide gura si niste ochi de culoare pietrelor semipretioase, pe care probabil parintii ei le-au furat din cel mai veriabil muzeu… de pietre, en fine, si i-au inlocuit ochii cu doua smaralde veritabile. Imbracata mereu ca la patru ace, in situatia de fata, intr-un maieu alb, cu un colier cu lant de argint si o lacrima de smarald la gat, care-i intesifica culoarea ochilor si in niste blugi negrii,trei sferturi care ii evidentaza gambele perfecte si pulpele simetrice. Parul lucios prins intr-o codita de cal in varful capului, prins cu o panglica neagra in forma de fundita si cu doi cercelusi minioni de argint care reflecta razele timpurii ale sorelui. Ca tot veni vorba de raze tipmurii, pe unde isi petrece Kakashi timpul atat incat sa intarzie de fiecare data?
Un ciuc alb si binecunoscuta fata inpanzita de material bleomarin inchis anunta sosirea ‘maestrului’ ! Apropiindu-se din ce in ce mai mult un puf de par blond si un ras de-a dreptul hilar imi reaminteste faptul ca Naruto a intarziat si el, probabil, tinand-ul pe sensei de vorba cu motivele lui bine neintemeiate de a invata tehnica chidori si de a ne lasa pe noi, ca doi prosti sa stam aici, asteptandu-i.
- I-a zi, Kakashi? Ce scuza mai ai acum? Ne-ai sculat cu noaptea in cap ca sa…ce?
Cu mana suspendata in cap, scarpindau-se cand este jenat sau minte, spunadu-ne ca l-a tinut Naruto din drum. Era oare posibil? Insa trebuie sa recunosc, baiatul asta cu ochi de safir chiar ma uimeste. Lectiile si misiunile de explorare anterioare i-au prins bine. Naruto nu e genul baiatului omorat dupa fete, insa ii place sa invete noi tehnici sis a se laude la scoala cu ceea ce a mai invatat la cursuri, dar sa fiu sincer, e cam tare de cap si se face mereu de ras…iar in liceu are mai mult rangul de ciudat, insa are si multi amici.
Ca sa explic mai pe clar, liceul nostru are cursuri obtionale de invatare a metodelor de lupta din perioada in care un nija era venerat in satul sau. Fiecare profesor din scoala invata un grup de 3 elevi tehnicile traditionale de aparare si atac, printe care, noi suntem echipa lui Kakashi, iar la sfarsitul fiecarui an tote echipele se vor lupta una importriva alteia, echipa castigatore va fi premiata, desigur.
Eu insami, vreau sa onorez cea mai veche familie de nija, Uchiha si sa readuc atmosfera de pe timpuri, si in vremurile noastre, cum are in traditie familia noastra si o sa ma asigur ca totul decurge comform planului si fratele meu mai mare si sacaitor, Itachi o sa fie rasul familiei iar tata o sa ma ridice in slavi si o sa fiu cel mai cel. O sa le arat tuturor, ca un fiu ca Itachi nu merita sa ma necajeasca pe mine la nesfarsit doar pentru ca asa scrie in cartea fratilor mai mari. O sa ma razbun pe tine frate, ai savezi tu!
- Kakashi, nu-i asa ca o sa se transfere un tip nou intr-a 12-a ?
- Da –iar se scarpina in cap si se uita la mine cu ochii lui zambareti- o sa vina sa reia studiile de nija si a zis ca vrea sa fie capul familiei lui. El este- iar se uita la mine ranjind- Itachi Uchiha!



P.S Stiu ca nu e genial primul capitol dar va rog sa asteptati...nu e la fel de monoton si viitorul destin al acestui fic ;). a fost doar prezentarea din punctul de vedere al lui Sasuke si cu toate ca nu l-am descris si pe el, am si eu un motiv asa ca v-as ruga eu mult sa lasati macar cateva comentarii acolo, sa nu ma simt prost si sa ma pierd cu totul. va pup pe toti si daca ati ajuns pana aici...multumesc pentru ca ati citit

Buna! Deci se pare ca eu sunt prima la acest fic superb. Pentru inceput vreau sa zic ca imi place cum descri si dezvolti ideea. Deci ce s-o mai lungim: astept next-ul si te rog sa ma anunti!

Deci de obicei mie nu imi place primul capitol la un fic,dar pe acesta pot spune ca il ador.Imi place foarte mult atitudinea Sakurei si pot spune ca asta m-a atras cel mai mult la ficul tau.
Oricum abia astept sa apara si Itachi prin perisaj si sa stii ca acest capitol pentru mine cel putin chiar este genial.
Te pup si spor la scris si mai ales la idei

2
Din perspectiva Sakurei

Ce!!!!! Adica, inca un Uchiha? Nu-i deajuns ca am de-a face cu unul foarte enervant? Asta-mi mai trebuia inca un tantalau cu care sa sar la harta, hmmm, Itachi, intr-a 12-a… e fratele mai mare a lui Sasuke. Sincer, chiar daca vreau sau nu tot simt nevoia sa vad cum reactioneaza tipul la auzul vestii. Ochii lui negrii ca smoala, fata alba, cremoasa si imperceptibila unde sunt ascunse cele mai adanci secrete. Genele lungi si dese, furate de la o fata inzestrata, lucesc in lumina reflectata de soare. Maxilarul proeminent anunta scrsnirea dintilor si furia pe care si-o stapaneste…oare…oh, doamne! E furios si nici macar nu-I convine de aflarea vestii, deci exista o mica posibilitate ca fratele lui sa fie cel mai tare tip dintr-a 12-a. Toti anii in care m-a facut sa par o idioata fara talent la arte martiale o sa se intoarca impotriva lui, ai sa vezi Sasuke, ai sa vezi…
- Hey, Sasuke, de abia astept sa-ti cunosc fratele, sper ca mi-l prezinti, doar suntem cei mai buni prieteni.
E furios, e in starea in care am vrut sa-l vad mereu, insa…ceva lipseste din cadru, oh, asta era, multimea de oameni care sa nu-l mai venereze pe idolul Sasuke Uchiha. Trebuie sa fiu sigura ca-si iese din fire de fata cu toate admiratoarele lui si cum sa fac asta mai bine, decat cu fratele lui cel scump, el poate fi colacul meu de salvare si o sa profit din plin.
Doamnelor si domnilor, vreau sa vi-l prezint pe dusmanul meu no.1, Sasuke Uchiha. Defecte: e cel mai popular baiat printre fete si, in plus, e unul dintre cei mai profitori de teapa lui, le joaca pe fete ca pe carti, iar cand se plictisete, “Adio, Julieta!” iar cel mai grav, le alege pe cele mai destepte fete ale scolii, asa se face ca, daca gasiti intaplator un carnet in picatelele lui Picasso o sa vedeti o plictisitoare linie de 10, nici mai mult, nici mai putin. Ca sa fiu cat de cat draguta pot sa spun ca-si merita reputatia si ca parintii lor sau iubit foarte mult cand s-au decis sa-l aiba. Ochii negrii ca smoala, in care te pierzi si nu mai gasesti calea de intoarcere, parul negrul c-abanosul cu tendinte de bleo pe care toate fetele vor sa-l atinga, tuns dupa ultimul racnet si cu un trup al (beep) aratos iar hainele lui, hey bine sa zicem ca orice isi pune ii vine ca tunat, ORICE! Daca ma intelegeti! Este viitorul Casanova si daca nu ma insel cred ca o sa-l intreaca chiar si pe el.

***

Dupa chinuitoarele antrenamente si dupa orele super plictisitoare de istorie si educatie civica am primit insfarsit si pauza de masa care pentru mine este un fel de traditie in grupul meu. Le-am asteptat pe fete pe treptele din spatele scolii si cu pachetelul frumos ambalat cu unul dintre motto-urile mele, célèbre agatat pe el,” Vrei sa ma ai? Atunci accepta soarta de impotent.”. Stiu, stiu este unul mai jos pus dar asta e, oricum curtea din spate este un bun prilej sa discuti cu prietenele tale din grupul “ Grupul iubitelor”. Stiu si asta, insa nu e ceea ce credeti! Sunt cinci fete in grup, eu, Hinata, Temari, Konan, TenTen. Si chestia cea mai ciudata e ca eu si Hinata suntem cele mai bune prietene, deci un fel de iubitele, avand in vedere ca ne amuzam mereu cand spunem asta, e ca un rol, ne destindem,eh, intelgeti voi. Temari si TenTen sunt si ele un cuplulet, iar Konan e ‘impostoarea’ cum ii spunem noi. Ce e super e ca Konan are rolul sa se bage in cupluletele noastre si sa atraga de partea ei pe una din noi si asa se isca o ‘cearta’ care, in fine, e amuzanta pentru ca atnci cand ne aruncam repsrosuri de fapt radem cu lacrimi iar cei din jurul nostru cred ca suntem nebune, mai ales cand aruncam o faza gen: “ Vai draga, ma tradezi, si eu care credeam ca ma iubesti asa de mult, dupa ce ca nu mi-ai adus nici macar un trandafir”. Cred, de fapt stiu ca suntem cel mai tare grup din scoala, mai ales ca noi controlam majoritatea baietilor, sau bine zis, javrelor din scoala.
Usile de mahon se deschid in spatele meu si in sfarsit ma ridic pentru a-mi intampina prietenele, scuturand-mi jeansii de praful invizibil, ceva instinctual, dupa parerea mea. Hinata coboara scarile in ritm alert si ma imbraciseaza soptindu-mi la ureche cu vocea ei timida replica bine stiuta de toata scoala : “Sa sti ca nu mi-a fost dor de tine!”. Mda, e cam nebunesc dar…cel putin noi intelegem codul. O dau la o parte tachinind-o si observ imediat schimbarea tinutei obisnuite. Rochia ei stropita cu floricele “pe campii”, balerinii rosii ca sangele ce se asorteaza cu esarfa stransa ca la cowboy in jurul gatului, parul lung si arginiu, cazandu-i in valuri peste umeri si cerceii ca doua bulinute argintii, evidentiati din simpla si timida miscare de “dat parul dupa ureche. Mi-am admirat in gura mare iubitica si m-am uitat la celalte fete, chemandu-le sa paseasca gratios ca sa nu cumva sa-si rupa tocurile.TenTen si Temari erau imbricate asemanator, in fustite scurte pan ape al jumatatea pulpei si tricouase cu modele pee le, iar in picioare, biensur, tocuri de zece centimetrii, ca sa fie sigure ca sunt la inaltime. Konan coboara si ea grabita treptele pupandu-ma dragostos pe obraz si lasandu-mi o urma mare de ruj movuliu si marcadnu-ma cu parfum Chanel no. 5. Asteptand cu calm sa nu ma i-a greata de la atata parfum, incerc, fara reusita, sa o fac sa se indeparteze. Deodata simt corpul ei incordandu-se si strivindu-mi coastele.
- Tu! Aia e banca noastra!
Ma lasa, slava domnului si trece pe langa mine cu parfumul dat in exces pe langa mine, lasand o urma de parfum, ca la Tom si Jerry, cand Jerry simte mirosul de branza. Ah, ce spunea oare? Aaa, banca noastra, banc ape care nimeni nu se incumeta sa o atinga sau vai de el. Ce? Ma rotesc lin si imi privesc cu atentie proprietatea. Banca mea….banca mea e marcata de un tip. Cum indrazneste? Banca mea pretioasa, care detine secretele si amintirile noastre, cum indrazneste…ALA, sa o ocupe.
Negru! Negru! Negru! Numai asta pot sa vad. Ca in filmele alb-negru, o vad pe Konan luandu-l de gulerul jachetei de piele inpielitatului care…doamne, cred ca o sa ajung la spital, cum indrzneste el? Incerc sa ma relaxes, insa observ ca gloata de copii fac rondul nostru tipand si incurajand, nimeni pana acum n-a mai facut asta si ca prin ceata ma indrept spre nenorocit si o dau pe “Chanel” la o parte si-l prind pe nesuferit de gulerul tricoului cu un cap de mort ranjind la mine, abtinadu-ma sa nu-l iau la palme si pumni. Oh, doamne, seamana cu…nu se poate, Sasuke? Dar, nu e el, el n-are coada, el…nu sta aici, l-am vazut mai devreme intrand in cantina aia zgomotoasa, urmat de o gloata de fete si bine inteles de Grupul FITELOR. Nu-I timp sa ma gandesc la asa ceva, trebuie sa profit de faptul ca in sfarsit gasesc un tip cu picioarele desfacute si imi strecor laba piciorului intre ele, ca sa fiu sigura ca invata o lectie.
- Tu chiar iti bati joc de mine nu? Nu-i asa cap de sfecla? Asta e banca noastra, proprietatea noastra, e banca divina, nu ai voie sa pui nici un deget pe ea iar tu! Tu ai cutezat sa o spurci nemernicule?
- Unde scrie, baby?

Baby? Baby? Ce?!?!?!?! Nu, nu mi-a spus asa ceva…las ca vede el cum e baby a lui! Si cu astea fiind, imi las toata greutatea in talpa piciorului si il fac sa sufere.
- Mi-ai spus baby, jigodie? Las, ca vezi tu baby, las’! – si ma imping efectiv in picior ca sa fiu sigura ca n-o sa mai aiba nici mostenitor, nici curajul sa ami calce vreodata pe aici-
- Sa-nteleg ca-ti place s-o faci dur, nu? –ce mama (beep), imi pare rau, insa sunt prea nervoasa ca sa tin cont ca nu-mi place sa injur. Nu-mi pot crede urechilor, e, e, e incredibil!-
- Tu chiar nu stii cu cine te pui, nu?
- Ba, da… ma pun cu cea mai bitch puicuta de aici, si sa sti ca-mi place ideea.
Ropotele de aplauze nu cred ca am fac pe mine mai linistita, cum indrazneste sa ma umileasca intr-atat? Las ca ve…
O mana ferma imi apuca mana si cu o forta absoluta, se ridica de pe banca, in ciuda faptului ca eu il presez in continuare si ma dezechilibreaza. Simt un fel de trosnet la umar, cand imi intoarce mana si ma imobilizeaza.
- Gata, fetita buna. Gata fetita, acum e bine…linisteste-te!
Imi spune el sa ma linistesc, imi comanda? Plus, mi se adreseaza ca la o catea.
- EU! Nu, SUNT, CATEA!
Si incep sa ma zbat ca un peste pe pamant, insa fara roade sic red ca fara ajutorul fetelor, n-as fi reusit sa scap din stransoarea lui. Doamne, cu ce ti-am gresit de a trebuit sa ma rada toata scoala? Ma reechilibrez si ma uit urat la baiatul de 1,89 metri, fortandu-mi gatul sa nu se rupa si ma cat pot de urat la el.
- Cred ca ar trebuii sa ma prezint mai intai!
- Crezi doar? – scoate un sunet inabusit de ras, ce i diot
- Eu sunt…-aici se lasa linsitea, ca in filme, va ati seama?- Uchiha Itachi!
- Itachi? – ce, cum, de unde pana unde?-
- Da, stii tu , baiatul transferat, fratele mai mare al lui..
- Sasuke…dar, ei lasa, nu mai conteaza. Eu sunt Haruno Sakura!
- Stiam, hey bine, de la fratele meu –pana si ranjetul e copy-paste de la Sasuke si oh doamne Ssuke a vorbit de mine?-
- Tu esti fata rozalie cu glas enervant care-mi necajeste fratele. Nu te uita asa la mine, el a zis asa. Hey bine, stai linistita, am vrut sa vorbesc cu tine si…
Mi-a explicat ca nu a intentionat sa ma raneasca- nu ma ranit, ca sa stiti- si ca a vrut doar sa vorbeasca cu mine despre nu stiu ce plan dar dupa privirea lui, era un plan divolic care lui Sasuke n-o sa-i placa, deci poate, doar poate, Itachi o sa fie unelata mea. Asa ca toata ‘buna’ dispozitie de mai devreme s-a intors in avantajul meu, asa ca o sa avem multe de planuit. M-am uitat atent la el si am descoperit ochii lui Sasuke, cu o usoara diferenta, buzele subtiri, cearcanele lungi, parul lung si negru ca taciunele si a inaltimii care ma enerva deoarece, a trebuit sa am comport frumos si sa-i cer sa se aseze, ceea ce a fost foooooarte jenant, mai ales din cauza ranjetului diabolesc. Sincer, iar mai trebui niste coarne, o furca, o coada dintr-aia si gata, e perfect!
Am stabilit ca o sa ne intalnim la el acasa, defapt la ei ca sa punem bazele planului nostru devastator. Un fulger mi-a ravasit stomacelul care se roteste si se rasuceste in doate partile. Linisteste-te, mergi doar acasa la inamicul tau cel mai mare. Urati-mi noroc, am nevoie de asta!


Multumesc enorm celor care le-a placut inceputul si-mi pare rau ca cap. asta nu are chiar atata descriere dar e inceputul unei 'prietenii' a carei baze e doar dorinta arzatoare de a-i face viata lui Sasuke una de vis. Apropo, imi pare rau, dar am incercat sa-l fac cu alineat dar te cate ori dau previzulizeza nu-mi iese. daca stie careva... chiar te roooog :*

Deci chiar sunt foarte curioasa sa aflu care este planul lui Itachi.
Mi-a placut mult intalnirea celor doi si chiar pot spune ca a fost si amuzant
Deja imi place la nebunie ficul tau si asa va fi mereu.
Apropo mersi ca m-ai anuntat

Hey, Hey, Hey
Am ajuns si eu aici. In primul rand multumesc de anunt si in al
doi-lea rand: super capitolul! Multumesc ca mi-ai ridicat moralul, cu acele mici
intamplari amuzante si sper ca ma vei anunta in continuare. Spor la scris

3


Dupa inca 3 ore plictisitoare, in fine, am putut sa plec in sfarsit acasa. Mi-am luat geanta din piele si am coborat treptele incercand sa nu cad de fericire. Adica, te rog, sa te razbuni in sfarsit pe cel mai prefacut baiat din scoala, deci, te rog, e ceva care ti se intampla o data la un secol.
Iesind fericita din scoala, ma alatur lui TenTen, care iesise si ea mai devreme si o luam din loc, gandindu-ne sa le asteptam pe fete la ChoCaffe, cafeneaua in care ne adunam cu toate sa bem ceva cald si intr-un fel, energizant. Imi comandam deja in minte frappeul cu multa frisca si inghetata cand mana puternica care-mi amintea de inamplarea cutremuratoare de la pranz, ma intoarce intr-o piruieta nereusita.
- Cretinule! Cum indraz… - barbia proemineta si ochii de gheata m-au facut instantaneu sa nu mai scot un sunet
- Buna si tie…sti am venit sa te iau acasa, la mine vreau sa spun.
Mi-a venit sa crap de rusine, adica, un baiat de-a 12-a care invita la el acasa o fata! Lumea care nu stie ce punem noi la cale se gandeste totusi la ce-am face noi ca ‘cuplu’ acasa la el. Oh, doamne, ce tembel. Pana sa mai spun asta cu voce tare, m-a tras de brat si ma condus la jeepul lui negru, care, in mod sigur nu-l gasesti nici mort noaptea, si mi-a latrat sa intru, buuun, pana aici toata curtea care ne-a vazut deja si-a facut o buna impresie.
Stanjenita de ceea ce se inampla si constienta ca un baiat major sta langa mine si de parfumul de mosc emanate incep sa admir privelistea, si ce priveliste. Soarele face toti banii din lume, emanand caldura razelor rosiatice de soare, care se impletesc frumos in toate culorile calde imi da senzatia de moleseala si faptul ca m-am trezit la ora 5 dimineata si m-am certat cu doi Uchiha nu ma ajuta cu nimic. Semnul de iesire din oras insa ma ajuta sa raman in stare de alerta si ma face sa ma gandesc daca nu cumva Itachi ma rapeste si apoi, apoi, singura cu un major…oh doamne. Ma uit la el pe furis si ii vad suvita neagra, iesita din codita de la spate ii atarna frumos pe fata. Ochii lui negrii spre gri sunt concentrati pe orice altceva decat pe faptul ca are o fata in masina. Gura arcuita se deschide si murmura ceva care seamana a injuratura si imi spune ceea ce nu ma asteptam sa spuna “ Vreau sa fim iubiti, nu nu te gandi la prosti, vreau sa-l innebunesc pe Sasuke si vreau sa vi la noi, sa locuiesti cu noi, avem o camera de oaspeti si daca te gandesti ca as putea sa-ti fac ceva ce nu e legal, nu te mai obosi cu asa ceva. O sa-ti explic acasa de ce vreau sa fi iubita mea. Pana atunci nu te mai foi si nu te mai uita pe furis la mine, ma ia cu spasme.”
What the f**k? Sa ma mut la el, sa fiu cu el? Eu? Regina de neatens? De abia astept sa aud explicatia. Pe bune acum! M-am intors suparata cu fata la drum si m-am facut ca ploua si am urmarit coloana de casute deoparte si de alta a stradutei. Dupa nici 5 minute de cand am aflat ceva, in fine ceva infiorator, Itachi a oprit motorul in fata unei case cu etaj dublu si probabil veche de vreo 2000 de ani. Am stat neclintita urmarind fiecare trasatura a casei, de la terasa de lemn, geamurile de termopan si usa de fier forjat de la intrare pana la poteca imprejmuita de flori si micul iaz tipic japonez, care cuprinde sigur broscute si pesti koi.
- Ce astepti donsoara? Invitatii speciale sau te-ai gandit sa-mi pui la incercare bunele maniere?
M-am strambat la el si am observat modul in care imi tinea portiere deschisa, ca pentru un star de cinema, am bajbait un scuze si am prornit spre poarta, intimidata de toata acea splendoare. Mi-a deschis iar ca un majordomo poarta si m-a condus pe poteca plina de floricele multicolore, iasomii, floare-de-nu-ma-uita, trandafiri, irisi, zambile, crini si chiar trandafiri salbatici. Poteca emana pur si simplu parfum din toate colturile, imbiandu-ma sa nu mai plec de acolo, sa nu le las. Am intrat in casa cu regret si m-a izbit mirosul dulce de narcise si m-a impresionat caracterul rustic al casei. Mi-am lasat ghiozdanul la intrare si l-am urmarit pe Itachi prin coridoarele intortocheate ale casei pana am ajuns intr-o camera destinata ‘sfatului’ deoarece o masa luuuunga ocupa cel mai mult spatiu din toata incaperea cu peretii varuiti intr-o culoare galbuie-portocalie pala care calam atmosfera tensionanta. Rafturi cu carti-retete si ceainarii umpleau peretii laterali din lateralul mesei acoperite cu un textil, dupa parerea mea, fragil ce facea modele florare pe masa dura. La invitatia presupusului iubitel m-am asezat in fata lui ca sa discutam problema planului, dupa parerea lui, genial.
Planul era simplu, eu trebuia sa ma prefac atat de fata cu Sasuke cat si in public ca formez un cuplu cu Itachi iar cum lui Sasuke nu-I plac relatiile stabile si nici fetele pe care le alege Itachi o sa fie si mai spectaculos deoarece o sa-l enervam cu farse si o sa-l tachinam cum ca el o sa ajunga un mos necasatorit, ce e client fidel la bordeie si de-atata vizite n-o sa mai functioneze bine nici creierul lui, nu ca acum ii functioneaza. Si partea cea mai tare e ca nu credeam in veci ca simplul fapt ca daca Itachi castiga la finalul anului competitia de arte martiale tot planul lui se face scrum iar faptul ca noi suntem impreuna fetele o sa vada cat de profitor e el. Adica va rog, in viziunea mea, in care eu si Itachi ne spunem in public, in prezenta numeroaselor lui iubite ca dragostea adevarata dureaza o vesnicie, atunci o sa fie singur-singurel. Ha-Ha-Ha! Si acum ca ma gandesc mai bine, unde-s doi puterea creste si dusmanul nu sporeste iar oricat de mult isi doreste el sa scape si de mine si de el, n-o sa poata scapa de o izbucnire dramatica.
Zdrang!
Itachi se ridica nervos de la masa si incearca sa ramana calm, cu toate ca maxilarul lui e inclestat la maximum. Ma uit la iesirea din camera si observ ca o aura neagra incojoara atmosfera, oare, oare a venit EL, dar n-are cum sa ajunga asa de repede, nu n-are. Deodata realizez ca sunt in casa lui Sasuke iar inima imi alearga pe campii verzi.
- Itachi, vad ca ai adus o fata acasa si nu mi-o prezinti si mie?!
Inima mi-a stat in loc timp de minute bune, intrebandu-ma daca tocmai a venit uraganul si s-a sfarsit tot.
O fiinta mica de statura se apropie amenintator si cu toate ca nu e fratele lui aura neagra ma face sa vreau sad au bir cu fugitii. Ochii albastrii, ca doua safire, stralucesc in intunericul aurei. Un coc strans cu andrele, in cel mai rau caz cred ca astea sunt, si o privire malefica, cu buzele subtiri ocupandu-i jumatate din fata ca in filmele de groaza cand un clovn e malefic. Mainile subtiri si osoase plus monstruasele unghii date cu lac rosu demonstreaza ca familia Uchiha are o vrajitoare in casa care vrea sigur sa-mi strpunga degetele alea in gat si-apoi sa simt cum suvite rubinii din ce in ce mai grose se scurg din gaurelele facute ma cutremura. Brrr… Itachi trece in fata mea, aparadu-ma cred, insa vrajitoarea isi ia una dintre andrelele din par si o infinge in burta saracului baiat care se incovoaie pe loc si cade rapus pe scaunul rasturnat de mine, cu cateva ecunde mai devreme. Batrana inainteaza spre mine iar primul gand a fost sa imi fac rugaciunea dinainte sad au ortu popii in cel mai cumplit mod. Uite ce mi se intampla daca planuiesc sa-l distrug pe angelicul Sasuke, oare, chiar e Sfant si nu stiam eu? Vrajitoarea imi intinde mana si simt cum genunchi ma lasa si cum toata fiinta mea ma lasa iar duhul meu se duce si se duce…
- Buna scumpete, eu sunt Elishabeth, str-bunica lui Itachi! Nu stiam ca unul dintre baieteii mei in sfarsit au adus o fata asa de frumoasa ca tine, mai ales nu ma asteptam din partea lui. Itachi de unde ai luat puicuta asta, parca e venita din revistele alea – flutura cealalta mana ca si cand ar face o vraja, s-a terminat cu mine- ale fratiorului tau scumpic, oh dragul de Sasuke. Oare cum se chemau? Aaa, Playboy! Ce faci draga ti-a mancat pisica limba, oh doamne, imi pare rau esti muta sau surda?
Oficial nu mai am suflet in mine si un singur gest face ca toti anii care i-am trait pana acum imi trec prin fata ochilor, imi dau ochii peste cap si lesin. Dechid ochii incet si incerc sa-mi amintesc ce s-a intamplat si cand tocmai realizam ca am avut un cosmar cu o vrajitoare-clovn tocmai cand o batranica mica de statura cu ochii mari si albastrii ma ia de mana si-mi bazaie ceva, pe care din cauza socului pe care tocmai il sufar nu inteleg nimic asa ca lesin la loc.
Vocile imi bazaie in urechi si ma readuc la suprafata, incercand sa nu ma scufund la loc si sa ma inec.
- Bunico! Ti-am spus sa nu mai sperii musafirii, uite ce i-ai facut!!! Si am nevoie de ea, adica nu in modul ala dar...
- Da, scumpule, dar eram super entuzasmata sa aud o voce asa cristalina in casa, uite ce frumoasa e. Esti sigur ca nu e una dintre fetele alea din reviste? Da, pai, are un par as ate matasos, si uite ce gene, si ce buze carnoase si uite ce bust!
- Bunico!!!
Incerc sa-mi ridic pleoapele si sa privesc scena din ce in ce mai uimilitoare pentru mine. Vrajitoarea e bunica baietlor, al lui Itachi, al lui Sasuke. M-am incumetat sa intrerup discutia rusinoasa pe care o poarta bunica lui Itachi si sa ma prezint cat mai demn. Intr-un final am aflat ca ‘bunica’ sau mai bine zis stra-bunica baietilor e fosta experta luptatoare si ca e asa de dragostoasa cu baietasii ei ca ii place sa-i vada suferind mai ales cand aduc un musafir acasa, de preferat fete, care deobicei ori izbucnesc in crize de isterie ori incep sa faca crize de ras ori tipa si alearga prin toata casa, incercand sa gaseasca iesirea prin labirintul ala si blestamandu-le familia, ma intreb de ce. Cel mai culmea si de fapt culmea culmilor, fetele care au trecut pana atunci la ei au fost aduse numai de Sasuke si cu toate ca nu ma mira la inceput, m-a strafulgerat ideea ca eu sunt prima fata a lui Itachi, ceva cu care Sasuke s-ar putea sa-l loveasca tare. Intr-un final m-am imprietenit cu aceasta vrajitoare si am luat cu totii linistiti ceaiul de fructe de padure cu menta à la grand-mère.


Finalul pe mine sincer m-a facut sa rad in timp ce-l scriam, asa ca daca v-a placut sper sa nu va deamageasca inceputul monoton.
Multumesc ca ami anuntat Ema Guillotine, m-am uitat si o sa tin minte sa-ti trimit un mesaj daca fac un nou fic.

Deci nu am mai intalnit capitol la care sa rad atat de mult.Pur si simplu cat timp am citit capitolul am ras.Da chiar a fost tare faza cu stra-bunica lor
Ca de obicei ai un capitol tare frumos si de data asta si foarte amuzant

Bestial capitol ca de obicei si chiar daca ai lipsit nu are nimic eu chiar nu m-am suparat.Oricum si eu ma cam aflu in situatia asta deci nu pot zice nimic de tine chiar daca as vrea sa faca asta.
Ultima parte a fost chiat misto rau si doamne ce ganduri mai are si Sasuke asta.
Mersi ca m-ai anuntat scumpa si sper sa o faci si de acum in colo daca nu e deranjul prea mare.

5.


Din perspective Sakurei:

In timp ce mama si tata vorbeau cu tatal baietilor ma gandeam serios ca la noapte Sasuke o sa vina cu o secera, imbracat intr-o tunica neagra si emanand energia negativa, transformadu-se incet-incet in Moartea in persoana. Incerc sa-mi amintesc ce fata uimita si plina de ura avea cand m-a vazut si sa uit de spaima care-mi facea inima sa bubuie de credeam ca o aude tot universal. Mi-am fortat mana sa nu tremure, in momentul in care l-am vazut zabovind si gafaind in tocul usii, cu pumnul sprijinidu-se de tocul usii iar cu cealalta mana fluturand-o prin aer in timp ce se comporta ca o panorama, am descoperit ca am facut cea mai mare greseala stand ca o statuie cu ceasca de ceai zabovind intre buzele mele. Ochii lui m-au cercetat pana s-au oprit asupra cestii si a buzelor mele intredeschise chiar inainte sa se scarpine furios in creasta lui si sa inceapa sa urle. Aproape nici un cuvant de-al lui nu mi-a stt prea mult in cap in momentul in care eu ma concentram sa duc odata ceasca inapoi pe farfurioara sa si sa ma gandesc la o propozitie logic ape care sa i-o adresez, fara sa-si dea seama cineva ca ami am putin si dau bir cu fugitii tocmai cand il vad pe el, pe EL, adica am rezistat bunicii lui, deci te rooog.
- Sasuke...
Vocea mea pitagaiata mi-a rasunat rusinos in creier avand in vedere ca imi tremura vocea considerabil. Mi-am pus cesca jos incercand sa nu daram ceaiul ramas si m-am gandit la tatal meu, tatal meu afacerist care soarta si destinul a facut ca el sa fie promovat iar eu sa-mi urmez planul si cursurile in Konoha si sa am timp sa rezolv toate lucrurile pe care vreau sa le fac. De la planul Sasuke pana la absolvirea clasei a 10-a. Desigur, o sa am timp sa-mi iau adio un an intreg de la prietenele mele dragi si sa am acomodez in vara cu noua locuinta si noile imprejurimi. Asadar si prin urmare, mi-am luat inima in dinti si am turuit totul cat se poate de calm si fara a ma uita in ochii lui negrii, care dadeau semen ca detinatorul mai are putin si isi da ultima suflare, am spus despre mine si Itachi la finalul finalului. O tacere mormantala a facut toti banii din lume, pentru ca niciodata nu cred ca l-am mai simtit atat de exasperate pe Sasuke iar o parte din mine tremura de entuziasmul acestei situatii iar cealalta parte tremura de frica Dnl. Moarte.
Vocea plina de incantare abia retinuta a lui Itachi a spart tacerea care incepuse sa fie stanjenitor de... conteza, avand in vedere ca simteam cum imi fuge pamanutl de sub picioare la propriu...cred. Mi-am facut curaj in cele din urma sa ma uit la Sasuke care arata ca lovit de grindina.
- Ha! Stiu ce puneti al cale si n-o sa va mearga pentru ca sunt sigur ca tata n-o sa fie de accord!
O clipa mi-a stat inima in loc, adica, el chiar stie, stie ce punem noi la cale. Mi-am indreptat toata fata incercand sa-l descifrez dar ultima propozitie care i-a iesit lui Itachi din gura mi-a demonstrat ca nici el nu stie bine ce zice. Am rasuflat usurata chiar inainte ca soneria complet enervanta a sunat si mi-am dat seama ca parintii mei s-ar putea sa fi ajuns. Sasuke s-a intors pe calcaie si a pornit apasat catre intrare. M-am ridicat sa-l urmez, sperand ca parintii mei sa nu aiba vreo surpriza ‘placuta’. Imediat ce am dat coltu un barbat inalt cat usa si-a facut aparitia iar apoi am rasuflat usurata cand vocea lui i se adresa lui Sasuke smiorcaindu-se cum ca si-ar fi pierdut cheile, in timp ce Sasu statea sprijinit de clanta inampinadu-si tatal fara a scoate vre-un cuvant. In timp ce ma pregateam sa-l salut pe Dnl. Uchiha am auzit-o pe mama. Mama! Oh, doamne, iar si-a luat un tricou care ar putea fi la fel de bien asociat cu garderoba mea, avand in vedere ca eu sunt fiica iar ea mama. M-am uitat disperata la mama mea ingrozitor de zambitoare facand in asa fel incat manusile ei dntelate sa fie vazute chiar de pe luna. L-am vazut pe Sasuke foindu-se si uitandu-se furis la tatal lui, se cred ca incercand sa obtina informatii air apoi stand stana de piatra in timp ce tata isi facea loc cu bagajele mele in hol si salutandu-l pe Sasuke, in cele din urma dand amandoi mana dar cel mai groaznic faptul ca baiatul Alfa era practice un robot subcircuitat. Mi-am prezentat cat de repede am putut parintii in speranta ca robotul sa nu explodeze in apropierea mea. Itachi s-a scuzat frumos si apoi la impins cat colo pe robot lundu-mi o mare parte din bagaje si susotindu-i ceva la ureche lui Sasuke, avand in vedere ca a pornit repede spre bagaje si a trcut pe langa mien fara macar sa vada ceva, ca... un robot. M-am uitat in urma, sperand sa nu se intoarca cu o sabie laser si taindu-mi gatul.
- Buna mami, tati, ati venit in cele din urma.
Bunica a venit in spatele meu, punandu-mi usor man ape spate si invitandu-i politicos pe parintii mei la un ceai si cu toate ca tata n-ar fi refuzat nici in ruptul capului o invitatie la ceai si desigur la palavragit mama l-a strans de brat pe tata bobanind ca trebuie sa plece maine la ora 6 spre aeroport daca mai vor sa ajunga la noul apartament si tragandu-l pe tata entuziasmata. Le-am facut cu mana stanjenita deoarece parintii mei ar trebui sa fie exact invers, mama sa fie ca tata si tata ca mama. Eh, in fine, parintii mei sunt parintii mei si cu toate ca in timp ce mama iesea cu fetele si se distra pe cand eu aveam cateva luni, tata facea munca mamei mereu. Nu pot sa uit niciodata faptul ca de fiecare data cand cunoscutii sau strainii intrebau ce cuvant am spus prima data a fost ‘ tata’ si nu ‘mama’ aveam un sentimental ciudat ca ceilalti considerau ca suntem o familie nebuna.
Ma intorc cu bunica baietilor si cu tatal lor in locul de luat masa intampinadu-l si initiand conversatii interesante cu singurul membru normal din casa asta. In timp ce tatal spunea povesti amuzante de pe vremea cand baietii erau mici si ma amuz de cat de serios putea sa fie Sasu sip e atunci. Adica, pe bune acum, Itachi se ‘juca’ cu el in timp se fratiorul ii dadea o replica gen:
- Si tu zici ca esti mai in varsta decat mine dar te comporti ca un tanc de 2 ani. Halal matur!
Acum stiu si de unde vine cu replica gen : “Sakura tu nu esti decat o piti care se tot fataie de colo-colo incercand sa-si dea aere si sa para impresionanta batand baietii. Si credeam ca esti in clasa a 10, nu la gradi. Stai nu, ma corectez, la cresa.” Stiti ce-mi vine mie sa-i fac, nuuuu, nu stiti nu v-ati aflat niciodata in situatia asta, dar singurul mod de a actiona fara a mai primii o minunata palma imaginara peste fata este sa-i zic ca daca nu-i palce de ce se mai baga-n seama cu mine, idiotul!
Itachi coboara si-mi intrerupe gandurile ‘pasnice’ despre Sasuke chemandu-ma in camera de oaspeti care este exact intre camerele baietilor si se presupune ca aia a fos tcamera parintilor avand in vedre cat de mult se urau in copilarie, dar ce dumnezeule, si acum de cearta si se urasc. Imping usa si ma reped la bagaje spunadu-i un simplu “ ma descurc “ lui Itachi si despachetadu-mi pretioasele lucrusoare. Imi astern lenjeria de pat cu pisoiasi pe patul dublu, cu noptiere dragute si scumpele deoparte si de alta a patului. Ma schimb in pijamaua cu ursuleti si inimioare si ma arunc obosita in pat incercand sa uit faptul ca am doua usi ce duc spre dormitoarele baietilor.
O lumina stralucitoare ma orbeste chiar daca am ochii inchisi si incerc din rasputeri sa ma intorc in lumea viselor, intr-un final ma trezesc cu o pofta de viata, de un lenes adevarat. Ma uit la geamul care lasa lumina sa intre si imi notez bine in cap sa las perdele peste geam diseara. Pe noptiera dreapta, acolo unde mi-am lasat ceasul digital cu cifre immense imi indica ora 11.06 si ma scol cat pot de repede, incercand sa-mi gasesc papuceii pufosi cu iepurasi. Ma indrept nauca sa-mi culeg halatul roz-bombon si pufos de pe scaunul de lemn si ma indrept cu ochii intredeschisi, lenesa catre baia mea mica si albastra. Incerc sa deschid usa insa nu merge din prima asa ca, cu ultimile forte, imping si o deschid.
- Ce mama n***i?!?!?!
Vocea autoritara imi rasuna galagios in urechile mele sensibile si casc ochii sa il fac pe dementul care-mi foloseste baia una cu pamantul. Cine se atinge de baia mea?!?! Imi ridic capul greu sip e masura ce depistez corpul strain ma grabesc sa ajung la fata respectivului. Dintr-un covor gri-bej, pufos, rasar doua picioare invelite in blugi si apoi urc pana dau de niste maini care tin blugii de catarama si care raman fix in pozitia in care am intrat peste el, probabil. Imi mai ridic capul putin si vad niste boxeri mulati rosu aprins pe care scrie: “I’m sexy and I know it”. Ce tampit, stai sunt boxerii unui baiat, omg, omg, cred ca e cea mai groaznica priveliste pe care o sa am parte in viata asta, privind niste boxeri, MULATI, din fata. Raman cu gura cascata si ridic privirea catre un trup bine dezvoltat, un corp bine lucrat, ca la sala si incerc sa-mi dezlipesc privirea de pe corpul respectivului. Ii vad gatul si vena pulsand, barbia proeminenta, gura plina si carnoasa, nasul perfect, ochii negrii in care incep sa ma scufund ca intr-o smoala. Oh doamne, OMG. Inima incepe sa bubuie, mai tare, si mai tare... tot mai tare. Parul ud lasat pe fata indica un dus recent si ... si ...parul valvoi, in toate directiile din care rasar suvite albastre ca marea adanca.
-Oh, doamne! Sasuke!!!
Dau sa tip in timp ce Sasuke reuseste sa-si traga blugii prespalati si sa-si prida cureau, ca apoi sa vina la mine si sa ma dea afara, din camera lui, se pare, si sa-mi inchida usa-n nas, la propriu. Ma dau cu un pas mai in spate, realizand in sfarsit ca nu mai sunt acasa iar locul und ear fi trebuit sa fie baia mea este inlocuit de o camera mare, spatioasa, camera lui Sasuke. Ma inorc spre pat si ma asez, incercand sa-mi amintesc unde sunt si ca am doua usi care duc spre camera lui Sasuke si una spre a lui Itachi.
Dupa minute bune, dupa ce m-am intalnit cu Itachi pe culoar si mi-a spus unde e baia, fara sa afle de incident, logic, dupa ce am facut un dus, m-am schimbat intr-un maieu cu floricele si in niste blugi scurti, cam cat o palma deasupra genunchilor si dupa ce am coborat sfioasa catre locul “mesei” am inaintat timida in incapere dand cu ochii de toata familia. Am evitat cat am putut sa-l privesc pe Sasuke si am mancat linistita paine prajita cu unt si cu dulceata de mure si ceai de vanilie si menta m-am uitat nelinistita mai intai la bunica care purta un sort alb si nu mai contenea sa se plimbe de colo-colo aducand ba biscuiti, ba spaland cine stie ce, ba punad apa la florile ei. Am traversat cu privirea la Itachi care infuelca ca un animal o omleta cu crenvusti si carnati si purta o babetica alba, plina de pete de mancare, nu ma mir de ce. Parul negru este prins cat de cat in spate, intr-o coada ca vai de ea si cu cateva suvite de par alunecandu-i pe fata si curios e faptul ca nicodata suvitele nu faceau nici un contact cu farfuria plina de calorii. Intr-un final, fara sa vreau eu sa stiti, m-am uitat furis la baiatul care citea un ziar zilnic despre lumea mondena, sorbind din cand in cand dintr-o cescuta alba cu niste floricele finute, pictate pe marginea gurii. Era o cescuta mult mai mica decat cea de ieri dar arata mult mai drugut. Parul lui dat in tepi nu faceau nici o miscare, erau pusi la punct iar tricoul cu ‘Game Over’ pe el imi dadea fiori, aducandu-mi aminte de intamplarea de azi de dimineata. Ochii lui negrii isi indreapta tinta catre partea mea si imi intorc ochii repede la mine in farfurie. Oh, doamne, daca m-a vazut, daca crede ca sunt o pshihopata dependenta?
- Saku – inima mi-a sarit din piept, insa n-a durat mult sa-mi dau seama cui apartinea vocea care a spart tacerea- tata a plecat de dimineata asa ca n-ai de ce sa fi rezervata. Eu sunt ala mare in casa si eu conduc, asa ca, ei bine, poti sa faci ce vrei tu!
- Oh, pai, bine- am reusit eu sa ma balbai pe acolo-
- Ah, - se ridica de la masa, isi scoate babetica si isi duce vasele la chiuveta anuntandu-si bunica sa le spele apoi traverseaza camera spre usa si isi intoarce capul cu un zambet radiant pe fata- dupa ce termini cu mancarea, sa vii in sufragerie, as vrea sa vorbesc cu ‘bita mea, e ceva destul de important, crede-ma.
Mi-a facut cu ochiul si a disparut dupa colt. Mi-am vazut imediat de mancare ca s-o termin mai repde si sa nu raman prea mult timp singura cu bunicuta tacanita si cu Sasuke, avand in vedere riscul ca noi doi sa ramanem prêt de cateva secunde singuri si sa imi taie capul. M-am ridicat si m-am dus sa-mi spal vasele, adaugandu-le si pe ale lui Itachi ca s-o scutesc pe buncia lor de mai multa treaba. Am deschis robinetul si un jet de apa a inceput sa curga, cand singura voce masculina aflata in incapere incepe sa scoata primele cuvinte ale vietii lui.
- Sti, chiar nu trebuie sa faci asta doar ca sa fi draguta. Noi nu spalam niciodata vasele, cu atat mai putin niste musafiri –pune accent pe MU din musafiri- chiar nu trebuie, crede-ma.
- Ah, pai –cred ca sunt singurele lucruri care mia-u venti in cap inafara de a da bir cu fugitii- pai...sti, asa...asa sunt obisnuita si... si... –bunuuuuuuuuuna treaba Sakura, esti , deci esti cea mai tare, primesti premiul Nobel pentru balbaiala.
- Aham –ma intrupe el, incercand probabil sa scape de tonul meu enervant- pai, fa ce vrei, dar in orice caz...
Am terminat de spalat vasele in timp ce vorbeam noi, sau in fine eu ma balbaiam iar el vorbea cu un ton din ala caaaalm de enervant si m-am indreptat cu pasi mari spre usa, incercand sa scap de sub presiune. Inca un pas, inca doi inca putin spre libertate. Calc in tocul usii si ...
- ...Ar trebui sa te gandesti de o mie de ori inainte sa mai deschizi o usa vreodata in viata ta. – mi-am intors capul incremenita, ca intr-un film din-ala horror cand nu sti ce e in spatele tau si m-am uitat fulgerator la el, si-a scos si el in sfarsit ochii din ziarul ala si s-a uitat la mine de parca s-ar uita deasupra ochelarilor invizibili- Sti, e doar o sugestie. Nu te oblige NIMENI sa faci NIMIC din ce n-ai vrea, doar, sti tu, m-am gandit sa-ti dau o sugestie, asa...ca sa sti.
Am clatinat din cap afirmativ ca un robot si am tulit-o din coltul usii.
In timp ce merg si scap cu fiecare pas de presiune ma gandesc serios la ce a vrut sa-mi spuna Itachi, adica, ce vrea sa-mi spuna asa de important. Hai sa-l vad daca imi intrece mie povestea de dimineata, nuca i-as spune-o insa ma simt calcata pe coada. Vreau sa vad daca ma pot revansa, dar nu frumos, nu, nu dupa ce a facut pe nestiutorul si inteleptul care da sfaturi.


PS. Am mai postat un capitol si va invit neaparat sa vedeti ce va asteapta capitolul urmator, in care Saku si Itachi pun in aplicare un plan k sa-l scoata din minti pe Sasu :*

Nu imi vine sa cred ca eu cea mai intarziata sunt prima
Deci vreau sa spun ca imi place mult capitolul,dar parca atitudinea Sakurei de acum adica asa cum se balbaie si nu prea are curaj nu prea imi place.
Deja m-ai facut curioasa in legatura cu acel plan si ai face bine sa aduci nextul repede repejor

Vai de viata mea...am zis ca mor de ras...ei bine eu in locul lui Sasuke nu m-as fi urcat in masina aia vreodata. Cred ca ai cel mai comic fic din cate am vazut. Multumesc pentru anunturi. Spor la scris si ne vedem la next. Pana atunci te-am pupat Bye, Bye

Imi pare nespus de rau ca nu am mai pus ficul urmator, dar m-am lasat dusa de val cu scoala. Promit sa revin in continuare in weekendul care vin 2 capitole. Va iubesc pe toti :* si imi pare rau [b]

Asa cum v-am promis in weekend o sa va dau 2 capitole, la fel si week-endul viitor si o s ama strduiesc cat pot sa fac fata, avand in vedere ca a inceput liceul. apropo, maine vedeti de ce a chemat-o Itachi in sufragerie pe Sakura si ce pun la cale ;)

6.

Din perspective lui Sasuke:


Nu-mi vine sa cred ca Sakura a intrat peste mine, plus ca nici macar nu aveam inca pantalonii pe mine. Hey, bine a fost un moment, intr-adevar foarte foarte jenat ca insasi Sakura sa stea sa se holbeze la mine cu niste ochii cat cepele, dupa care s-o trimit sa faca pasii si sa ii trantesc usa drept in fata. Si mai jenant, cred ca ma considera un bou cu spume la gura. La masa am asteptat momentul opturn sa o invat minte, cu toate ca nu cred ca a facut-o ea intentionat. O fi ea rautatea cu coarne insa nu ar face asa ceva. Cel putin sper sa fie asa, nu e asa? Ma rog... pana la urma m-am concentrate asupra ziarului care tata mi-l trantise in fata inainte s-o zbugheasca pe usa ca din pusca la seviciu si sa-mi spuna ca intodeauna, dar intodeauna : “Sa-ti asculti fratiorul mai mare, stie el ce-i bine pentru tine!”. Aham, vezi sa nu! Tot timpul mesei m-am obligat sa nu ma holbez eu la Sakura si sa inghit cateva picaturi de cafea sau ce-o fi fost aia. Adica, te rog, nu-mi sta mie gandul la ce am baut atata timp cat imaginea ei cu halatul atarnad pe ea ca pe un copil mic, schilod si pijamaua descheata putin la guler astfel incat sa i se vada gatul inrosindu-se puternic. Credea ea ca nu observ cand se inroseste sau inghite in sec? Nope! Oricum, important e sa nu creada ea ca o urmaresc sau ceva, nu c-as urmari-o bine inteles, eu doar, doar incerc sa vad daca o facuse intentionat, cred... AM vazut ca dupa fiecare inghititura se uita in alt aparte si am simtit pur si simplu ca cineva ma priveste foarte insistent si chiar cand am dat sa ma uit la ea din nou i-am vazut parul alunecadu-i repede pe fata ascunsa sub claia roz, pieptanata frumos pe spate. Hm... interesant, am eu impresia sau incerca sa-mi evite privirea.
Dupa minuuuuteee buuune, au plecat in sfarsit cu totii, cu toate ca Itachi m-a intrigat putin. Oare ce pune la cale idiotul de frate-miu? Eh, nu conteaza, atata timp cat nu e ceva legat de mine. Am auzit-o trecand iute pe langa mine, in clipa urmatoare, ocolind masa si jetul de apa de la chiuveta a tasnit zgomotos. Am luat o gura de aer ‘proaspat’ si am trecut la atac. Super Sasuke, pentru prima oara cand te pui cu Sakura, iar ea e deosebit de tacuta si... fricoasa? Nuuuu...nu se poate, n-are cum! I-am dat in fine sfatul meu care desigur pana si Naruto putea sa-si dea seama ca era o amenintare. Cu toate ca mi-a fost un pic nustiu cum sa o vad dand usor din cap si diparand brusc dupa colt, n-am comentat, ci doar, hey bine, m-am gandit la tot ce s-a petrecut azi. O zi, frumoasa, care incepe cum nu se poate mai bine, ce e in neregula cu asta....
Pasii apasasi si maruntii se apropie incet de masa si o un deget schilod ma apasa in umar. Bunica! Doamne, chiar ca avem o casa bantuita, de insasi stra-bunica noastra, care e in viata! A luat scaunul de spatar si a tras inspre ea spunand ca trebuie sa dispar imediat din camera ei pentru ca o incarc cu energie negativa, cica! Aloooo, eu sunt ala bun, Itachi e demonul aici. Ma aude cineva? Nuuuu...De ce? Bunica nu aude decat in rarele cazuri in care aude doar ce vrea EA! Incredibil! Am zbuighit-o din ‘camera’ buncicii pentru ca tocmai se indrepta spre mine cu un cutit de macelarie. Din-ala mare. Am urcat repede scarile si am intrat fix in camera mea, indreptadu-ma spre biroul cu carti, fete si baieti. Eh..sa va explic: Caietele sunt fetele mele, fiecare caiet reprezinta o iubita din scoala mea, normal, doar eu sunt Alpha. Chestia cea mai super e ca sunt cu toate deodata si ele stiu asta, e ... in fine, atata timp cat ele ma ajuta la material respective nu ma plang, tocmai de aia am numele fetelor pe caiete, la fiecare materie in parte. Baietii, sunt restul lucrurilor, cu care ma comport nepasator. Adica, cine esti tu sa ma judeci pe mine, sunt dominatorul Liceului pentru Tineri Nija din Konoha!
Am indesat totul in rucsac si am m-am intors la parter, sarind cate 2-3 trepte incercand sa ajung mai repede jos, pentru ca dupa cum imi stiu fratele iar o sa am lase cu buza umflata si trebuie iar sa-l rog pe Naruto sa vina sa ma ia cu masiana pervesa, NICI-GAND! Am scuturat din cap ca sa-mi iasa ideea din cap si am trecut degetele prin par ca sa stea in tepi, un tic. Am iesit afara ca din pusca sa mai apuc sa ajung la scoala cu masina si spre marea mea uluire masina nu era data disparuta, cu tot cu Saku si frate-miu. Am inchis usa si m-am intors pe calcaie ca sa-i gasesc pe dobitoci si n-a fost greu din moment ce rasul cu ton inalt al Sakurei a strabatut tot holul. Am alergat in directia aceea si mi-am stros mintea incercand sa intelg ce e de ras. Oh, nu-mi spune ca i-a spus ceva penibil de cum arata, nu arata sa de rau, right? Am dat nas-in-nas la figurat cu Itachi care ii zambea, ei ii zambea! Incredibil... dar adevarat. M-am holbat ceva timp pana sa-si dea seama cu totii ca eu ma grabeam la scoala si deja eram primul la linia de start. Amandoi au suras si s-au indreptat lenes sa-si ia rucsacurile. Doaaaamne...cat poti sa te mormolosesti cand azi e VINERI! Totusi, trebuie sa gandim pozitiv pana la urma, nu? Cat timp i-am asteptat gandindu-ma la ce secret detineau m-am bucurat in sfarsit ca vineri nu avem ore cu Kakashi, ar fi fost culmea culmilor sa ma ciondanesc si acolo, sau mai rau sa ma bata la cap Naruto. Oh, scarbos. Am auzit iarasi pasii coborand si iar i-am vazut razand. Sakura si-a amintit in ultimul moment ca a uitat ceva si a dat sa se intoarca asa ca n-am mai rezistat si am scos si eu un cuvant.
- Haideti odata cretinilor! O sa intarziem la scoala, in ultima zi din saptamana. Si daca intarziem la scoala, o sa avem probleme cu profesorii si daca avem probleme cu profesorii, o sa primim detentie si daca...-Sakura s-a intors a pasit la mine si a facut semnul ratei macanitoare si apoi, cu un tupeu incredibil, de unde isi merita si reputatia de Scorpie m-a lasat cu gura cascata, la propriu.-
- Cine are un creier minuscule, o gura cat casa si o parere de care nu tine cont nimeni? O stiu! TU! –si mi-a scuipat la figurat TU-ul ala de credeam c-o sa crap pe-acolo, dupa care s-a intors furioasa si a trantit usa de la casa, eu ramanand, bien sur cu Itachi-
- Tare tipa, cum de ai picat tocmai tu cu ea in echipa, nustiu, frate dar zic ca fata te faaaaaceeee TANDARI!
- Ha-ha-ha! Foarte amuzant! –am reusit sa indrug-
Cum adica, e tare Sakura si de unde a scos-o Itachi si pe asta cum ca ma face tandari, pe mine, nici gand. Dupa ce a revenit rozalia ne-am urca tin masina, eu stand ca un (iertati-ma nu stiu ce vorbesc) pe bancheta din spate, ca sa nu cumva sa patesc eu ceva si ca sa fiu si mai in siguranta, Itachi m-a pus sa-mi pun centura de siguranta sau nu pornim spre scoala. Tot drumul a fost stanjenitor de liniste dar nici n-am indraznit sa-mi mai primesc portia de jicnire, pentru ca am de gand sa-mi iau revansa, in stil mare!
Ore, ore si iar ore de la capat. Nu-mi vine sa cred ca e posibil ca un om sa suporte ceea ce suportam noi la liceu. E groaznic. Dupa pauza de masa in care am dat un tur pe langa locul sacru al Clubului iubitelor si l-am vazut si pe Itachi pe-acolo, cu un personal intreg de elevi gura-casca care se uitau ca boul in poarta cea noua. Sigur, as putea sa pretend si eu ca ma duc acolo la una dintre iubitele sa flirtez cu ele dar am o maaare problema, Itachi si Sakura. In mod normal le fac fata, si inca foarte bine, asta cand sunt in lumi diferite, nu cand ambii sunt laolalta, in acelas univers. Am inghitit gustul amar de pe limba si m-am indreptat spre cantina, acolo unde ma asteapta fetele alea, pipitele. M-am indreptat glont fara sa privesc in jur spre masa mea V.I.P. si pana sa jung acolo ma simteam de parca facusem pe mine. M-am asezat pe scaunul meu de rege asteptand sa-mi sara lumea-n cap, insa nimeni n-a facut nimic decat sa se holbeze si sa se holbeze si a.s.m.d. serios? N-are lumea nimic mai bun defacut azi decat sa se holbeze? E cumva ziua Holbarii si nu stiam? M-am uitat la mesele alaturate si am observat ceva. Nici unul nu dadea semen ca vrea vre un autograf sau sa se inhaiteze in clubul meu exclusivist si mai ales, cantina era aproape goala, ceva de neconceput. Oh, desigur tampitule, toti stau sa se uite la Clubul Iubitelor, vaiiii, ce drama. Ce-o vedea oare acolo?
- Hey, Sasuke! Saku si Itachi sunt impreuna am inteles!
- WTF! De unde...
- Toata scoala stie. Suntem cu totii socati mai ales de faptul ca sta la voi. Ia zi, cum e fata, ai vazut-o, sti tu...goala?
- Naruto!- am tipat mai mult in soapta, nu voiam doar sa fiu tinta barfelor din scoala, cu toate ca sunt deoarece tin in casa pe cea mai pericuoalsa femeie din istorie. L-am tras de guler pe blond si l-am zguduit bine.- Mai incet cretinule. Nu, nu am vazut-o...cum crezi tu - cu toate ca ea m-a vazut in boxeri, boxerii mei! Oh doamne!-
Deodata usile cantinei se deschid zgomotos iar Saku cu itachi se tin de mana, emanand multa energie, excesiv de multa. Vederea mi s-a incetosat, mainile lor, degetele lor inclestate, cum....cum e posibil. M-am ridicat de pe scaun regesc, apropae daramandu-ma nevenidu-mi sa-mi cred ochilor. Nu, asa ceva e imposibil. Le urmaresc privirile de gheata atindindu-ma iar apoi o pereche de buze numai bune de sarutat, se intredeschid si ranjesc spre mine cu dispret.
- Ia uitati baieti, el e cel care merge in boxer cu : ‘Sexy and I’m know it” prin casa fara nici un pic de jena. Uf, uf, uf.
Perechi de ochi rosii se ivesc din spatele lor si incep sa se auda hohote de ras. Tocmai a spus de boxerii mei. Nesimtito, cum poti sa facia sa ceva. Tu te-ai holbat nu eu. Brusc realizez ca ea a fost prima care a actioant si pe ea o s-o creada in privinta variantei cu boxerii, dar nu asta e problema acum. Toti, toti rad de liderul liceului, de mine, de Alfa si mai presus de orice, Itachi!
Itachi are toate motivele din lume sa-mi ia rangul de Alfa, acum, daca fac un pas gresit el o sa comenteze impotriva mea, iar eu o sa ajung amaratul liceului. Nu!!!!! Asta nu mi se poate intampla, nu se poate asa ceva. Trebuie sa fac ceva pana situatia nu se inrautateste. Pasii domoli ai Sakurei se indreapta spre mine cu siguranta unui leu in fata unui iepure prea curajos. Linistea si tropaitul incet si sigur al picioarelor lungi ale Sakurei se opresc iar timp de minute bune, gloata de sobolani isi tinu rasuflare.
Oftand, rozalia isi misca incet buzele frmand litere insa nu le pronunta iar dupa seconde bune in care aveam intentia clara de a o itreba daca i-a mancat pisisca limba, am inteles ce a spus. “ Sah mat!” doua cuvinte absolute jicnitoare la adresa mea, la adresa regelui, pardon.
- O sa mi-o platesti Sakura, o sa mi-o platesti cu varf si indesat!
I-am marait scurt si incet printer dintii inclestai iar apoi am facut stanga-n prejur si m-am indreptat spre cealalta iesire din cantina, unde nu exista riscul de a ma simti si mai rau de atat. O sa vada ea, o sa vada ce inseamna asta. M-am intors spre ea si i-am strigat cat sa ma auda si directorul.
- Daca vrei raboi, razboi sa fie!

Tare frumoasa aceasta povestiora- mai exact tare amuzanta. Deci nu pot sa cred. " I'm sexi ani I now it "- ce faza tare. Draga mea pot sa zic ca ai o imaginatie si un simt al umorului mare cat casa. Mi-a placut mult continuarea si sper sa ne vedem la next. Pana la capitolul urmator A.J. te pupaceste dulce Bye. Bye