Secret Santa`

Hey, hey am ajuns si eu pe aici putin cam tarziu dar macar am ajuns. Ma bucur ca ai pus capitolul, chiar il asteptam cu nerbdare happy2

. Acum revenind la fic, foare frumos capitolul si am vaga impresie ca lui Lee ii place de Sakura sau poate e doar prietenos. Acum Yahiro este un om foarte foarte jegos!! Cum naiba a putut sa-i faca asta Sakurei adica ea tine atat de mult la el si e singurul care o face fericita cu adevarat, iar el isi bate joc de ea aburind-o ca o iubeste ca a sustinut-o pana acum si el defapt o insela cu alta. Nesimtit nu am ce sa mai zic. Oricum, abia astept next-ul de la acest fic happy2

p.s: sa ma anunti si pe mine cand pui urmatorul capitol
Te pupaceste Lola kiss

Subiect: Re: Secret Santa` Sam 01 Dec 2012, 18:20

Anunta-mă când pui nextul !

Subiect: Re: Secret Santa` Sam 01 Dec 2012, 18:21

Mersi ca m-ai anunțat !

Edit Lissa: Un comentariu trebuie să fie format din cel puţin 10 cuvinte. Ai făcut spam, este a patra atenţionare.

Subiect: Re: Secret Santa` Sam 01 Dec 2012, 19:28

Te-aş ruga ca pe viitor să fi mai atentă şi să citeşti din nou Regulamentul întregului forum.

Aceasta este o avertizare ce o vei primi şi prin MP. Precum spune regulamentul.

Regulamentul întregului forum. a scris:: 12. Spam-ul este înterzis în totalitate . Scriitori nu au voie să le răspundă cititorilor la post-uri prin alte post-uri cu mai puţin de 10 cuvinte ( astfel se crează spam-ul ), dacă doresc neapărat să le răspundă o pot face în postul în care există şi capitolul. Dacă nu ştiţi ce să spuneţi mai bine nu o faceţi. Dacă doriţi să discutaţi cu autorului ficului, nu o faceţi în topicul ce conţine fic-ul ci pe chat sau PM-uri. Spam-ul este pedepsit cu ban de la a doua avertizare!!!!!!

-> Regulă din " Regulamentul Fan Ficuri. "

Aceasta este a doua avertizare. Vei primi ban din păcate.

Scuză-mă Cri că a trebuit să fac asta tocmai la fic-ul tău, funcţia de moderator presupune să fac şi acest lucru.

Subiect: Re: Secret Santa` Dum 02 Dec 2012, 11:18

Mersi ca m-ai anunțat !

EDIT ENYA:

Te-aş ruga ca pe viitor să fi mai atentă şi să citeşti din nou Regulamentul întregului forum.

Aceasta este o avertizare ce o vei primi şi prin MP. Precum spune regulamentul.

Regulamentul întregului forum. a scris:: 12. Spam-ul este înterzis în totalitate . Scriitori nu au voie să le răspundă cititorilor la post-uri prin alte post-uri cu mai puţin de 10 cuvinte ( astfel se crează spam-ul ), dacă doresc neapărat să le răspundă o pot face în postul în care există şi capitolul. Dacă nu ştiţi ce să spuneţi mai bine nu o faceţi. Dacă doriţi să discutaţi cu autorului ficului, nu o faceţi în topicul ce conţine fic-ul ci pe chat sau PM-uri. Spam-ul este pedepsit cu ban de la a doua avertizare!!!!!!

-> Regulă din " Regulamentul Fan Ficuri. "

Aceasta este a treia avertizare. Vei primi ban.

Subiect: Re: Secret Santa` Dum 02 Dec 2012, 17:41

Hello, sweetheart! a hug

Multumesc ca m-ai anuntat. Imi pare rau ca nu am ajuns mai devreme.
Deci e, e, e...superb acest capitol! De abia astept sa apara si Sasuke. Inca am multe banuieli in cap in legatura cu identitatea lui. Ori e Mos Craciu, ori fiu-sau, ori lucreaza pentru Mosu; in orice caz, are legatura cu el. Oricum, sunt sigura ca varianta ta va fi cea mai buna pentru fic si pentru personaje.
Inca mai ai ceva greselute, dar mult mai putine. Te felicit ca il corectezi; asta ar trebui sa faca fiecare dintre scriitorii acestui forum. Bravo! good job

Deci, cam asta am de spus. Dany te-a pupat si asteapta cu nerabdare urmatorul capitol. kiss

Subiect: Re: Secret Santa` Dum 02 Dec 2012, 19:05

Hey, iubita!!!E super tare!!!De abia astept sa vad cand il intalneste pe Sasuke, sper ca cat mai curand posibil!!!Iti multumesc ca mi-ai atras atentia asupra faptului ca las comentarii prea scurte, dar eu stiam ca trebuie sa aiva minim 10 cuvinte, si nu e spam!Dar eu nu stiu ce e ala ban! poate imi luminezi si mie mintea!
Eu te rog din sufletel sa ma anunti cand pui next-ul si sa te grabesti umpic cu el!!!
Spor la scris si te pwp dulce!!! kiss

Subiect: Re: Secret Santa` Dum 02 Dec 2012, 19:41

Yolo. Scuza ca am chiulit de la acele capitole, pur si simplu uimitoare :X
Povestea este fantastica, si chiar imi place de acesta Sakura care primeste scrisori de la Mos Craciun. Mi-ai starnit curiozitatea, ori nu am citit eu bine, ce s-a intamplat cand avea rozalia 5 ani?
Cand va aparea si Sasuke in peisaj?! Vreau sa ii vad pe cei doi impreuna <3 . Daca tot a fost inselata de iubitul sau, cel roscat...
Oare Sasuke va fi cel care ii va deschide inima, si o va face sa iubesca Craciunul? :> Hai cu un nou capitol, de abia astept.
Sper sa ma anunti. HuG!

Subiect: Re: Secret Santa` Mar 04 Dec 2012, 18:38

Wow.Super fic si chiar cand citeam ascultam colinde deci s-a facut mai speciala atmosfera.Sa ma anunti cand pui next.

Subiect: Re: Secret Santa` Dum 16 Dec 2012, 13:56

Scurt, foarte scurt, regret, dar sper să vă placă. <3
Încă nu e foarte corectat, aşa că o să trebuiască să vin cu un edit.
Mă rog să-l termin până pe 25 decembrie, dar cred că slabe şanse, însă acum am mai mult timp din moment ce o să iau vacanţa.

Răspunsuri la comentarii:
Mentos da am foarte mare răbdare, dar acum, fiindcă suneţi drăguţi şi citiţi, trebuie şi îmi place să răspund la cititorii mei. E plăcut şi aşa pot să comuni şi să văd şi cum gândiţi, etc. xD
Mersii că ai trecut Mentos, mă bucur că ţi-a plăcut capitolul, îmi cer scuze în privinţa greşelilor. O să fiu mai atentă pe viitor. *hug*

Choco : ) la faza cu comentariile mă reger să nu se facă spam şi să încercaţi să dezvoltaţi, nu că mi-ar fi mie să comentaţi voi nu ştiu cât, dar vreau să şi înţeleg ce vă place sau ce nu vă place. Înţelegi tu, scumpa mea. Oricum nu vreau să ia nimeni ban, nu, never. <3
Mă bucur că îţi place, o să fie destule surprize, dar am impresia că acest capitol nu are să fie la fel de încântător ca cele din urmă... Oricum mersii că treci. *hug*

Claudia:] nu contează dacă eşti prima sau a 100, pentru mine contează gestul tău frumos că ai trecut şi ţi-ai omorât din timpul preţios să citeşti nebunia asta a mea. XD Înseamnă enorm de mult pentru mine, îndiferent a câta persoana ai fi la com, apreciez efortul tău.
Nu cred că merit atâtea laude, poate doar pentru că încă încerc să învîţ să-mi formez stilul, am şi eu greşelile mele pe care încă trebuie să le corectez. Dar ştiind că tu cănsideri că sunt o scriitoare bună e îndeajuns pentru mine.
Legat de Sakura a fost destul de rănită, fie direct, fie indirect, oricum rănile se vor cicatriza datorită lui Lee şi Sasuke.
Mersi. *hug*

Enya mersii de com scumpa mea, nu contează că nu ai un com mare, e îndeajuns pentru mine. Mă bucur că ţi-a plăcut capitolul.
Sasuke va veni în curând, chiar fooarte~ curând, de asta te asigur.

Edena mersii că m-ai ajutat cu greşelile, înseamnă mult!
Da, chiar Moş Crăciun îi dă scrisorile. xD Îmi cer scuze, cred că şi acest capitol are să fie mai sec, nu ştiu de ce, dar promit că voi fi mai atentă pe viitor şi îmi voi da silinţa.
Thanx! *hug*

Just4you vei afla în curând dece urăşte Sakura Crăciunul cu adevărat, oricum aşa sunt câteva pasaje care îndică adevărul.
Mersii că ai trecut, apreciez!

Angelus Sine Alas eu nu ţin cont de întârziere, când ai tu timp laşi com sau citeşti.
Nu are să mai sufere atât de mult, totuşi se vor mai întâmpla câteva lucruri aşa debusolante în viaţa ei, vei vedea.
Mersii că ai trecut ca întotdeauna, sper să-ţi plac în continuare, scumpa mea. <3

Aneta Blanche eu ştiu că ţi-am dat MP, dar nu cred că s-a trimis sau cred că am închis căsuţa unde trebuia să îţi trimit ţie, că ştiu că aşa s-a întâmplat ultima dată. Îmi cer scuze. Oricum mersii că ai trecut şi fără anunţ, lucrul acesta îl apreciez mai mult decât orice. Thanx!

~Lola~ thanx for coming, da lui Lee îi place de Sakura, dar voi dezvălui mai mult de relaţia lor în următoarele capitole, Yahiro va mai apărea în peisaj şi nu va crea decât necaz, va tulbura apele mai mult.
Mersii de com, apreciez şi sper să-ţi placă în continuare. *hug*

Crisalex nu ştiu dacă ar trebui să-ţi mulţumesc sau nu, nici măcar nu ştiu dacă ţi-a plăcut capitolul, dar o iau ca pe un da. Mersii că treci, dar te-aş ruga să scri mai mult, aşa mă limpezesc şi eu puţin dacă îţi sau nu îţi place capitolul sau mai ştiu eu, plus nu doresc să iei ban. Mersii, oricum că treci, apreciez! *hug*

Danielle o să apară şi Sasuke în curând, încă nu spun ce face şi cine e mai exact, dar o să vă daţi seama în curând.
Mă bucur că îţi place ficul şi că treci şi mă încurajezi cu frumoasele tale cuvinte. O să continui să corectez capitolele, fiindcă nici mie nu-mi place să am greşeli, doar că de multe ori nu le vad. -.-" Sau scriu cu ochii în taste şi aşa fac multe greşeli...

Ana_Maria_Girl când laşi un com de genul (dau un exemplu tipic): Vreau nextul, Super tare!, ceva de genul, oricum care are puţine rânduri sau cuvinte.
De anunţat o să te anunţ, mersii că treci şi că îţi place. Mă bucur să văd că reuşesc să transmit ceva la cititor. *hug*

Soricel~nebun~ oww, câte întrebări, o să primeşti răspunsul la ele în următoarele capitole. Oricum Sasuke îi va deschide inima şi o să fie foarte frumos. <3
Mersii că ai trecut şi că îţi place ficul. Surprizele continuă să apară.

Sakura_saku e cel mai bine când asculţi muzică, aşa poţi trăi şi mai întens atmosfera. Mersii că ai trecut! *hug*

Ps. am dat edit, mersii Emi.

3.

„Şi când crezi că mâini ţi se întind, pânză corabiei este în sfârşit suflată de vânt, descoperi adâncul mării care te înghite în negură şi tăcere.”

Se prelingea suferința pe conturul inimii, lin, necruțător stropul otrăvit care mă ardea pe suflet, începea să se adâncească în înterior. Pieptul se mărea cu fiecare bucată de aer rece înhalat, mă durea, coastele parcă apropiindu-se și apropiindu-se mai tare, mai ascuțite, străpungându-mi carnea.
Mă oprisem ca să duc palma la piept, simțeam cum mă topesc pe loc, chinul cel nutream acolo mă rupea de fantezie și mă arunca brutal în realitate, în lumea din fața mea.
Pe loc, stăteam nemișcată, aplecată puțin pentru a îmi recupera forțele epuizate. Mă săturasem de la atâta alergat, cu ce avea să mă ajute, cu nimic. Chiar era în van acest scop al meu, puteam să mă pierd prin mulțime și tot nu aveam șanse să găsesc poarta spre tărâmul fermecat. Nu exista, iarna mă debusola, mă făcea să plâng, mă întrista.
În mine se trezeau toate emoțiile tumultoase de până acum, pe care le ținusem un an întreg închise în cușca formată din oase. Le simt slabe, le simt frânte, acum se degradează și cerul parcă îmi pică în cap, gravitația împingându-mă și mai tare spre sol. Pleoapele se îngreunează, privirea se împăienjenește, amețeala mă cuprinde, dar încerc să mă țin treză și dreaptă, cu toate că nu mai puteam face nimic.
Eram ostenită, vlăguit, întreaga-mi energie a fost suptă de acel ”vampir” tiran. Un bărbat atât de hoţ şi insensibil. A fost doar după bani, cu toate că avea tot ce îşi doreşte, a vrut o jucărie nouă, cu toate că avusese destule, nu era pe lumea asta nimic ce el nu putea să aibă, avea de toate şi a reuşit încă din primele clipe să strice acel ceva, acel cineva. Pe mine.
„Nu mai dramatiza, nu mai dramatiza...” Îmi repetam în gând, nu eram genul de persoană care să se plângă atât de tare, dar plângeam acum, nu puteam să stăpânesc sub nici o formă acest sentiment ce se trezise în mine. Era mult prea puternic şi reuşea cu puţin efort să mă provoace în a-mi muşca buza înferioară, să-mi mijesc ochii din secundă în secundă, să îmi şterg nasul, să mă frec la ochi şi să alerg ca o nebună printre oameni. În urma mea toţi se uitau, cu diferite expresii, unii râdeau ,alţii erau trişti.
Nu doream mila nimănui, nu vroiam să mă privească cu ochii aceia falşi, fără sentimente, nu mă cunoşteau, nu aveau dreptul să se întristeze pentru mine. Un reflex normal la om care mă lăsa rece întotdeauna, era atât de greu să înţeleagă că nu eram ca toţi ceilalţi? Niciodată nu mă plânsesem, poate doar la început când lucrurile luaseră o întorsătură gravă. Nu existau momente în care să dramatizez în halul acesta, dar acum cedasem presiunii, eram sub înfluenţa unei emoţii pe care doream să o extirpez de pe muşchiul inimii. Mă durea, mă împungea mai rău ca un cuţit.
Nu aveam o anumită destinaţie, mă pierdeam în mulţime. Îmi acoperisem urechile, colindele ce se cântau mă ardeau pe înterior, închisesem pleaopele să nu mai văd, chit că mă izbeam de alţii, peisajul mă ucidea, era îngrozitor. De ce Crăciunul trebuia să fie aşa de vesel şi primitor, eu niciodată nu avusesem parte de bucuriile mărunte pe care sărbătoarea le oferea.
Puteam spune că eram un peşte oarecare printre cei aurii, fără nimic special, aruncată în agvariu ca să pot supravieţui pe cont propriu.
Mă oprisem în centru, deja luminile felinarelor se aprinseseră, era la fel de multă gălăgie ca dimineaţa când plecam de acasă. Lumini, oameni mulţi cu plase pline de cadouri. Nici măcar nu era data de douăzeci şi patru şi deja febra le intrase prin pori.
Mi-am şters ultimele lacrimi revărsate, am înaintat spre fântăna mare şi cu ochii clipind o priveam, era frumoasă, iar apa rece curgea melodic din piatra sculptată. Puteam şi eu câteva minute să răsuflu uşurată.
Întroducând palmele în buzunar şi aşezându-mă pe marginea fântănii arteziene, am scos scrisoarea de la Moş Crăciun, începând să o citesc în minte.

„Micuţă Sakura, îţi scriu ca în fiecare an, dar simt că în acest Crăciun te vei simţi şi mai tristă şi mai părăsită de cei dragi. Nu trebuie să laşi această emoţie să îţi pecetluiasă simţurile sau inima, te ştiu de când te-ai născut şi mereu ai fost o fetiţă cuminte şi cu inimă de aur, însă timpul ţi-a oferit numai greutăţi. De aceea îţi şi scriu, vreau să curm acest gol din sufletul tău, vreau să-ţi pui o dorinţă ca toţi ceilalţi şi să te bucuri de magia Crăciunului.
Anul acesta ai învăţat să ţi la un băiat, acum ţi-a frânt inima, să nu laşi lucrurile să fie aşa, trebuie să lupţi şi şă laşi o nouă iubire să îţi capteze atenţia.
Părinţii tăi te iubesc, nu te îndoi şi nu lăsa anumite impresii de ale tale să te orbească. Nici nu îţi dai seama cât de multe persoane te iubesc, dar fiindcă încă eşti mică, nu poţi înţelege aceste emoţii dacă nu treci prin ele.
Sakura, mă bucur că încă primeşti scrisorile mele, mă bucur enorm că laşi prezenta mea în inima ta şi că iubirea ta pentru Crăciun încă este acolo...”

Îmi venea să plâng şi mai tare, dacă acest moş cu adevărat era Moş Crăciun, atunci poate aveam să cred din nou, însă fiind mult prea înghiţătă de durere, am lăsat să pice pe jos scrisoare, privind-o cu atenţie. Mă simţeam oribil, nu mai ştiam pe cine să cred, eram întradevăr singură pe lume şi nimeni nu mă mai putea salva.
Totuşi ridicându-mă de pe marginea rece şi fină a fântănii, am apucat scrisoarea între degete şi am început să o rup, privind spre cerul destul de înstelat, care lăsa fulgi mărunţi să se prelingă în braţele vântului.
„Vreau... Vreau ca în această iarnă să am parte de ceva bun, vreau să fiu mai unită cu familia, să mă simt bine când fac cumpărături, să mă distrez când împachetez cadourile, să nu fiu obisită când ies şi mă joc în zăpadă cu prietenii mei. Vreau ca toţi pe care îi cunosc să se simtă bine în prezenţa mea. Şi aş mai vrea iubirea, vreau să o trăiesc întens, să o descopăr pe cea adevărată. Crăciunul acesta vreau să fie plin de fericire şi iubire. Poţi Moşule să-mi îndeplineşti dorinţa?”
Spunând toate acestea, am suflat în bucăţile minuscule din scrisoare, care luându-şi zborul spre cer au dispărut sub ochii mei, în urma lor rămânând praf magic care mă făcuse să casc gura de uimire.
Nu mai gândeam lucid, avusesem o zi îngrozitoare şi speram ca totul a doua zi să fie mai frumos. Consideram că nu cer foarte multe de la Moşul, dacă el chira era Moş Crăciun cel adevărat.
Nu îmi dădeam seama, dar în sufletul meu ceva pâlpâia înfocat şi gândul mi s-a dus la Lee, şeful de la supermarket. Doream aşa de tare să-i văd chipul frumos şi să-i mulţumesc pentru tot sprijinul pe care mi l-a oferit încă de când m-am angajat.
A fost unul dintre puţini bărbaţi din viaţa mea care mi-au arătat ce înseamnă să speri şi să visezi.
Trebuia să merg să-l vizitez, iar acasă nu vroiam să ajung, mă gândeam că ar fi mai bine dacă aş înopta la el, nu avea să-l deranjeze, plus aveam câteva planuri pentru ce am putea face toată seara, oricum a doua zi puteam împreună să mergem la servici şi sigur i-ar fi plăcut enorm.

- Sakura...! O pată de uimire se aşternuse pe chipul său, iar zâmbetul meu reieşise vioi în colţurile gurii. Ce, ce, ce...
- Caut aici? M-am gândit să trec să te văd şi să te rog dacă ai putea să mă găzduieşti în seara aceasta la tine, nu vreau să mă întorc acasă, promit să fiu fată cuminte.
- Da, nu mă deranjează. Putusem observa acei bujori frumoşi din obrajii săi.
- Lee, îi strigasem numele înainte de a mă descălţa, nu vreau să te deranjez, nu vreau să crezi că sunt o nebună, dar am nevoie de tine, cred că eşti singurul băiat pe care îl cunosc cel mai bine şi îmi eşti şi pe deasupra cel mai bun prieten. Recunosc că noi doi nu prea interacţionăm, te rog de acum să vi să vorbim mai des, îmi eşti tare drag şi aş regreta toată viaţa dacă nu m-ai saluta măcar odată sau eu pe tine. Eşti preţios, mersii!
- Sakura, cuvintele tale sunt măgulitoare, îmi faci inima să tresară ca întotdeauna. Te poftesc să-mi povesteşti ce s-a întâmplat astăzi, cum a mers cu iubitul tău?
- Nu mai am. Am răspuns prompt şi acesta privindu-mă uimit, eu am afişat un zâmbet destul de învingător. Eram fericită că nu îl mai aveam pe tiranul acela lângă mine, nu merita nici măcar să-l salut. Iar după privirile pe care mi le arunca Lee, puteam să înţeleg că făcusem bine. Începusem să-i explic cum stătuse treaba, timp în care el mă servea cu un ceai fierbinte.
Locuinţa sa nu era foarte luxoasă, cu toate că avea o funcţie destul de mare la supermarket şi sigură cum eram , putea să-şi permită mult mai multe lucruri frumoase decât cele pe care le avea, dar era un bărbat simplu, iubitor şi înţelegător. Nu îi trebuia aur sau argint ca să clădească un apartament frumos aranjat şi confortabil, nu era nevoie de bani grămadă să îşi înstaleze aparaturi de ultimă generaţie ca să poate să îşi folosească calculatorul vechi de patru ani ca să-i contacteze pe cei dragi. Se descurca şi era sigur pe el când lua decizi.
Mă uimea cu fiecare secundă, avea un caracter atât de tare şi foarte impunător, ştia ce îşi doreşte, doar că de multe ori ajungea să fie frânt în bucăţi, mai ales la partea cu dragostea. Puteam spune că împărtăşeam aceiaşi soartă, nimeream doar lepădături ce nu ştiau să ne aprecieze, însă prietenia noastră biruia răul.
Secundele treceau şi mă simţeam din ce în ce mai bine în prezenţa lui, cum niciodată nu mă mai simţisem, era fermecător de amuzant şi într-un scurt timp mă învăţase să râd chiar şi când fac o greşeală mare. Era genial şi zâmbetul său aducea căldura în al meu suflet.
După ce terminasem de povestit urma să pregătim masa, aşezând tacâmurile şi făcându-ne câteva aperitive, fiindcă nu avea ceva special pregătit ne apucasem să prăjim cartofi, erau uşor de făcut şi aşa aveam să ne satisfacem mai repede poftele.
Râdeam şi ne veseleam, nu regretam nici o secundă pierdută cu el, era super amuzant şi de mult nu mă mai înfructasem aşa de tare cu o porţie de cartofi în tigaie şi ulei. Cu toate că nu era ceva specific estic, noi tot înfulecam cu poftă, uitându-ne la televizor şi făcând glume pe seama celebrităţilor sau reclamelor puerile de la supermarketul nostru.
Era frumos. Nu regretam că venisem.

Subiect: Re: Secret Santa` Dum 16 Dec 2012, 14:14

~~Dau edit in 15-20 de minute <3~~

EDIT:
Pfuu, mi-a luat mai mult sa citesc decat ma asteptam =]]
Deeeeci, mie mi-a placut foarte foarte foarte mult. Asa cum am mai spus, scrii foarte bine. Nu stiu ce consideri tu ca ar mai trebui sa imbunatatesti, dar fie ca tine =]] Hm, acum avem o Sakura single, un Lee atent, iubitor si amabil, o perioada minunata, si un Sasuke inexistent -momentan-. Hm, chiar sunt curioasa sa vad cum vor evolua lucrurile.
Ti-am mai spus si ti-o voi repeta de cate ori va fi nevoie: scrii foarte bine, pe placul meu, descrierea e foarte frumoasa si naratiunea la fel. Esti talentata si nu te opri niciodata din scris, pentru ca ai face o mare greseala.
Oare cine e Mos Craciun? E chiar Mos Craciun cel adevarat? Daca da, trimite-l si pe la mine. Am o lista luuunga de dorinte.
Astept urmatorul capitol. Scuze ca a durat atat de mult, dar am probleme cu laptopul. Se opreste singur de nebun, si a trebuit sa rescriu mesajul. Multumesc pentru anunt, si nu ezita sa o faci si data viitoare. kiss

Spor la scris a hug

Subiect: Re: Secret Santa` Dum 16 Dec 2012, 14:22

Yoi, da' ce emoţionantă a fost ultima parte, trebuie să recunosc ! Îţi mulţumesc foarte mult că nu ai uitat de mine şi, de aceea, îţi sunt foarte recunoscătoare !

Îmi place extrem de mult felul cum descri sentimentele personajelor şi bineînţeles presupun că ador felul în care scri ficurile . Reuşeşti să-mi captezi atenţia cu fiecare frază, pur şi simplu absolut tot ce sri tu este într-adevăr genial, so I love you for this, my darling !

Subiect: Re: Secret Santa` Dum 16 Dec 2012, 14:29

Capitol nou. in love

Multumesc ca m-ai anuntat. Ce pot spune, sincer, a fost ceva neasteptat ca Sakura sa se duca la seful sau si sa stea acolo, nu m-as fi gandit la asta. Mi-a placut mult partea cu scrisoarea, a fost aproape magic momentul cand aceasta si-a luat zborul. lough

Mm, parerea mea o stii deja si cred ca devine usor plictisitor sa tot repet aceleasi lururi in fiecare comentariu, asa ca iti voi spune doar ca sunt curioasa si nerabdatoare. Vreau sa vad ce se mai intampla. Spor la scris. :*

Subiect: Re: Secret Santa` Dum 16 Dec 2012, 15:00

A fost foarte frumos.Ma bucur ca mi-ai explicat cum sta treaba cu banul, si vroiam sa te intreb de mult ceva...Cand incep momentele SasuSaku?Asa in timp ce tu te descurci de minune la capitolul descriere eu sunt la pamant! Ficul tau m-a inspirat sa fac si eu un fic tot SasuSaku legat de Craciun, are putina legatura cu al tau, dar continutul este total opus...te invit sa-l citesti, se numeste... Rapita de Mos Craciun
Te pwp dulce si spor la scris!!!:*:Anunta-ma la next!!!

Subiect: Re: Secret Santa` Dum 16 Dec 2012, 15:28

Ţi-am citit capitolu, greu ce-i drept, dar am fost prinsă cu alte câteva lucruri în acelaşi timp.
Revenind, am aşteptat enorm de mult acest capitol, chiar foarte mult. Nu cred, deci nu te cred, sunt sigură că vei termina povestea până la Crăciun, o să te mustre rău conştiinţa dacă nu o faci. (D) * laughs *
Eu, spre deosebire de ceilalţi, o să continui să-ţi spun aceleaşi cuvinte de laudă, pentru că observ că tu nu înţelegi că descrii perfect, narezi absolut minunat, ai un vocabular bine cultivat şi ai talent, eşti născută pentru a scrie, crede-mă. Sunt sigură că mulţi membri, printre care şi eu, te au ca model, deci asta înseamnă că eşti excepţională. Nu, deci nu mă contrazice, altfel o să vezi tu ce primeşti de la soaţa ta, în particular. (D)
Mi-a plăcut enorm de mult acest capitol. Cel mai mult m-a impresionat momentul în care Sakura şi-a pus dorinţa de Crăciun, dorinţa ei de mult râvnită. M-ai făcut să cred pentru câteva momente într-un Moş Crăciun ce chiar există dar stă ascuns departe de noi, care îşi face treaba din umbră. M-ai făcut să mă simt ca în ziua Crăciunul, chiar dacă mai este cale scurtă, dar de durată până acolo * laughs *
Eşti o scriitoare fenomenală, ce ştie să ne transpună în poveste, să ne facă să trăim ce trăiesc persoanjele tale şi ce mereu presară asupra capitolelor ei anumite sentimente profunde. Pune mereu suflet în ceea ce face, munceşte şi îşi dă devotamentul pentru creaţiile ei. Eşti un model drept de urmat, o zeitate divină a artei.... a scrisului.

Nu am hiperbolizat nimic, sunt simplele mele sentimente faţă de tine, pentru că te respect cum nu respect pe nimeni, pentru că eşti confidentul meu, prietena mea, soaţa mea şi pentru că meriţi să fi apreciată la adevărata ta valoare. a hug

P.S: Apropo, să nu uiţi să mă anunţi de next. * laughs *

Subiect: Re: Secret Santa` Dum 16 Dec 2012, 15:36

Multumesc pentru anunt.
Acum:
Esti nebuna?! Capitolul e genial! Descrii super,si sentimentele si tot.Chiar as vrea ca intr-o zi sa pot povesti si eu ca tine.
Sii
Nu, nu, nu, nu! Nu vreau ca Sakura si seful ei sa fie impreuna. Eu il vreau pe Sasuke in peisaj, nu pe Lee.

Oricum, te astept cu drag, cu un nou capitol. Hug!

Subiect: Re: Secret Santa` Dum 16 Dec 2012, 16:25

Hei...:)

Ai adus continuarea.Imi place mult de tot.Asa cum spunea si Enya ...tu esti un model pentru noi.Eu nu as putea descria asa nici in vise..Repet..nici in vise.Ma surprinzi de ficare data cu un capitol nou.Este minunat.Nu am mai zarit greseli de tastare.:)Ap...da .Merci de anunt.Foarte dragut din partea ta sa-ti faci timp si pentru mine.Asia...astept continuarea .Spor la scris in continuare .Te-am pupacit,Pa-pa^^

Subiect: Re: Secret Santa` Dum 16 Dec 2012, 16:33

Doamne cat am asteptat sa aduci next-ul asta, se pare ca cineva mi-aasculatat dorinta si ai venit cu capitolul asta, care apropo este genial. Deci descrii absolut formidabil, ma uimesti pe bune ??? Si cum spune si Claudia rusinos

scrii foarte bine chiar extraordinar, asa ca nu mai fi asa de dura cu tine happy2

. So abia astpet sa aduci urmatorul capitol.. so spor la scris si ideei in continuare
p.s: sa ma anunti si pe mine cand pui nexxt-ul asa cum ai facut-o pana akm kiss

Te pupaceste Lola kiss

Subiect: Re: Secret Santa` Dum 16 Dec 2012, 19:09

Buna. Multumesc de anunt Crii, apreciez mult. dap !

Cat de mult ma bucur ca ai venit cu nextul, imi place chiar daca este umpic melancolic. Partea care mi-a placut cel mai tare a fost cea in care Sakura si-a pus acea dorinta. * very sweet* in love

Acel mos chiar are dreptate, Saku este inca un copil in interiorul ei. Sunt foarte curioasa sa vad ce planuiesti si in continuare si sper ca dorinta ta de a termina acst fic de Craciun sa se indeplineasca. happy

Oricum, esti o persoana foarte rabdatoare si muncitoare - din cate am observat- si sunt sigura ca vei termina ficul la timp si iti vei indeplini dorinta. Eu iti urez mult succes si sa stii ca esti o scriitoare foarte buna.
Sa vi repejor cu nextul, bafta la tastat si multa inspiratie. kiss

Subiect: Re: Secret Santa` Dum 16 Dec 2012, 20:17

Ms. ca m-ai anunțat ! Imi place capitolul foarte mult si in mod special cum ii descri sentimentele sakurei ! Anunta -ma te rog cand pui nextul ! P.S : cand apare Sasuke ?

Subiect: Re: Secret Santa` Dum 16 Dec 2012, 21:51

Buna, scumpa! Multumesc mult de tot ca m-ai anuntat kiss

Asa, acum ca am terminat de citit, sa "comentam" capitolul happy2

. Deci, cand am inceput sa citesc nu am realizat ce scria acolo, mai exact despre ce era vorba, si am ramas wtf

. Si am citit eu ce-am citit si mi-am adus aminte de ce i-a facut iubitul ei, cum a ranit-o ,si asa mai departe....Pe urma am ramas uimita de scrisoarea Mosului, atat de draguta ca-mi venea sa o mananc daca era de ciocolata. lough

Ce m-a mai surprins a fost neasteptata "afectiune" a Sakurei pentru Lee, care-i cam ciudata la prima vedere, dar imi place. Insa eu tot pe Sasuke il astept cu bratele deschise a hug

.
In concluzie, acesta a fost un capitol superb, nici nu avea cum sa nu fie, caci ai un talent de MOOOAAAHH! what?lol!

, si l-am citit cu o pofta mama, mama (pacat ca nu avem niciun emoticon care se mangaie pe burtica lough

).
Sper ca ai inteles ceva din tot ce am insirat eu in acest comentariu, dar te rog intelege-ma ca nu mai gandesc bine la ora asta (desi e cam devreme) .
Abia astept continuarea! Spor la scris, draga mea! kiss

Subiect: Re: Secret Santa` Mier 19 Dec 2012, 22:53

Quinn a scris:: 3.

„Şi când crezi că mâini ţi se întind, pânză corabiei este în sfârşit suflată de vânt, descoperi adâncul mării care te înghite în negură şi tăcere.”

Se prelingea suferința pe conturul inimii, lin, necruțător stropul otrăvit care mă ardea pe suflet, începea să se adâncească în înterior. Pieptul se mărea cu fiecare bucată de aer rece înhalat, mă durea, coastele parcă apropiindu-se și apropiindu-se mai tare, mai ascuțite, străpungându-mi carnea.
Mă oprisem ca să duc palma la piept, simțeam cum mă topesc pe loc, chinul cel nutream acolo mă rupea de fantezie și mă arunca brutal în realitate, în lumea din fața mea.
Pe loc, stăteam nemișcată, aplecată puțin pentru a îmi recupera forțele epuizate. Mă săturasem de la atâta alergat, cu ce avea să mă ajute, cu nimic. Chiar era în van acest scop al meu, puteam să mă pierd prin mulțime și tot nu aveam șanse să găsesc poarta spre tărâmul fermecat. Nu exista, iarna mă debusola, mă făcea să plâng, mă întrista.
În mine se trezeau toate emoțiile tumultoase de până acum, pe care le ținusem un an întreg închise în cușca formată din oase. Le simt slabe, le simt frânte, acum se degradează și cerul parcă îmi pică în cap, gravitația împingându-mă și mai tare spre sol. Pleoapele se îngreunează, privirea se împăienjenește, amețeala mă cuprinde, dar încerc să mă țin treză și dreaptă, cu toate că nu mai puteam face nimic.
Eram ostenită, vlăguit, întreaga-mi energie a fost suptă de acel ”vampir” tiran. Un bărbat atât de hoţ şi insensibil. A fost doar după bani, cu toate că avea tot ce îşi doreşte, a vrut o jucărie nouă, cu toate că avusese destule, nu era pe lumea asta nimic ce el nu putea să aibă, avea de toate şi a reuşit încă din primele clipe să strice acel ceva, acel cineva. Pe mine.
„Nu mai dramatiza, nu mai dramatiza...” Îmi repetam în gând, nu eram genul de persoană care să se plângă atât de tare, dar plângeam acum, nu puteam să stăpânesc sub nici o formă acest sentiment ce se trezise în mine. Era mult prea puternic şi reuşea cu puţin efort să mă provoace în a-mi muşca buza înferioară, să-mi mijesc ochii din secundă în secundă, să îmi şterg nasul, să mă frec la ochi şi să alerg ca o nebună printre oameni. În urma mea toţi se uitau, cu diferite expresii, unii râdeau ,alţii erau trişti.
Nu doream mila nimănui, nu vroiam să mă privească cu ochii aceia falşi, fără sentimente, nu mă cunoşteau, nu aveau dreptul să se întristeze pentru mine. Un reflex normal la om care mă lăsa rece întotdeauna, era atât de greu să înţeleagă că nu eram ca toţi ceilalţi? Niciodată nu mă plânsesem, poate doar la început când lucrurile luaseră o întorsătură gravă. Nu existau momente în care să dramatizez în halul acesta, dar acum cedasem presiunii, eram sub înfluenţa unei emoţii pe care doream să o extirpez de pe muşchiul inimii. Mă durea, mă împungea mai rău ca un cuţit.
Nu aveam o anume [ " Anumită " suna mult mai bine în locul acelui " anume ". ] destinaţie, mă pierdeam în mulţime. Îmi acoperisem urechile, colindele ce se cântau mă ardeau pe înterior, închisesem pleaopele să nu mai văd, chit că mă izbeam de alţii, peisajul mă ucidea, era îngrozitor. De ce Crăciunul trebuia să fie aşa de vesel şi primitor, eu niciodată nu avusesem parte de bucuriile mărunte pe care sărbătoarea le oferea.
Puteam spune că eram un peşte oarecare printre cei aurii, fără nimic special, aruncată în agvariu ca să pot supravieţui pe cont propriu.
Mă oprisem în centru, deja luminile felinarelor se aprinseseră, era la fel de multă gălăgie ca dimineaţa când plecam de acasă. Lumini, oameni mulţu [ " mulţi " , nu " mulţu ". Greşeală de tastare. ] cu plase pline de cadouri. Nici măcar u [ "Nu ", în loc de "u "] era data de două zeci [ " Douăzeci ", nu " două zeci ". Nu se scrie dezlegat " ] şi patru şi deja febra le intrase prin pori.
Mi-am şters ulţimele [ " Ultimile ", nu " ultimile ". Greşeală la diacritice, neatenţie. ] lacrimi revărsate, am înaintat spre fântăna mare şi cu ochii clipind o priveam, era frumoasă, iar apa rece curgea melodic din piatra sculptată. Puteam şi eu câteva minute să răsuflu uşurată.
Întroducând palmele în buzunar şi aşezându-mă pe marginea fântănii arteziene, am scos scrisoarea de la Moş Crăciun, începând să o citesc în minte.

„Micuţă Sakura, îţi scriu ca în fiecare an, dar simt că în acest Crăciun te vei simţi şi mai tristă şi mai părăsită de cei dragi. Nu trebuie să laşi această emoţie să îţi pecetluiasă simţurile sau inima, te ştiu de când te*ai [ " Te-ai ", nu " te*ai " ] născut şi mereu ai fost o fetiţă cuminte şi cu inimă de aur, însă timpul ţi-a oferit numai greutăţi. De aceea îţi şi scriu, vreau să curm acest gol din sufletul tău, vreau să-ţi pui o dorinţp [ " Dorinţa ", nu " dorinţp " ] ca toţi ceilalţi şi să te bucuri de magia Crăciunului.
Anul acesta ai învăţat să ţi la un băiat, acum ţi-a frânt inima, să nu laşi lucrurile să fie aşa, trebuie să lupţi şi şă laşi o nouă iubire să îţi capteze atenţia.
Părinţii tăi te iubesc, nu te îndoi şi nu lăsa anumite impresii de ale tale să te orbească. Nici nu îţi dai seama cât de multe persoane te iubesc, dar fiindcă încă eşti mică, nu poţi înţelege aceste emoţii dacă nu treci prin ele.
Sakura, mă bucur că încă primeşti scrisorile mele, mă bucur enorm că laşi prezenta mea în inima ta şi că iubirea ta pentru Crăciun încă este acolo...”

Îmi venea să plâng şi mai tare, dacă aces [ " Acest ", nu " aces". Greşeală de tastare. ] moş cu adevărat era Moş Crăciun, atunci poate aveam să cred din nou, însă fiind mult prea înghiţătă de durere, am lăsat să pice pe jos scrisoare, privind-o cu atenţie. Mă simţeam oribil, nu mai ştiam pe cine să cred, eram întradevăr singură pe lume şi nimeni nu mă mai putea salva.
Totuşi ridicându-mă de pe marginea rece şi fină a fântănii, am apucat scrisoarea între degete şi am început să o rup, privind spre cerul destul de înstelat, care lăsa fulgi mărunţi să se prelingă în braţele vântului.
„Vreau... Vreau ca în această iarnă să am parte de ceva bun, vreau să fiu mai unită cu familia, să mă simt bine când fac cumpărături, să mă distrez când împachetez cadourile, să nu fiu obisită când ies şi mă joc în zăpadă cu prietenii mei. Vreau ca toţi pe care îi cunosc să se simtă bine în prezenţa mea. Şi aş mai vrea iubirea, vreau să o trăiesc întens, să o descopăr pe cea adevărată. Crăciunul acesta vreau să fie plin de fericire şi iubire. Poţi Moşule să-mi îndeplineşti dorinţa?”
Spunând toate acestea, am suflat în bucăţile minuscule din scrisoare, care luându-şi zborul spre cer au dispărut sub ochii mei, în urma lor fiind clipici [ " Sclipici ", nu " cplipici " ] magic care mă făcuse să cas [" casc ", nu " cas " ] uşor gura de uimire.
Nu mai gândeam lucid, avusesem o zi îngrozitoare şi speram ca totul a doua zi să fie mai frumos. Consideram că nu cer foarte multe de la Moşul, dacă el chir " chiar ", nu " chir " ] era Moş Crăciun cel adevărat.
Nu îmi dădeam seama, dar în sufletul meu ceva pâlpâia înfocat şi gândul mi s-a dus la Lee, şeful de la supermarket. Doream aşa de tare să-i văd chipul frumos şi să-i mulţumesc pentru tot sprijinul pe care mi l-a oferit încă de când m-am angajat.
A fost unul dintre puţini bărbaţi din viaţa mea care mi-au arătat ce înseamnă să speri şi să visezi.
Trebuia să merg să-l vizitez, iar acasă nu vroiam să ajung, mă gândeam că ar fi mai bine dacă aş înopta la el, nu avea să-l deranjeze, plus aveam câteva planuri pentru ce am putea face toată seara, oricum a doua zi puteam împreună să mergem la servici şi sigur i-ar fi plăcut enorm.

- Sakura...! O pată de uimire se aşternuse pe chipul său, iar zâmbetul meu reieşise vioi în colţurile gurii. Ce, ce, ce...
- Caut aici? M-am gândit să trec să te văd şi să te rog dacă ai putea să mă găzduieşti în seara aceasta la tine, nu vreau să mă întorc acasă, promit să fiu fată cuminte.
- Da, nu mă deranjează. Putusem observa acei bujori frumoşi din obrajii săi.
- Lee, îi strigasem numele înainte de a mă descălţa, nu vreau să te deranjez, nu vreau să crezi că sunt o nebună, dar am nevoie de tine, cred că eşti singurul băiat pe care îl cunosc cel mai bine şi îmi eşti şi pe deasupra cel mai bun prieten. Recunosc că noi doi nu prea interacţionăm, te rog de acum să vi să vorbim mai des, îmi eşti tare drag şi aş regreta toată viaţa dacă nu m-ai saltua [ " Saluta ", nu " saltua " ] măcar odată sau eu pe tine. Eşti preţios, mersii!
- Sakura, cuvintele tale sunt măgulitoare, îmi faci inima să tresară ca întotdeauna. Te poftesc să-mi povesteşti ce s-a întâmplat astăzi, cum a mers cu iubitul tău?
- Nu mai am. Am răspuns prompt şi acesta privindu-mă uimit, eu am afişat un zâmbet destul de învingător. Eram fericită ă [ " Că ", nu " ă " ] nu îl mai aveam pe tiranul acela lângă mine, nu merita nici măcar să-l salut. Iar după privirile pe care mi le arunca Lee, puteam să înţeleg că făcusem bine.
Începusem să-i explic cum stătuse treaba, timp în care el mă servea cu un ceai fierbinte.
Locuinţa sa nu era foarte luxoasă, cu toate că avea o funcţie destul de mare la supermarket şi sigură cum eram , putea să-şi permite " Permită ", nu " Permite ", nu sună bine şi nici gramatical nu-i corect. ] mult mai multe lucruri frumoase decât cele pe care le avea, dar era un bărbat simplu, iubitor şi înţelegător. Nu îi trebuia aur sau argint ca să clădească un apartament frumos aranjat şi confortabil, nu era nevoie de bani grămadă să îşi înstaleze aparaturi de ultimă generaţie ca să poate să îşi folosească calculatorul vechi de patru ani ca să-i contacteze pe cei dragi. Se descurca şi era sigur pe el când lua decizi.
Mă uimea cu fiecare secundă, avea un caracter atât de tare şi foarte impunător, ştia ce îşi doreşte, doar că de multe ori ajungea să fie frânt în bucăţi, mai ales la partea cu dragostea. Puteam spune că împărtăşeam aceiaşi soartă, nimeream doar lepădături ce nu ştiau să ne aprecieze, însă prietenia noastră biruia răul.
Secundele treceau şi mă simţeam din ce în ce mai bine în prezenţa lui, cum niciodată nu mă mai simţisem, era fermecător de amuzant şi într-un scurt timp mă învăţase să râd chiar şi când fac o greşeală mare. Era genial şi zâmbetul său aducea căldura în al meu suflet.
După ce terminasem de povestit urma să pregătim masa, aşezând tacâmurile şi făcându-ne câteva aperitive, fiindcă nu avea ceva special pregătit ne apucasem să prăjim cartofi, erau uşor de făcut şi aşa aveam să ne satisfacem mai repede poftele.
Râdeam şi ne veseleam, nu regretam nici o secundă pierdută cu el, era super amuzant şi de mult nu mă mai înfructasem aşa de tare cu o porţie de cartofi în tigaie şi ulei. Cu toate că nu era ceva specific estic, noi tot înfulecam cu poftă, uitându-ne la televizor şi făcând glume pe seama celebrităţilor sau reclamelor puerile de la supermarketul nostru.
Era frumos. Nu regretam că venisem.

Deci asta a fost critica mea.

Titlu: Nu este complex dar foarte atrăgător. Te face să dai click pe el şi să citeşti

Idee: Este o idee cu tematică de Crăciun, ce lasă multe interpretări asupra citiorilor, dar mereu vi cu ceva la care nu ne aşteptăm.

Descriere: Ai o descriere amplă. Ai fraze lungi, dezvoltate, pline cu descriere sentimentală. Îţi foloseşti şi vocabularul larg astfel încât mereu ne poţi pune în pilea persoanjului tău principal, aici de fată - Sakura. Reuşeşti să conturezi realistic şi incitant sentimentele umane. Felicitări.

Acţiune: La început a fost puţin, dar foarte puţin ,grăbită, cel puţin aşa mi-ai dat mie senzaţia. În rest e perfect.

Dialog: Este foarte bine " amplasat ", ai replici interesante, nu seci.

Estetică : Aici nu am ce comenta, arată foarte bine, chiar îmi place.

Greşeli de ortorafie/tastare : Ţi le-am enumerat mai sus. Îţi recomand să mai verifici odată capitolul inainte să postez. Dacă o faci, mai repetă odată acţiunea, pentru că îţi scapă greşeli puerile, chiar puerile. Ai avut două greşeli de exprimare, probabil neatenţia, altceva nu cred că ar putea fi. Mai multă grijă. a hug

Păi, atât am avut de spus, spor la scris şi haide, adu capitolul.

Subiect: Re: Secret Santa` Joi 20 Dec 2012, 15:29

Într-un timp record am reuşit să aduc nextul şi sper să o ţin tot aşa ca să-l termin exact când doresc. Şi surpriză a venit persoana pe care doreaţi să o vedeţi. Bine nu e atât de detaliat şi o să descoperiţi mai multe în următorul capitol. Sper să vă placă şi sper ca povestea să nu vă dezamăgească.
De data aceasta am scris cred că mai mult puţin, eu deobicei scriu chiar şi 10 pagini, dar cum să vă spun, în utlima vreme am scris în cantităţi mici din cauza şcolii şi cu adevărat am ajuns să mă grăbesc într-un hal fără de hal.
Oricum o să încerc să fiu şi mai atentă şi mai responsabilă. Vă mulţumesc de susţinere şi apreciez enorm că citiţi, înseamnă mult.
Doresc să dedic acest capitol tuturor celor care citesc ficul.

Răspunsuri la comentarii:
Claudia:] mersii, scumpa mea. Păi mai am şi eu destule de îmbunătăţit, mai ales că trebuie să scap cumva de greşelile de tastare şi da ştiu că toţi facem, dar eu le am din neatenţie şi din moment ce multe sunt de tastare, trebuie să le corectez şi să le i-au în serios. Şi da, e chiar Moş Crăciun, am mai spus de 2 ori. XD Şi nu mă voi lăsa niciodată din scris, este o altă pasiune mare de a mea.

Aneta Blanche oww tu, cum să uit de tine, never, atunci s-a întâmplat din neatenţia mea să nu îţi trimit pm. Totuşi nu vreau să deranjez, dar dacă tu îmi ceri să te anunţ o fac cu încredere. *kiss*
Mă bucur enorm când aud că reuşesc să îţi transmit sentimentele personajului, ştii mereu mi-a plăcut să creez o legătură între personaje/poveste şi cititori, aşa consider că cei care citesc reuşesc să intre în mintea protagoniştilor şi să trăiască odată cu ei.

Choco : ) niciodată nu mă voi plictisi în aţi citi comurile, indiferent că ai spune acelaşi lucru. <3 Mă bucur să aud că ţi-a plăcut capitolul precedent. Sper să-ţi placă şi acesta.

Ana_Maria_Girl am trecut la ficul tău şi când am auzit că te-am inspirat, mi-a tresărit inima din piept.
Momentele Sasuke x Sakura o să înceapă odată cu cest capitol. *hug*
Şi legat de faptul că tu crezi că eşti la pământ cu descrierea, eu una sunt de altă părere, da, este adevărat mai ai multe de învăţat, dar dacă ţie îţi place să scrii şi eşti hotărâtă să evoluezi, atunci ai tot ce îţi trebuie, rămâne doar exerciţiul. Cu timpul vei învăţa, iar eu îţi ţin pumni! *hug*

Enya îţi mulţumesc în primul rând de critică, voi ţine cont şi tu ştii mai bine că marea mea pagubă e treaba cu greşelile din neatenţie şi grabă. Da... infernală mai e treaba asta.
Mă bucur că îţi place şi sper să-ţi placă şi în continuare. Şi tu ca întotdeauna nu încetezi să mă flatezi, i love you too! Deci nu am cuvinte, cum să-ţi explic cât de mult apreciez prezenţa ta aici.

Soricel~Nebun~ nu ai pentru ce să îmi mulţumeşti. xD Cuvintele tale m-au înduoşat, îţi spun că în viitor vei scrie mai bine ca mine. *hug*
Şi nu cred că sunt nebună sau poate sunt. Cine ştie, mă bucur că ţi-a plăcut capitolul.

Mentos îmi fac timp pentru toţi, îmi face plăcere, mai ales când ştiu că doriţi să vă anunţ.
Model, nu ştiu ce să spun, sincer sunt destule persoane care poate scriu mai bine decât mine pe forum, dar mă bucur să aud că sunt un mic model pe ici, pe colo. =^^=
Thanx! *kiss*

~Lola~ văd că toţi aţi aştepta. xD Mă amuză cum aţi reacţionat, sunteţi foarte adorabili. Mersii Lola pentru susţinere, dură nu ştiu dacă sunt cu mine, însă doresc să impresionez lumea, nu fiindcă vreau laude, nu, never, Oh God, please no! Ci pentru că îmi place să-i văd pe alţii fericiţi când citesc ceva scris de mine, da e adevărat, aşa vreau, de aia fac şi pe lângă asta scriu din pură plăcere şi nu mă las uşor, vreau să evoluez şi să scriu mult mai bine de atât. Plus mă bucur când aud că reuşiti să vă conectaţi cu personajele şi povestea lor de viaţă.
Şi eu te pupăcesc, până te umplu de bale. xD

Angelus Sine Alas tu cu vorbele tale atât de blânde, îmi faci inima să bată puternic. Vreau să te iua în braţe!
Mersii pentru tot Angelus, eşti o scumpă şi îmi eşti tare dragă. Sunt sigură că dacă mă pun la treabă, îl termin eu. Oricum nu e un fic lung, deci e scurt şi promit să vă ţin în priză până la final.

Crisalex nu îmi dau seama de ce, dar când îţi citesc comurile, fie scurte, fie lungi, tresar de fericire. Mă bucur că îţi place cum descriu sentimentele rozalei şi ca să-ţi răspund la întrebare - acum, în acest capitol. <3

Danielle îmi cer scuze că am creat confuzii, promit să fiu mai atentă. Şi foarte amuzantă faza cu mâncatul scrisorii, şincer m-ai făcut să râd şi să zâmbesc o zi întreagă.
Înafară de realaţia Sakurei cu a lui Sasuke, care urmează să vină, voi adăuga şi alte lucruri în plus cum ar fi relaţia lui Sakura cu Lee, care va rămâne de prietenie, de asta vă asigur, dar aşa picanterizez puţin şi cum să îţi spun e bine când faci mai multe interacţii şi conflicte.
Mersii pentru com şi mă bucur că îţi place capitolul. *hug*

4.

Pătrunsă ca într-un vis, priveam atentă peretele alb, acum înghiţit de întunericul nopţii şi nu scoteam un sunet. De afară se puteau auzi fulgii cum pică din cer în dansul lor ritmic, ţinându-ne pe toţi cu inimile între dinţi, întrebându-ne dacă are să se strângă destui nămeţi ca să ne putem bulgări în zori. Era linişte şi pace în cameră, lângă mine se afla Lee, respirând precum un prunc, cuprins în gândul său nocturn. Faţa lui era fină şi îmi trasmitea un fior plăcut în trup, mă simţeam protejată stând sub acelaşi aşternut ca el. Mă consideram norocoasă să am pe cineva ca el, atât de bun şi blând. Nu cutezase să mă trezească din somn, cu toate că eu nu puteam să adorm. Stăteam pur şi simplu şi priveam în gol, având totuşi pete de imaginaţie clocotind în camera obsurcă din al meu craniu.
Nu puteam spune că era o noapte ca oricare alta, doar întorcându-mi capul în partea opusă geamului, îl vedeam pe Lee şi mă gândeam că am făcut bine că am venit la el, puteam în sfărşit să dorm în pace. Căldura emanată de el, mă cuprindea şi înceul cu încetul simţeam că sunt purtată de valurile nopţii, era timpul să plec de aici şi să mă pierd în trecut, prezent şi viitor - iluziile viselor mele.
Nu puteam distinge bine printre gene, erau prea lungi şi dese, dar puteam să simt cu trupul, îmi ţinea palma protector în a sa şi o strângea la fiecare mişcare a mea, conferindu-mi iubirea necesară pe care un frate ar fi oferit-o surori lui. Înainte de a închide pleoapele, am zâmbit împăcată cu gândul că pot să mă încred în el şi să sper pentru a doua zi.

Cine ar fi crezut că dimineaţa avea să mă întâmpine cu un miros frumos de gem şi clătite calde, făcute chiar de Lee? Am zâmbit, în timp ce mă ridicam în coate, am întors capul şi zâmbetu-mi larg l-a făcut să se bucure, afişând şi el la rândul său un rânjet. I-am mulţumit politicos că mă dedăcise o noapte întreagă şi că nu mă lăsase să dorm singură într-un pat. Dând agale din cap, a ridicat furculita de dimensiune medie şi a tăiat o clătită, făcând apoi vechea şmecherie cu avionul. Mă simţeam ca un copil de cinci ani, dar nu regretam acest sentiment, cu toate că de atunci lucrurile luaseră o întorsătură nu foarte fericită, am continuat să mă joc împreună cu el. Ridicând palmele în aer şi rostogolindu-mă sub aşternuturi, părul picând peste tot - perne, pătură, cearşaf, chiar şi în palmele sale întinse care poposeau primitoare pe pat.
Colţurile buzelor mi s-au arcuit într-un zâmbet inocent, eram fericită, cum niciodată nu fusesem, aflându-mă aici cu Lee, parcă întreaga negură din minea mea dispăruse ca prin minune. Avea ceva, ce nu mulţi bărbaţi aveau şi cât de mult încercam să-mi dau seama dacă minte, nu reuşeam, fiindcă era foarte sincer. Ochii aceia negrii îl dădeau de multe ori de gol şi mai ales expresia facială. Era o persoană deschisă şi nu înceta să mă uimească cu bunătatea lui exagerată.
- Lee mă bucur că te-am cunoscut, dacă nu ai fi fost aseară cu mine...
- Sakura, nu te mai gândi te rog frumos, asta s-a întâmplat ieri, încearcă acum să te gândeşti la lucruri bune. Şi dacă nu te superi aş dori să te întreb, acum că te-ai despărţit de Yahiro, cum vei reacţiona când îl vei vedea?
- Nu ştiu, îl priveam pe brunet pe furiş, se întrepta spre bucătărie şi aşa şi eu trebuia să fac. Poate am să îl evit, nu vreau să fiu din nou rănită, dar dacă stau mai bine pe gânduri nici nu am să mă omor să-mi zbor minşile cu toate nimicurile lui. Ce a fost a fost, normal nu ar trebui să trec peste.
Îmi aşezasem cotul pe marginea mesei şi apucând un măr între degete, l-am muşcat cu poftă, apoi mi-am aruncat din nou ochii pe trupul lui Lee şi nu ultimul, chipul său blând. Zâmbind din nou, m-am ridicat şi am fugit înapoi în dormitor ca să mă îmbrac, dar la îndemnurile bărbatului am mers spre baie, ca să mă revigorez puţin cu un duş rapid.
Era plăcut să stai sub jetul cald de apă care se revărsa în şiroaie mari, masându-te şi încălzindu-te, pur şi simplu gândurile rele dispăreau complet din minte şi acum puteam să spun că eram gata să fac faţă unei noi zile de iarnă crâncenă şi plină de surprize.
Aveam împresia că sunt privită, nu îmi dădeam seama foarte bine, aburii mă sufocau şi mă făceau să reacţionez într-un fel atât de ciudat. Doream cu ardoare puţină răcoare, dar când mă gândeam că întâlnesc ochii unei persoane posibile, înebuneam şi mâinile mele încercau din răsputeri să rupă pânza aburoasă formată pe geamul cabinei. Cine era acel cineva? Lee, oare? Trebuia să alung orice alt gând şi să termin odată cu spălatul pe ziua de astăzi.
Am închis jetul şi înfăşurând la ieşirea din cabină trupul cu un prosop alb, nu foarte lung, mi-am luat hainele şi lenjeria ca să mă duc să mă schimb la oglinda de pe uşa de la baie, doar că era pusă învers, spre dormitor. Nu mă deranja, ştiam că Lee era deja gata aranjat, mereu punctual şi gata pentru slujbă.
M-am îmbrăcat în aceleaşi haine ca ieri, din păcate nu am fost până acasă să-mi iau ceva de schimb, dar nici nu prea aveam cum face asta, chiar îmi trecuse prin cap să fug rapid cu brunetul până acasă, dar imediat mi-am adus aminte ce nebunie era la mine, aşa că m-am resemnat la ce aveam şi după ce am ieşit împreună la maşină am urcat fără nici o prolemă, pornind, fără să mai privim în urmă sau să ne gândim dacă am încuiat uşile.
Mă simţeam de parcă Lee ar fi fost iubitul meu, având atât de multă grijă de mine, dar mai mult puteam să-i atribui rangul de frate mai mare, care mereu stătea şi o privea din umbră pe sora lui mai mică. Nu aveaum ce să fac, puteam doar să mă bucur, căci era foarte drăguţ când se îngrijora. Cu adevărat era un bărbat special în viaţa mea, dar din păcate îl priveam ca pe un prieten foarte bun şi nimic mai mult. Dacă ne-am fi întâlnit în alte împrejurimi poate am fi dat o şansă unei posibile relaţii...
În două minute am ajuns, nu mi-aş fi gândit că şeful stătea atât de aproape de supermarket şi coborând împreună în parcarea angajaţilor, puteam să simt toate acele priviri se aruncau asupra noastră de parcă toţi ar fi primit mesajul prost în legătură cu relaţia pe care noi doi o aveam. Şi aşa era, îi puteam auzi glasul lui Ino de la intrare cum mă chema. Nici nu am apucat să-mi pun geanta pe suport, căci ea imediat m-a cuprins în braţe şi întrebându-mă pe unde am umblat seara trecută, a scos un oftat prelung.
- Am fost la Lee, nu îţi face griji a avut mare grijă de mine... Mă oprisem când îi întlnisem gura căscată şi ochii albaştrii ţepeni. Oh, nu îmi spune că te gândeşti la prostii, mă scoţi din sărite, nu am făcut nimic, dacă pe acolo îţi bântuie imaginaţia.
- Nu, nu, nu, doar că mă bucur pentru tine că în sfărit ai acceptat prietenia şi iubirea şefului.
Zâmbise cu buzele unite şi mă făcuse să o privesc destul de ciudat. De parcă eu nu aş fii fost conştientă de prietenia mea cu Lee.
- Fetelor... Trecuse Lee cu acel ziar mare în palmă, dându-ne de înţeles că trebuie să trecem la treabă.
- Da şefu! Am răspuns amândouă zâmbind larg şi ne-am apucat după să ne facem treabă.
Trecuseră deja două ore şi începeau ochii să-mi cadă din orbite, fiindcă văzând aceleaşi produse începeam să fac spumă la gură - orez şi iar orez, sincer ce gânduri aveau oamenii astea legat de orez în timpul Crăciunului? Erau destule feluri pe care le puteau face şi fără orez, cum ar fi fost peştele şi desigur alte creaturi marine sau plante.
- Cât costă?
- E din partea mea tot ce aţi cumpărat.
- Cum? Tresăriseră toţi cei de la casa mea, chiar şi Ino şi restul fetelor.
- Ce? Fac bine, hrănesc omenirea, nu vă mai uitaţi aşa la mine. Răspunsesem iritată, unindu-mi buzele şi umplând gura cu aer, până ce obrajii păreau ca două baloane.
- Tu nu faci aşa ceva de Crăciun, mai ales când ştii că mereu al ghişeul tău vin numai oameni cu bani gata. Sakura, te-ai îmbolnăvit? Intrebase derutată şi îngrijorată Ino.
- Nu, nu am nimic, mereu am fost o persoană bună, conştincioasă. De ce mă înteroghezi atât de mult, nu am comis o crimă.
- Sigur ai făcut ieri ceva de ai venit astăzi scoasă din cutia Pandorei ultima, şi ştii ce a fost ultimul lucru scos de acolo, nu?
- Da, speranţa. Nu, nu mă compara cu femeia creată de Zeii greceşti, ea avea atâtea calităţi, eu nu am nimic din ce are ea. Zâmbisem trist la vorbele pe care le scosesem, însă ochii frumoşi şi senini a blondinei mă făcuseră să râd, căci mă făcea fericită de fiecare dată când îmi atribuia tot felul de complimente mitologice sau fantastice.
- Sakura, eşti o fată frumoasă, inteligentă, nu te mai învinovăţi pentru iecare greşeală făcută în trecut, trăieşte în prezent împreună cu mine, Lee, ai tăi, restul prietenilor şi cu băiatul tău special.
- Care e acela? nu am aşa ceva, poate dacă o să cerşesc afară şi scriu pe un carton - Dati-mi un iubit, vă rog frumos! Atunci, poate.
Răsesem împreună cu toate fetele de la casă, dar după venise Lee la noi ca să ne avertizeze că în curând va fi un control şi că ar trebui să fim cu ochii în patru.
Ino imediat sărise cu vorbele la el, întrebându-l dacă venise special ca să mă vadă pe mine, iar la cât de ruşinos era el începuse să se apere cu gesturi destul de dulci, ce mă făceau să mă bucur şi mai mult.
Niciodată nu mi-aş fi închipuit că o să mă simt atât de bine în compania lor, defapt cred că fusesem mult prea oarbă să privesc adevărata latură a lor care mă tentează să ridic braţele spre cer şi să ating cerul şi să îmi desfac aripile să zbor. Însă din păcate erau rupte şi nu aveau foarte uşor să se vindece.
Brunetul trebuise să plece în grabă, fiindcă se auziseră nişte ţipete de copil prin apropierea ieşirii.
M-am indoit puţin ca să văd ce se întâmplă şi surprinzător am văzut doi jandarmi care îl prinseseră pe un băiat brunet şi pe un altul mai mic. Făceau o zarvă atât de mare, încât tot supermarketul să audă.
Vorbeau ceva legat de dulciuri şi furat, însă am neglijat conversaţia foarte mult ,dintre Lee şi tânărul acela fiindcă trebuia să mă ocup de altceva. Trebuia să termin mai repede ca să ajung acasă, fiindcă nici nu le-am pomenit alor mei că am fugit la Lee. Şi nu mai vroiam să înţeleagă greşit mesajul meu.
- Eşti foarte frumoasă, domnişoară, dacă nu te superi o să te întreb cum te cheamă şi nu doresc un refuz, fiindcă tânjesc să-ţi rostesc pe buze numele misterios.
- Oh, Doamne! Exlamase Ino.
Rămăsesem blocată, era brunetul acela de adineauri, vorbele sale mă atinseseră, însă cum îşi permitea să vină să mă întrerupă din treabă, Lee spusese că o să vină un control şi el îmi distrăgea atenţia
- Mă scuzaţi domnule, am foarte mule de făcut şi dacă nu vă supăraţi aţi putea să vă daţi din drum, blocaţi lumea să-şi ia produsele.
- Sakura, astazi nu vei sta la ghişeu, îl vei supravegea pe acest bărbat pe care văd că deja l-ai cunoscut. A comis ceva ce nu este frumos, a încercat să fure, totuşi mi-a dat o expicaţie destul de ciudată aşa că îl las în grija ta, va trebui să pună mărfurile pe suporturi şi rafturi pentru astăzi, aşa că succes!
- Cum, ce vrei să spui că numai eu pot să îmblânzesc nebunii? Hă, Lee! Nu pleca! În zadar, nici nu mă mai putea auzi.
Am oftat prelung fiindcă trebuia să am grijă de ciudatul acesta cu vocabular foarte bogat. I-am făcut semn să mă urmărească, căci erau destule produse care trebuiau puse pe rafturi şi lumea era destulă care ne putea încurca, căci trebuia să folosim maşinile acelea care ridică şi coboară produse, a căror nume nici acum nu îl reţinusem. Am pierdut incă trei ore explicându-i acestui băiat misterios cum stă treaba, însă spre surprinderea mea a prins repede şpilul şi chiar când se apropia de inchidere supermarketul am reuşit să terminăm totul. Totuşi a fost destul de obositor, însă reuşea cumva să mă facă să râd, căci glumele sale erau interesante, puţin ciudate avânt legătură cu Polul Nord şi tatăl său, însă fusese chiar distractiv.
Era timpul să plec, dar înainte de a merge spre ieşire acesta îmi prinsese încheietura şi mă trăsese mai aproape pentru a-mi săruta obrazul.
- Ce faci? Strigasem puternic, pocnindu-l peste cap şi fugind cât mai repede la ieşire.
- Vroiam să-ţi spun cât de mult mă încântă prezenţa ta radiantă. Domnule Lee, pot să mă angajez la dumneavoastră?
- Da, avem destule locuri, trebuie să completezi câteva lucruri şi să-mi dai nişte date personale, te rog să mă urmezi.

Era o nebunie, tipul acela nu gândea, cum putuse să facă aşa ceva?
Alergasem atât de repede încât ajunsesem la metrou, mă îmbarcasem şi mă aşezasem jos. După ce am oftat prelung şi mi-am lăsat capul pe marginearece a locului meu, am privit în jus şi se părea că eram doar eu cu un bătrân.
„În sfârşit, linişte!”
- Ţi-a plăcut surpriza, Sakura? Tresărisem când auzisem acea voce joasă şi blândă, privisem în jur şi doar linişte, însă după îmi dădusem seama că acel bătrân vorbea.
- Mă scuzaţi?
- E una din multe surprize care te aşeteaptă, fecioaro!
La a doua clipire, bătrânul dispăruse din raza vizuală, lăsându-mă în pace şi linişte, cugetând intens asupra a ceea ce se petrecuse în această zi.

Subiect: Re: Secret Santa` Joi 20 Dec 2012, 17:05

Uau, baiatul e Sasuke asi???Si daca si in ficul tau Sasuke e fiul lui Mos Craciun, imi iau campii in cap, inseamna ca sunt telepata, mereu vad viitorul... $can\'t see !!!$ Ma rog....aberez si eu pe aici...iti multumesc mult ca m-ai anuntat la next!!!! Si ma bucur ca-ti place si ficul meu, o sa pun si next-ul, dar sunt in pana de ideei deocamdata...deci sper sa ai rabdare sa schimb roata!!!Anunta-ma te rog frumos la next!!!Te pwp dulce si spor la scris!!![b]

Subiect: Re: Secret Santa` Joi 20 Dec 2012, 18:25

Presupun că acel bătrân era nimeni altul decât Moş Crăciun, sau greşesc ? Şi Sasuke, să fure dintr-un magazin dulciuri ? Hai că m-ai dat pe spate !

Acel sărut nevinovat, pe obraz... doar atât poţi, Sasuke ? Glumeam doar, deci stai liniştit, brunetule ! Sakura, scumpo, tare agitată ai fost în acest capitol, deci mi-a plăcut enorm !

Apropo, my darling, îţi mulţumesc foarte mult pentru mesajul pivat !