Capitolul 1~ Wellcome to hospital

Pășesc rapid printre pacienții enervanți din jurul meu care vin și pleacă. Intru în lift și apăs butonul mare și frumos pe care scrie 4. Văd cum ușile se închid încet, dar sunt oprite de o fată înaltă, suplă, cu părul negru ca smoala și ochii albaștri.
-Iar ai întârziat. E a 8-a oară și trebuie să faci ore în plus. Asta înseamnă, trebuie să faci consultații.
-Aha... de ce?
-Pentru că așa vreau eu.
-Mda, uite, și eu mă rog ca, câinii să nu se mai miroasă reciproc sau pisicile să nu mai aibe gheare, dar amândoi știm că asta nu o să se întample.
-Bine, atunci nu primești salariu.
O vad com iese rapid și înaintează pe holul din fața mea. Tocurile ei făceau cate un "Toc!" la fiecare pas, iar halatul alb se misca încet pe ea. Hmm...Doctor Hyuuga. Nici odata nu o s-o înghit, dar e șefa mea deci...la naiba! Gândurile îmi sunt oprite când intru în camera de pauză sau cum îi spunem noi, locul de gândire. Acolo îi vad pe Dr. Uzumaki, Nara, Temari și nu în ultimul rând, pe Dr. Haruno. Toți se întorc cu privirile către mine și se uită insistent.
-Am ceva pe fată și nu știu eu?
-Nu, Dr. Uchiha. îmi răspunde blondul cu un zâmbet pe buze.
"Adorabil " puștiul, chiar că! Îmi iau cana cu lichidul maro care conține cât mai multe chestii care te țin treaz, primul fiind cofeina. Cafeaua era încă destul de caldă. Îmi ațintesc privirea pe rozalie măsurând-o din cap până în picioare în timp ce aceasta se uită pe un caz. Părul ei mătăsos și lung era lăsat liber, corpul ei suplu era încălzit de o rochie neagră cu model floral insesizabil, iar pe deasupra avea vechiul nostru amic, halatul îngrozitor de alb. Era specific tuturor, însa eu nici nu bagam asta în seamă. Îmi răvășesc puțin părul meu brunet care stătea mai mereu ridicat, enervând-o pe sefa. Îl vad pe Naru cum își scoate din buzunarul pantalonului său negru, telefonul care sunta în prosite. Fără nici măcar un chef aud conversația dintre el și Hina. Acesta închide telefonul și se pregătește să îmi spună ceva, dar e cam târziu acum că tot știu ce vrea aia.
-Nu te obosi! Mă duc...
La naiba! De ce trebuie eu să verific mucii unei fetițe sau de ce o doare piciorul pe una. Nici nu vreau să văd moaca unuia dintre pacienți. Există atât de mulți doctori mocofani care să facă treaba asta, și tocmai eu sunt pus. Nervos, intru val-vârtej pe ușa care duce la unul din cabinetele mele. Acolo zăresc o mămică cu o fetiță în mână. Perfect, dacă strănută sau varsă aia mică pe mine îi dau adresa curățătoriei și numărul meu. Mă trântesc alene pe scaunul pufos din apropiere.
-Deci? Care-i problema pentru care eu trebuie să fiu aici în loc să stau la TV?
Femeia se uită ciudat la mine după care îmi spune că micuța ei are febră și a venit repede cu ea la spital. Îmi dau ochii peste cap, ridicându-mă și privind-o pe "scumpa" din brațele mamei. Văd că are febră. Aha...frumos, primul gând care-mi vine în minte e dacă a facut vacinele. O întreb pe cucoană același lucru ce am gândit. "Surpriză!" Prea-deșteapta de maicăsa nu i le-a făcut pentru că i se pare că acelea nu vor face nimc bun și vor doar să îi ia banii cu care poate să-i cumpere o jucărie. Wow! Deci, s-o iau cu ușorul pe Miss Știe Tot. Doar nu vreau s-o sperii.
-Aham,înțeleg. E foarte drăguță fetița voastră. Judecând după îmbrăcămintea roz și că nu face urât la ea, îi place. Știți ce mai e super? Un sicriu mic, special pentru copilași. Acestea costă... nu știu... câteva milioane, cu tot cu locul de înmormântare și mașina. Astea sunt cu mult mai ieftine decât o afurisită de injecție de 10 lei. Foarte profitabil!
Femeia rămâne cu ochii cât cepele când aude ce i-am zis. Ce? Am luat-o încet. Nu poate nimeni să mă condamne, nu? Eu doar îmi fac dulcea datorie în medicină. Dr. Sasuke, terminat. Ies din birou total plictisit de prostiile pe care le poate face un om aproape normal la cap. Adică, logic! Nu îți trata copilul, oricum o să moară în final și cu asta basta. E mai bine așa, decât să il vezi la 18 ani să se drogheze, fumeze și să își taie venele pentru nu știu ce Făt-Frumos în varianta urbană. Mă opresc în fața tuturor pacienților care mai așteptau la usă. Din nou, ochii pironiți pe mine...ciudat.
-Bun! Deci eu sunt Doctor Uchiha, unii îmi spun Sasuke, dar nu am chef să îmi ziceți așa, deci să nu vă prind. Iau câte un drops foarte dulce atunci când unul dintre voi mă enervează. Și chiar trebuie să vă tratați? Adică oricum veți muri toți! Speranța-i pentru fraieri în special dacă vrei să trăiesti mai mult decât poți.Nu dau 2 bani pe voi și vreau să scap cât mai repede, deci ori stați și-mi respirați aerul de aici ori vă duceți la celălalt doctor și îi faceți lui capul varză.
Dupa aceste lucruri îi văd pe toți cum se ridică de pe băncile care scârțâie. Trec pe lângă mine fără să mai stea pe gânduri. După ce nu mai rămăsese nici unul mă îndrept către ieșire spunându-i secretarei că doctorul a părăsit clădirea!

nabunaa mica ai deschis un nou fic shi nu mi-ai zis?te mananc..; acume nu nu te critic pentru ca nu am experienta shi chiar daca as avea nu e genul meu sa critic.
Eu ador mooolt Dr.House,Dr.Grey,Dr. G medic legist,cate si mai cate insa preferatul meu e Dr. House deoarece are sarcasmul ala specific lui.Acum revenind la fic(,)care este grozav...mai ales parte cu(,)copilul si sicriul....vai Sasuke dar ma omori uh cu sarcasmul tau. .Astept next cu mare nerabdare si daca vrei eu as dorii sa ma anunti,te pwp dulce spor la scris si la idei...