Capitolul 1.

Dragostea…un sentiment divin ce iti face inima sa tresara, sa iasa din piept in cautarea fericirii.Dragostea…un sentiment care te face sa te daruiesti cu totul, trup si suflet unei singure persoane, dar ce faci atunci cand dragostea ta moare si inima ta iti paraseste corpul lasand in urma doar un trup gol fara viata si fara sentimente…un suflet inchis,izolat de ceilalti din jur, un suflet care nu poate sa treaca peste aceasta durere…
Asa ma simteam eu acum.Stateam pe marginea unui rau, intr-un loc necunoscut venind de la inmormantare, cu lacrimi in ochi aruncand petalele unui trandafir alb pe apa…unde aveau sa ajunga petalele? Poate ca petalele acestui trandafir alb se spulbera, dar dragostea mea va fi eterna.Oare acolo iti este mai bine? De ce nu m-ai luat cu tine? Siroaie de lacrimi imi inundau fata alba si catifelata, iar sentimente de ura, de neliniste pusesera stapanire pe inima mea care acum era…rece si distrusa.
- Hei. nu mai plange…sunt sigur ca ar vrea sa fi fericita.
- Nu ai cum sa intelegi…a fost totul pentru mine! A fost viata mea, iar acum m-a parasit si nu am sa-l iert niciodata pentru ca mi-a luat inima..spun eu plangand si tremurand.
- Ruki…nu te pot vedea asa, imi spuse acesta luandu-ma in brate sa ma consoleze.
- Kosa, mai lasa-ma 5 minute singura…
Inca o privire spre acest rau limpede, vad cum petalele aluneca grabite pe raul curgator spre cascada…petale care se grabesc spre sfarsit exact cum a facut si el.Inima mea era incatusata, simteam cum cineva o strange cum ramaneam fara aer, aveam nevoie de aer ca sa traiesc dar cu ce rost? Ai vrut sa ma vezi cum sufara nu!!!??? Tip eu cat ma tin plamanii uitandu-ma la cerul albastrui ce imi juca feste, ai vrut sa ma vezi cum sufara cum sunt distrusa!!! Asta ai vrut! Spun eu cazand la pamant batand cu pumnii in el ca sa imi vars supararea. Imi venea sa musc din pamant de durere…tremuram din ce in ce mai tare, iar de odata simnt cum picaturi reci de ploaie imi mangaie pielea.Era vara si era cald…a inceput sa ploua cu galeata, iar eu stateam in genunchi uitandu-ma pe cer…daca ar putea ploaia sa-mi spele pacatele si sa te am inapoi…Ma ridic usor de jos si ma indrept spre masina lui Kosa, era deja tarziu si trebuia sa plecam.Intru in masina neagra ma asez, trantesc usa tare si imi pun centura.Baiatul din fata mea porneste cu o viteza de nedescris spre casa…Acesta era Kosa Ponako, un barbat bine facut inalt de 24 de ani, ochi verzi patrunzatori si par visiniu bogat, lungut cu breton intr-o parte, iar in buza inferioara avea un pierce fix pe mijloc.Eram prieteni din copilarie si mereu m-a sprijinit si mi-a fost alaturi, chiar daca restul il catalogheaza ca fiind neserios.Eu sunt Ruki Felix, am 19 ani, inaltime medie de 1.63 cu un corp yami yami, parul lung brunet, ochi de culoarea violetelor si o inima distrusa. In urma cu 3 ani mi-am intalnit jumatatea, dragostea vietii mele si singura persoana care ma putea intelege, singura persoana cu care ma simteam in largul meu si incercam orice, un barbat bine facut inalt brunet cu ochi albastrii cel mai frumos barbat din lume, cel care mi-a furat inima si a plecat cu ea in urma cu o saptamana lasandu-ma singura…a murit intr-un accident dupa cate am auzit iar acum ma intorc de la inmormantarea acestuia.Eram distrusa, iar fiecare particica din corpul meu firav plangea de durere…nu puteam sa imi imaginez viata fara ochii mei albastrii ca cerul care mi l-a luat.De ce lucrurile devin atat de urate cand totul e atat de frumos....Ajungem in fata casei lui Kosa.Acesta imi deschide usa de la masina conducandu-ma inauntru.Ajungem, fac un dus rapid ma imbrac si ma pun pe plans, tinand trandafirul alb in mana.Baiatul vine langa mine sa ma linisteasca, dar degeaba.Plangeam continuu si continuu gandindu-ma la ochii mei albatrii. Viata mea, iubirea mea … singura persoana pentru care as fi putut risca orice...A trecut o saptamana, doua, trei de cand eram in starea asta. Seara de seara plangeam si priveam trandafirul alb din paharul de langa patul meu. Stateam la Kosa acasa, eu neavand familie, parintii mei lasandu-ma in urma pe cand aveam cinsprezece ani…am trait singura un an pana l-am intalnit pe Ikane, dragostea vietii mele si m-am mutat cu el.In fiecare zi Kosa imi aducea un trandafir alb. Acesta fiind simbolul iubirii mele...In fiecare dimineata timp de trei ani cat am simtit dragostea primeam un trandafir alb urmate de cuvintele “ iti multumesc ca existi ca sa ma completezi, acesta fiind simbolul dragostei mele pure”
Dupa doi ani de la aceasta tragedie, in care am plans zi si noapte, am inceput dinnou sa traiesc..sunt la facultatea de medicina, studenta in al doilea an,Mi-am deschis un magazin de haine si mi-am gasit o locuinta decenta aproape de mare.Acum aveam 21 de ani, o femeie decenta si singura.De doi ani nu am mai pus sentimente pentru nimeni si nici nu am avut vreo relatie, gandul meu inca era la el…nu puteam trece peste si am jurat ca nu voi mai iubi pe nimeni altcineva.Scopul meu in viata este sa devin cel mai bun doctor ca sa pot salva multe vieti iar oamenii sa nu mai sufere si sa fie fericiti, iar pentru asta am sa dau tot ce pot pentru a-i salva pe toti…Acum eram in fata unui supermarket asteptand o colega sa vina sa ma ia cu masina pentru ca trebuia sa plecam sa facem practica cu un doctor adevarat si iata ca o masina sport rosie se aprope in fata magazinului.
- Ruki! Haide urca sau vom intarzia la practica, imi spune aceasta cu un zambet dulce.
- Lori! Ce frumoasa te-ai facut astzai, haide sa mergem abia astept! spun eu incantata.

Lori Persida era cea mai buna prietena a mea.Am cunoscut-o in primul an de facultate, fiind in aceeasi clasa si stand la cursuri una langa alta.Era o fata de 22 de ani ,1.64 inaltime, un corp frumos si zvelt , par lung saten si ochi albastrii inchis.De fiecare data cand o priveam imi aduceam amainte de Ikane…ma facea sa cred ca inca este aici cu mine.Tot drumul am vorbit despre mutarea ei la mine in apartament. De mult voiam sa stam impreuna ea fiind singura, mama ei lucrand in strainatate.Era ca o mama pentru mine si vorbeam absolut orice.Ma bucur foarte mult ca mi-a aparut in cale.Insfarsit ajungem la cladirea mare si alba ce avea sa ne schimbe vietile.Aici avea sa facem practica trei luni de zile.Coboram din masina si intram in curtea acelei cladiri immense inconjurata de mii de flori care isi imprastiau noantele pigmentate atragandu-ne privirile.Miresma lor imi infundau narile imaginandu-mi ca sunt pe un camp plin de floricele cu tot ce am iubit vreodata…sunt trezita la realitate de grupul de colegi care vorbeau despre noul profesor…cel care ne va indruma si cu care vom face practica.Ma intreb ce batranel va mai veni de data asta sa ne invete meserie?....


Ajungem in clasa si il asteptam pe noul profesor ce avea sa ne invete tot ce trebuia sa stim. Sper ca nu va fi dinnou un batranel nesuferit care sa nu stie sa explice bine.Eram pe al treilea rand din sala. Era o incapere foarte mare, peretii vopsiti in alb imaculat, jaluzele de culoare verde deschis ca iarba cruda , iar in loc de banci aveam niste mese lungi unde stateau cate 6 persoane una langa alta avand fiecare instrumnte si o chiuveta tot de culoare verde dar inchis ca frunzele trandafirului alb din camera mea…un verde inchis misterios.In fata s afla o tabla mare mare pe care scriai cu un marcar, iar pertii erau imbogatiti cu afise tabluri si exponente cu diferita parti ale corpului omenesc , iar in spatele salii se aflau colectii de fluturi si alte vietati rare.In fata la tabla era catedra pusa in dreapta langa fereastra si o mica incapere cu alte instrumente ncesare pentru practica si patru scheleti. La ferestre erau ghivece cu flori, iar inafara incaperii mai aveam un vestiar unde sa ne schimbam cu halatele albe. Era ceva de vis, un loc extraordinar de curat si bine ingrijit, un loc unde invatai cu cea mai mar placere.
In timp ce toata lumea se agita prin sala fiind umiti de acest loc, noul profesor isi face aparitia…spre surprinderea mea acesta era....



Sper sa va placa si astept comurile voastre.
Melodia capitolului este " Sofia - vei ramane in gandul meu "

Hei hei. Waw ce fata forever alone xD. Glumeam. Interesanta idee, sunt curioasa cine este profesorul si ce se va intampla in viitor. Mult spor si multe idei. Myiu Phantomhive.

Capitolul 2.

Spre surprindrea mea acesta era un barbat inalt, binefacut si foarte foarte tanar. Se putea sa fie profesor universitar?Cand i-am vazut privirea am incremenit…nu imi venea sa cred ca acesta era profesorul meu de biologie cu care voi face practica. Avea parul brunet si lung tuns in scari pana la umar si ochii albastrii inchis ca cele mai pretioase pietre din lume. Era atat de frumos si atat de tanar! Nu avea absolut nici un defect, era perfect! Era posibil asa ceva!..Il salutam politicos si mergem fiecare la locul sau, eu stateam langa Lori si un coleg foarte de treaba Joko., pe randul al treilea de langa fereastra. Spun asta pentru ca langa masa de 6 persoane era loc inspre spatele salii si langa perete alta masa de 6 persoane, nu am glumit cand am spus ca e un loc imens, puteai chiar sa patinezi in aceasta incapere.
- Buna ziua dragi studenti! Eu sunt noul profesor de biologie, ma numesc Fair Millor si am 38 de ani. Ma bucur sa va cunosc, si sper sa ne intelegem bine in aceste trei luni.Acum voi face prezenta.
In timp ce profesorul facea prezenta nu imi venea sa cred ca are 38 de ani…Oare chiar vorbea serios in legatura cu cine era? Cand l-am vazut pentru prima oara am crezut ca are 22 de ani.Il analizam din cap pana in picioare si nu imi puteam lua ochii de la el…parca erai atras de frumusetea lui si fara sa vrei, era ca un magnet ce imi trezise interesul. Ajunge si la mine cu prezenta.
- Ruki Felix!
Ma ridic in picioare rostindu-mi prezenta si raman asa uitandu-ma cu antentie la domul Millor…
- Bun acum poti lua loc, imi spune acesta zambind.
Termina de facut prezenta si vrand sa ne cunoastem mai bine aveam dreptul la o intrebare. Multi l-au intrebat de unde vine, daca a vizitat diferite locuri, ce face in timpul sau liber si m-am hotarat sa pun si eu o intrebare.
- Sunteti insurat ?
Toate privirile din incapere erau asupra mea dar nu imi pasa, voiam cu adevarat sa stiu si primesc un raspuns negativ. Incepe sa ne prezinte tmele pe care ne vom axa cel mai mult.Trec si aceste doua ore, iar toti studentii ies din sala numai eu ramannd inca in clasa. Lori ma astepta afara la masina. Ma duc la catedra unde era profesorul si incep sa ma holbez fara jena la acesta.
- S-a intamplat ceva domnisoara Felix?
- Da…ii raspund eu uitandu-ma in continuare cu aceeasi curiozitate la aspectu sau fizic.Totul era ca o lucrare perfecta fara nici macar o greseala.Fata lui era atat de curata fara nici un semn sau defect si putin albicioasa, avea buzele rosiatice carnoase si apetisante…iar ochii aceia albastrii inchis…imaginea lui Ikane imi tulbura mintile…Acesta ma roaga sa nu ma mai holbez asa la el si sa merg acasa, deoarece se simte incoltit. Nu am vrut sa inteleg asta si am inceput sa ii pipai abdomenul si muschii…hmm totul era in ordine, dar parca ceva nu era in rgula.Acesta ma prinde de mana dreapta strangandu-ma cu putere uitandu-se direct in ochii mei de culoare violet, care il priveau cu o oarecare teama.Ma uitam fix in ochii lui albastrii si impietrisem…simteam cum respiratia imi era taiata si inima incepea sa bata cu putere…nu puteam deloc sa ma misc sau sa mai scot vreun sunet. Eram ca o stana de piatra controlata de printul din fata mea.Imi era frica…Cand si-a luat privirea de la mine eram putin ametita , dar mi-am revenit repede.
- Poti sa te dezbraci de halat? Ii spun eu increzatoare.
- Domnisoara sunt profesorul tau nu marioneta ta. De ce vrei sa stii atat de multe despre mine? Te-a socat chestia de mai devreme?
- Nu ai 38 de ani…esti pre tanar prea perfect…si stai ce vrei sa spui cu reactia de mai devreme? Tu ai facut acestea?...
- Intradevar nu am 38 de ani….am 1358 de ani…dupa aceste cuvinte pleaca in vestiar sa se schimbe iar eu socata de acest raspuns ies repede din sala, cobor in graba scarile iesind in curte unde era Lori cu masina. Ma urc langa ea trantesc usa si imi pun centura.Tot drumul spre casa m-am gandit la acel raspuns.Facea cumva misto de mine? Si ce a fost cu acea intamplare…de ce nu mai puteam sa imi misc corpul cand m-am uitat in ochii lui? Eram ingrozita de ceea ce s-a intamplat, iar paranoia isi facea prezenta in gandurile mele inundate acum de acele secvente...Sa stii Ikane ca ochii tai albastrii raman cei mai frumosi pentru mine, spun eu uitandu-ma spre cer zambind.Sper ca ma vezi, ca ai grija de mine si ca esti mandru ca am mers mai departe si am hotarat sa devin medic…te voi iubi mereu ingerul meu, iar cand ne vom revedea vom putea sa recuperom tot timpul pe care l-am pierdut.Lori a observat ca nu sunt in apele mele, dar am linistit-o spunadu-i ca sunt obosita pentru ca nu prea am dormit de emotii, aceasta incepe sa rada si imi propune sa cautam un apartament ca sa ne mutam impreuna pentru ca a strans toti banii de care evea nevoie. Sunt de acord cu propunerea ei si mergem sa ne interesam de un nou apaartament.
Dupa trei zile de cautare am gasit o oferta foarte buna in cea mai frumoasa parte a orasului, un cartier foarte frumos plin de casute si vile de diferite culori care de care mai pigmentate creind o atmosfera plina de viata si de veselie. Locuitotii erau foarte pasnici si politicosi, gradinile acestora erau frumos aranjate imbogatite de roadele verii.Am gasit o casa frumoasa mare cu doua etaje. Cu o curte frumoasa nici prea mare nici prea mica unde aveam o masuta alba cu doua scaune, perfect pentru o cafea de dimineata. Casa noastra era langa o alta foarte mare si spatioasa as putea spune, dar umpic cam ciudata…era singura casa din cartier lipsita de viata, fiind vopsita in negru si gri, iar curtea era simpla lipsita de aranjamente florale…dar puteam sa zaresc ca defapt erau intr-un colt un grup de trandafiri albi ..nu prea bag de seama acest lucru si imi vad de treaba. Pana la sfarsitul saptamanii am putut sa mobilam apartamentul exact cum ne place noua. Sus la etaj erau camerele noastre si baile si un balcon mare mare,o tersa mai bine zis cu vedere spre ghiol.Era o frumusete sa privesti acel peisaj mirific…in fiacre seara priveam luna mare si vorbeam cu Ikane.Dormitorul meu era vopsit in mov patul era roz mare si confortabil, un birou tot mov dar mai inchis pe care era si calculatorul, doua dulapuri mari de culoare gri, multe beculete colorate si postere, multe dulapioare de diferite culori, un televizor mare cu ecran plat in fata patului si multe obiecte din ceramica, si alte stauiete. Iar pe jos aveam un covoras mov din puf.Era exact cum imi placea mie. Camera lui Lori era decorate intr-un rosu aprin, acelasi model cu camera mea..hmm s-a cam luat dupa mine, doar ca nu avea peste tot obiecte inutile ca mine si o mie de dulapioare. Ea era cu animalutele din plus.Poate ca era copil in aceasta privinta dar era un copil care facea cat o mie de prietene. Eram super incantate de noul apartament si incepeam sa topaim prin casa cantand piesele noastre preferate.Si uite cum mai trece o saptamana, iar la cursuri suntem anuntati de asistenta universitatii ca trebuie sa ne ia sange pentru analize si trebuie sa ne prezentam la cabinet in 2 ore…perfect numai de ace nu aveam chef astazi, dar ce sa facem fie ca vrem fie ca nu tot ca doctoral ramane. Ahh ce bine ma simt cand stiu ca intr-o zi voi fi un doctor renumit ce va salva o gramada de vieti. Eram atat de bucuroasa si tin sa precizez ca acest profesor preda foarte bine si la practica ne ajuta pe toti, chiar m-am descurcat si am multe puncte in plus.Nici ca se putea mai bine…poate prea bine…..
Se pare ca afara iar a inceput sa ploua...ce este Ikane ? Este ceva in nereguala...hmm asa simt si eu.Pierduta in ganduri merg cu pasi domoli spre cabinet...Ikane..intoarce-te la mine.Tine-ma de mana in timp ce imi face injectie asa cum faceai mereu...iar daca ploaia asta este de la tine, nu plange am reusit sa merg mai departe...



Sper sa va placa. Astept parerile voastre !
Melodia capitolului : " Cargo - Daca ploaia s-ar opri "

Capitolul 3.

Ajung in fata cabinetului printre multimea agitata si ingrozita de ace.Le era teama de ace, asa cum imi era si mie de altfel, doar ca eu aveam o privire fixa fara sa exprim vreo emotie. Nu voiam sa par fricoasa, desi imi doream ca Ikane sa ma tina de mana…dar sunt sigura ca va fi acolo cu mine.Urmez eu…chiar ultima pe lista si raman singura in fata cabinetului in timp ce colegii mei pleaca in laboratorul de biologie pentru a-si strange lucrurile, deoarece era vremea sa plecam.Steateam si priveam ingrozita usa alba din fata mea si coridorul din stanga lipsit de viata., deoarece clasele in care sa facea practica erau la etaj.Imi iau curaj, pun mana pe clanta si imi repet in gand “ Haide Ruki esti fata mare ai 21 de ani totul va fi bine…” Cand insfarsit imi termin ritualul intru si observ ca in cabinet era doar profesorul meu pentru practica Fair Millor.Am vrut sa dau buna-ziua, dar intepenesc in usa, iar cand acesta ma observa imi spune cu o voce calma:
- Intra te rog, se face curent.Ai ramas ultima pentru analize, deci ia loc.
Inchid usor usa si ma asez pe pat, imi dau bluza jor ramanand in sutienul meu rosu pentru ca trebuia si sa ne consulte si astept sa imi ia sange, dar unde este asistenta? Profesorul meu face treaba asta?…ce ciudat…Acesta se apropie de mine cu o seringa cu ac goala pentru a-mi lua sange. Domnul Millor imi spune sa ma calmez si sa nu tin mana incordata ca sa nu se umfle si imi spune ca totul va fi bine.Ma da cu spirt si introduce usor acul in pilea mea catifelata…avea o mana foarte usoara si nu am simtit nimic, dupa ce isi termina treaba, imi face un mic compliment:
- Mirosi extrem de bine…, imi spuse mirosindu-mi mana…stai mana?
- Multumesc este un nou parfum de la…
- Nu ma refeream la parfum! Imi spune acesta cu un zambet malefic pe fata.
Cum adica nu se referee la parfum? Omul asta iar bagase spaima in mine…mai inatai faptul ca are 1358 de ani, acum faptul ca nu se referea la parfum…eram total inspaimantata, iar frica pusese stapanire pe mine…la ore se comporta normal, dar cand ramaneam singuri era atat de ciudat lasand misterul sa ma macine pe dinauntru. Eram panicata.Dau sa ma imbrac, deoarece mi-am expus destul sanii la vederea acestuia, dar nu apuc pentru ca acesta ma taie le incheietura mainii.Nu era o rana mare, dar sangele incepea sa curga…acesta zambeste, lasand in urma un raspuns “ Imi pare foarte rau, am fost neatent vino sa te pansez” Ma conformez, iar acesta imi ia mana si incepe sa o..linga??? imi sugea sangele de la incheietura pana cand sangerarea s-a orpit…ce era asta…incepusem sa tremur, iar acesta m-a simtit…apoi urca cu sarutarile pana ajunge in zona gatului.Ma tranteste pe pat si isi strecoara o mana prin parul meu brunet si cu o mana ma tinea de gat…Speriata aproape ramanand fara glas, reusesc sa scot vreo doua vorbe:
- Ce incerci sa faci?...ii spun eu cu un glas timid.
- Nu te teme deocamdata nu este timpul…
Timpul pentru ce? Ce voia de la mine? Persoana din fata mea incepe sa ma sarute cu pofta pe gat scotand cateva sunete de placere…apoi imi sopteste la ureche..”incurand vei fi a mea…Ruki! “ Dupa aceasta fraza incepe sa.mi mangaie corpul si sa ma sarute in continuare pe gat, neavand incotro cedez…si il las sa ma pipaie si sa ma sarute.Usor usor ajunge si la buzele mele catifelate pe care incepe sa le sarute.Era un sarut mirific, iar dulceata buzelor lui m-a prins in acest joc…Ma simteam atat de bine si totusi atat de prost…imi placea cu adevarat, dar gandul ca il tradez pe Ikane, cel caruia i-am jurat iubire pe viata nu ma lasa sa trec mai departe si incercam sa rup sarutul. Cand s-a intamplat asta Fair m-a muscat de buza inferioara…ii spun sa inceteze ma imbrac repede cu bluza mea, imi iau geanta, ies ca un titirez pe usa si ma intrept spre iesirea din cladire unde ma astepta Lori cu masina.Ajung intru in masina imi pun centura si pornim la drum spre noul nostrum apartament.Tot drumul nu am scos nici un sunet, iar cand am ajuns acasa nu am stat sa mai iau cina Am facut un dus si m-am incuiat in camera sub pretextul ca imi este rau. Ma duc la fereastra si ma uit pe cer…incep din nou sa tremur si spaima incepe sa isi faca prezenta.Puteam sa jur ca atunci cand am rupt sarutul am simtit un colt…gandindu-ma la asta imi era din ce in ce mai frica…si ma hotarasc sa inchid geamul, dar privirea imi era atrasa de casa de langa mine, cea neagra.Ma uit spre ea si vad la fereastra doi ochi rosii care parca ma priveau…inghit in sec, inchid fereastra, trag jaluzele si ma bag direct in pat…

Ikane cum o sa trec si de noaptea asta…Vino aici sa ma linisteti…o multime de lucruri ciudate se intamplau,iar mintea mea era total dezordonata…era normal ce se intampla? Cum voi trece si de noaptea asta….



Sper sa va placa, astept parerile voastre !
Melodia capitolului " Jace Everett - Bad Things "

Capitolul 4.


Dimineata urmatoare ma intampina cu mii de strigate.Speriata sar ca si fripta din pat cazand pe covorasul din camera, bine ca era pufos.Ma pun in fund in timp ce imi frecam ochii de somn si iar aud tipete…
- Aaaaa!!! Te rog inceteazaa!!
Hmm, cine tipa asa de dimineata ma intreb eu frecandu-ma incontinuare la ochi…stai tipa cineva! Iar aceasta voce suna ca Lori.Vai daca a intrat cineva in casa peste noi? Oare a incuiat usa aseara? Aoleu daca este cineva periculos?!.In timp ce ma panicam ca un pui de gaina printre pisicile flamande tipetele se auzeau tot mai tare.
- Aaaa!! Stai stai stai!!! Nuu!!!
- Ba daa!
Doamne devine din ce in ce mai rau.Speriata de moarte urmand ca eu sa fiu victima, ies din camera, merg incet pana in debara si iau o teava veche care ne-a ramas de la decorarea camerelor, apoi merg incet spre usa camerei lui Lori care era langa camera mea. De acolo se auzeau tipetele.Ma apropii..ma apropii..inca putin si ajung langa usa.Tipetele nu incetau si am tras aer in piept, mi-am luat inima in dinti si am deschis usa aproape sa o ruP, cu teava in mana spunand:

- Te omor! Las-o in pace pe Lori!

O liniste profunda se lasase …se pare ca Lori facea dragoste cu un barbat!! Rusinata de interventia mea nepotrivita ies repede din camera si trantesc usa, ma las usor pe ea si rasuflu..Vai doamne nu pot sa cred pentru ce mi-a sarit inima. Si eu care credeam ca domnul Millor ne urmareste…Phiuu bine macar ca e cu iubitul ei.Stai putin iubit? De cand are un iubit? Of doamne si am intrat si peste ei ca o nerusinata, desi nu ar trebui sa ma simt prost ei sunt cei care tipau ca in gara.Asta imi aduce aminte de partidele mele de amor cu Ikane…si la noi bateau vecinii in teava la 3 dimineata…ce vremuri frumoase…iti aduci aminte nu dragostea mea? Spun eu uitandu-ma pe tavanul alb…Gandindu-ma la Ikane, usa camerei de care stateam sprijinita se deschide si fiind luata prin surptindere, iar vreau sa dau cu teava si un tipat imi rasuna in cap:

-Te rog lasa teava aia din mana! Imi spune acest barbat avand doar un prosop in jurul taliei.Se pare ca se ducea sa faca un dus.Enervata de aceasta situatie si totusi rusinata intru in camera lui Lori sa o iau la rost. Tipam la ea mai tare de cat tipa ea mai devreme.Dupa scandalul de dimineata, luam micul de jun si mergem in cea mai mare graba la practica.Tot drumul m-am uitat incruntata la prezenta masculina de la volanul masini lui Lori, se pare ca era iubitul ei Peris.Avea 23 de ani si era la facultatea de drept.Un aspect fizic placut, blond cu ochii negrii ca smoala.Cand ajungem la destinatie, Lori imi spune ca astazi nu va veni la practica, deoarece pleaca cu Peris in oras, apoi ramane la el peste noapte.O pup pe Lori spunadu-i ca nu este nici o problema si domunului care mi-a interrupt linistea ii arunc niste cutite cu privirea mea rautacioasa, apoi ma indrept grabita in sala.Perfect am si intarziat. Fug repede pe usa cladiri, urc scarile si dau buzna in clasa.

- Imi pare rau ca am intarziat domnule Millor.
- Nici o problema, ia loc.Dupa aceste cuvinte ma cheama la catedra si imi da un biletel fara sa vada ceilalti colegi, zambind pervers. Ma duc la locul meu, randul 3 de langa fereastra. Au trecut si cele 6 ore de practica, iar profesorul ne anunta ca urmatoarea luna vom invata sa operam rani simple, apoi vom intra in practica find ajutor pentru adevaratii doctori. Dupa acestea, ies repede din sala cobor scarile si ajung in curtea Universitatii. Era 6:30 si se lasa intuneric…merg grabita spre casa cand imi aduc aminte de biletel.Il scot din buzunar si il citesc “ Nu te ingrijora ca ai intarziat, te revansezi dupa practica.” Poftim? Vorbea oare serios? Avea 38 de ani…si era un tip extrem de ciudat, cu toate ca la ore este foarte normal.Daca le-as spune celorlalti, probabil m-ar crede ei pe mine ciudata. Grabita spre casa simt cum o mana ma trage de haina oprindu-ma din patinatul spre casa.Era chiar el…doua buze carnoase si sangerii imi soptesc:

- Te conduc eu daca Lori nu a venit…rostind aceste cuvinte ma musca de urechea dreapta facandu-ma sa tresar.
- Sunteti sigur? E cam departe casa mea…iar langa ea sa stiti ca este o casa extrem de ingrozitoare…te baga in sperieti, iar o data am vazut doi ochi rosii cred ca este bantuita.Este oribila! Sunteti sigur ? intreb eu rugandu-ma la un raspuns negativ, dar raspunsul nu era conform asteptarilor mele, iar Profesorul meu de practica ce era calare pe mine ieri in cabiet, ma conduce acasa.Ne urcam in masina lui neagra cu geamuri fumurii ce nu te lasau sa privesti inauntru, ma asez langa el, imi pun centura si pornim.Tot drumul nu ne-am vorbit si ma simteam intr-un fel ciudat.Eram jenata…si totusi emotionata, iar capul meu incepea sa fiarba. Cum se lasa seara fata lui era si mai alba iar buzele tot mari rosii…chiar era uman? Dinnou inima mi se urca in gat oprindu-mi respiratia…imi era atat de teama cand eram singura cu el inacat imi venea sa ma arunc pe geam din masina.
Ajungem, ii multumesc ca m-a condus, iar acesta imi taie filmul spunandu-mi:

- Nu-ti face griji, stau chiar acolo.

Privirea mea se indrepta ingrozita spre casa cea neagra de langa locuinta mea. Nu imi venea sa cred ca sta acolo…si acei ochi rosi? Devenea din ce in ce mai ciudat…tremurand din toate incheieturile dau inapoi, mergand cu spatele, indepartandu-ma de prezenta barbatului din fata mea dar acesta….

Fic blocat la cererea autoarei. :)