Păpuşi malefice

Papusi malefice

~Prolog~

Inca din trecut, papusile voodoo erau considerate malefice. Ele s-au extins, au continuat sa apara, au prins in vraja lor nenumarati oameni, au ucis, au posedat. S-au folosit de oameni, i-au indreptat spre intunecata cale a Diavolului, au raspandit ura si rautatea in toate colturile lumii.
Dar ce se va intampla cand lumea va fi complet cotropita de aceste papusi? Ce se va intampla cu oamenii cand vor accepta realitatea si isi dau seama ca si-au semnat sentinta la moarte?
Acele papusi vor stapani lumea, ii vor face pe oameni sa ingenuchieze in fata lor, iar intr-un sfarsit, nu vom mai exista…

Capitolul 1

Sakura P.O.V.

Priveam. Eram adancita in ganduri, priveam ploaia. Era relaxant, linistitor. Din totdeauna mi-a placut ploaia, mi-a placut sa vad cerul cum varsa lacrimi, cum micile lacrimi isi traiesc viata din plin, intr-un dans continuu, apoi mureau. Cat de sadic… O moarte atat de simpla, fara tipete, fara durere, doar… un sunet. Un sunet ce mie imi incanta urechile. Acel strop ce isi pierde viata imi aduce mie un moment de fericire, un motiv in plus sa traiesc.
Tot ceea ce era in mintea mea era ploaia. Ma uitam la cer, cum varsa lacrimi. Mi-ar place sa-i inteleg durerea, sa simt ceea ce simte el in asemenea momente, sa-i fiu alaturi.

Un gand fulgerator imi vine in minte. Noi imagini, noi lucruri la care sa ma gandesc. O durere sfasietoare imi apasa ceafa, ma face sa-mi aplec capul, sa scancesc de durerea provocata.
De cand m-am angajat, acest lucru e normal, probabil muncesc prea mult.
Ma ridic din din fotoliu, mai arunc o singura privire pe geam. Ma apropii de noptiera, imi iau papusa si ma urc in pat.
Acea papusa, ce ma face sa gandesc inconstient, ce ma face sa o iau razna. Poate e doar imaginatia mea, nu am o explicatie rationala pentru comportamentul meu, dar este doar o papusa inofensiva. Sau nu?

M-am urcat in pat, am stins lumina. Am de gand sa las totul in voia sortii, sa las totul sa vina de la sine, sa nu grabesc lucrurile.
Imi iau papusa langa mine, inchid ochii, iar apoi… probabil am adormit.

- Trezeste-te! Sakura! Avem treaba. Aud o voce ca prin vis, o voce necunoscuta.

O voce necunoscuta? Deschid ochii brusc, ma ridic in sezut. Imi inspectez camera, dar nimic nu pare ciudat. Totul este la locului lui, iar eu sunt singura. Am visat?

- Sakura! Avem treaba! Aud din nou aceeasi voce.

Ma uit speriata in jurul meu. Nu este nimeni aici, dar cine vorbeste? Un gand imi spune sa stau linistita, sa presupun ca totul este din cauza oboselii. Dar pot? Pot evita aceste voci? Ma vor lasa sa dorm?
Pun capul pe perna, dar acele voci persista, se apropie. Ma ridic din nou, de data aceasta ma dau jos din pat. Aprind lumina, deschid usa. Nimic ciudat.
Holul ce se intinde in fata ochilor mei e intunecat. Un tremur indetecabil ma cuprinde, frica imi inconjoara inima, mintea, imi blocheaza gandirea.
E ciudat. Tot ce se intampla aici ma sperie, totul ma face sa o iau razna. Si totul de cand a aparut… papusa.
Dar cu ce este ea de vina? E o simpla papusa, un lucru banal, fara viata. Cum ar putea fi capabila o papusa de asa ceva?

Trag aer adanc in piept si ma duc spre usa de la intrare. E incuiata, deci nu putea intra nimeni. Afara inca ploua, dar ceva ma impinge sa ies, sa ma plimb, sa scap de toata aceasta tensiune ce apasa pe creierul meu.
Un impuls de moment ma face sa ies, sa simt picaturile de ploaie pe pielea mea fina, cum ma ating, cum ma mangaie. E atat de placut! Sa stai si sa te invarti in negura noptii, sub cerul innorat ce varsa lacrimi, ca-n basme, poate chiar mai frumos.

Fantezia mea ia sfarsit atunci cand calc pe ceva. Imi indrept privirea spre pamant si observ cu stupoare ca papusa era sub piciorul meu. Am calcat-o. O ridic in cea mai mare graba de jos, ma uit la ea, raman incremenita. In loc de acei nasturi negri ce ii avea in loc de ochi, acum erau doua pete rosii.
Mana imi tremura, inima mi-a inghetat. Rosu. Acea papusa a devenit… malefica. Am ramas impietrita pentru cateva secunde. Realizez unde ma aflu, arunc papusa pe cealalta parte a strazii, intru in casa. Incui usa dupa mine si ma indrept spre dormitor.
Imi este frica sa pun din nou capul pe perna, dar maine trebuie sa muncesc, Imi fac curaj si ma intand in pat, imi trag plapuma incat sa nu mai pot privi nimic, imi bag castile in urechi cu melodiile mele preferate si incerc sa adorm.

Mmm... ce imi place "Malefic " unul dintre cvintele mele preferate.
Pai ce pot spune e ca pana acum m-ai impresionat. Titlul e foarte atractiv si de-aia nu m-am putut abtine si a ~~TREBUIT~~ sa citesc ficul.
E destul de interesanta ideea, acum ce conteaza e cum o dezvolti.
App: faza aia cu papusa, cu ochi si cu ploaia mi-a dat fiori in ceafa

Crissu` te si
Spor la idei

P.S: te rog anunta-ma si pe mine cand pui nextul.

Wow wow wow.
Bai , esti nebun? Ce idee minunata. Mie nu mi-ar fi venit niciodata aceasta idee.
Imi place foarte mult, si abia astept sa vad cum dezvolti ideea.
Te rog sa ma anunti si pe mine cand pui next-ul.

Helăăăău, darling a hug

Deci, ma laud. Eu am postat fic-ul Alexandrei de pe contul ei. Ma rog, FanFicul e scris de ea si a fost atat de incapatanat incat nu a vrut sa il posteze. Merita batuta, nu? Normal.
Faceti-o sa inteleaga ca acest nou fic e genial, superb. Are o descrierea foarte complexa si ideea e mai buna si decat a mea lough

Pai, eu detest filmele horror cu papusi. Sunt asa de scary. Sincer nu am reusit vreodata sa vad un film cap coada pentru ca ma speriam de la prima scena.
Vreau sa aflu daca papusile acestea vor deveni gen criminale si vor incerca sa o ucida pe Sakura si .. Sasuke. Abia astept sa apara si personajul lui, ma intreb ce rol va avea. O idee lough

sa fie un anihilator de papusi malefice =]] Mda, sunt nebuna.
Ce pot sa iti spun? Astept next-ul si vreau sa il postezi tu, nu eu. Renunta la banala idee ca abis fic-ul e aiurea si toate alea.

Kiss and Hug !

Tuuuu
Ce ma bucur ca ai deschis acest fic.
M-am simtit ca intr-un film de groaza. Luminile sunt inchise la mine in camera si e liniste, pe cuvantul meu daca nu mi se facuse frica.
Ideea e geniala, dar totusi cum arata papusa aia? Adica sa-mi dau si eu seama despre ce e vorba, oricum sunt sigura ca pana la urma ne vei spune tu, dar eu sunt foarte curioasa.
Mie imi place cum povestesti se vede de la o posta ca ai un mega talent, insa sa incerci sa nu mai repeti unele cuvintele ( sunt sigura ca a fost din cauza ca te grabeai, sper ca nu te-ai suparat :o3)
Doamne nici acum nu imi pot reveni, te rog eu mult mult, sa-mi dai un pm cand pui nextul, trebuie neaparat sa mai citesc.
Te-am pupacit . Ciao

Heii!

Deci wow.. Am ramas perplex. Este minunat, sublim, magnific, superb, mirific!

Si lista continua.. <3

Sincer, si pe mine ma inspaimanta filmele de groaza cu papusi..

Probabil deaia nu ma jucam eu cand eram mica cu ele Glumesc

Deci scumpa mea, acest nou este .. Nici nu gasesc cuvant care sa exprime cat de mult imi place. In special ideea. 8->

Abia astept sa vad ce-ti mai nascoceste tie mintisoara aia! :x

Spor la scris si idei!

Buna ! :)
Doamne, este superb ! in love

Ei, e doar primul capitol si abia astept sa-l vad pe al doilea. Papusi malefice...ooo ce titlu superb ! <3
Sper ca Sasuke sa apara cat mai repede si povestea celor doi sa inceapa.. 8->
Succes in continuare ! kiss

Hei hei.

Ai tu un obicei prost sa nu-mi spui cand incepi un fic lough

Ma rog. E genial. Titlul e atat de faaiin, misterios, imi place mult.
Despre capitol ce sa spun? Am ce? Aaa da, si pe asta il ador. Abia astept sa vad ce se va intampla cu Sakura si care va fi urmatoarea miscare a papusii.
Poate nu uiti sa ma anunti si pe mine cand pui next. hmm...?!

Huh, ma sperie filmele cu papusi, mult
Si ideea este foarte originala, eu una nu am mai vazut asa ceva.
Papusha reea, malefica cum spune titlul
Oricum, e foarte interesand asa ca astept next.

Spor la scris!

Woow ..inca am acel gol in stomac provocat de acel capitol mirific fascinant .Nu exista cuvinte care sa il defineasca.
Imi place ca intri in lumea misticului ,iti ador felul de a scrie .Despre intuneric si iad.E un dans morbid de cuvinte care imi dau fiori .
Pune nextul rapid si te rog sa ma anunti !!
Pupici !!!

Buna, draga!

Am citit capitolul, imi place dar...in momentul in care l-am citit am fost singura acasa si...iti imaginezi ca am tremurat si m-am uitat prin toata camera...

Anunta-ma cand pui next-ul...

Te pup duuuulce!

Hey!
Deci vreau sa zic doar...WOW. Este foarte frumos, magnific,superb etc
Sincer niciodata nu mi-au placut papausile(mai ales ochii lor care te urmaresc).Deci imi place ideea cum ca papusile sunt malefice
Astept nextul
Bye!

Ma bucur mult ca va place, asa ca am adus next-ul. Spor la citit. kiss

Papusi malefice

~Din capitolul anterior…~

Acea papusa e rea, malefica. Ochii ei sunt schimbati, te deruteaza. Lucrurile nu mai sunt cum erau.
O noua slujba, noi peripetii. Ce a asteptat-o pe fata, numai ea stie. Nu isi imagineaza o cale de scapare, nu poate sa gaseasca o solutie. Doar sa se adanceasca in noapte.

- Trezeste-te! Sakura! Avem treaba.

Nu stie ce are de facut, nu are un plan de rezolvare. Toate aceste lucruri sunt infricosatoare, persista, ii zbuciuma somnul.
E obligata sa-si piarda noaptea printre sunete sinistre, inima ei e cat un purice.

Teama, mister, intriga, toate la un loc creeaza acea lume de cosmar, de care incearca sa fuga.
Va scapa? Cititi in continuare si veti afla!

Capitolul 2

Sakura P.O.V.

Alerg. Ma uit incontinuu in spate, incerc sa maresc viteza, dar e in zadar. Tot ceea ce fac e in zadar. Nimic nu ma va ajuta. Voi muri. Ma va ucide cu sange rece si va trece la o alta victima.
Simt cum picioarele ma lasa, cum genunchii mi se inmoaie. Plamanii imi ard, parca ar vrea sa explodeze. Inima mea isi accelereaza bataile, parca ar vrea sa fuga fara mine, sa ma abandoneze, sa ma arunce ca pe o cutie uzata de care s-a saturat…

Ma impiedic de o piatra si… cad. Nu mai am puterea sa ma ridic, nu mai am putere nici sa respir. Simt cum mi se apropie sfarsitul, cum voi muri incet si dureros, cum ma voi duce Sus si voi lasa totul in urma.
Nu este ceea ce imi doresc, dar acum nu pot sa-mi creez soarta. A fost stabilit sa mor cand acea papusa a trecut pragul casei. Mi-am semnat sentinta la moarte.
Vad cum se apropie de mine, cum zambeste diabolic. Pasii calculati, privirea rece, Ma uit in ochii ei, incerc sa deslusesc ceva, dar… e cu neputinta. Acei ochi nu exprima nimic, doar rautate pura, sete de sange, placerea de a vedea pe cineva la ananghie.

Nu mult mi-a trebuit si sar din pat ca arsa. Ma uit in jurul meu, dar nu vad pe nimeni. A fost un vis? Privesc buimaca prin camera, dar totul pare in regula. Nimic nu este schimbat. Imi intorc privirea spre ceas. Trei. Ma urc inapoi in pat si imi trag plapuma pe mine. Pun capul pe perna, dar ma simt privita. Simt acel gol in stomac, de parca as sti ca urmeaza sa se intample ceva rau. Dar ce?
Imi scutur usor capul sa-mi alnung din minte acele intrebari si ma concerntrez pe somn. Dimineata nu voi fi in stare nici sa ma trezesc dupa noaptea asta. Inchid ochii, ma las purtata de val si... adorm.

- Sakura, trezeste-te! Vei intarzia! O aud pe mama cum ma striga.

Imi deschid usor ochii, incerc sa vad cat este ceasul. Sapte. Peste o ora eu incep programul si sunt inca in pat. Sar ca arsa si ma duc la baie, dupa care in aleg la intamplare niste haine. Cobor in graba, iau o gura de cafea si ies ca un fulger pe usa.
Nu mai am timp de nimic. Ma urc in masina, pornesc motorul. Ies pe strada pustie si gonesc spre locul meu de munca. Strazile sunt linistite, nu sunt prea multe masini, ceea ce este ciudat pentru aceasta ora.
Uit sa ma gandesc la drumul pe care il parcurg si intru din nou in lumea gandurilor. Mare greseala. In momentul urmator, simt cum toata masina se cutremura cu mine, iar apoi intra intr-un copac de pe marginea drumului. Starea de soc a fost iminenta. Nu ma puteam misca, nu puteam scoate nici un cuvant, nu puteam face nimic. Eram blocata.
Incerc sa-mi revin, sa vad cum s-a intamplat acest lucru, sa vad daca au fost alte persoane implicate. Fara sa-mi dau seama, langa masina mea apare un barbat. Reuseste sa ma sperie destul de tare, dar nimic nu va intrece trauma ce am simtit-o acum cateva secunde.
Inca nu-mi vine sa cred ca am produs un accident. Ca am putut sa-mi pierd viata, dar sa iau si pe altcineva cu mine.

- Esti bine? Ma intreaba acel barbat cu o voce suava.

Ma uitam la el, parca il scanam cu privirea. Avea un chip blajin, frumos, Parul negru ii atarna pe spate, prins intr-o coada lejera, dandu-i un aer matur. Era oarecum dragut, dar… e doar un baiat. Imi amintesc intrebarea lui, dupa care ii mai arunc o privire. Nu imi putea lua ochii de la el, de la acea privire in care ma pierdeam, in care ma adanceam cu fiecare secunda ce trecea. Era un abis.

- Da, sunt bine. Imi pare rau, voi plati pagubele. Ii spun eu pe o voce resemnata.

Ma mai uit la el inca o data, dupa care ies din masina pentru a vedea pagubele create. Mi-e si frica sa vad ce ma asteapta, dar… neatentia costa. Ma bucur totusi ca nu am platit cu viata mea.
Ma uit la masina lui, dar era doar putin zgariata, cu cateva retusari si vopsita va arata ca noua. Imi intorc privirea si ma uit la a mea. Imi cade fata. Adica… mai avea putin si exploda, fara sa exagerez. Puteam sa-mi iau adio de la ea.
Imi iau privirea de la masina si ma uit din nou la acel baiat. La fel ca mine, era uimit de starea masinii. Cine nu ar fi? Adica era demna de mila. Cine o vede zice ca a trecut printr-un zid. Mda, nu ar fi departe de adevar.

- Nu tu ai fost de vina, ci eu. M-am speriat cand am vazut ornamentul cu acea papusa voodoo in spatele tau si am pierdut controlul. Imi spune acel baiat.

A vazut ce? Ce papusa? Ma uit in masina, dar nu vad nici o papusa. Oare… oare s-a intors?
Il rog pe acel baiat sa-mi descrie papusa si ce facea ea. Trebuie sa ma conving ca intradevar este acea papusa si sa stiu ce facea ea.
Nu am de gand s alas lucrurile sa decurga in acest fel. Nu voi sta si ma voi uita cum imi distruge viata.

Baiatul incepe sa vorbeasca, iar cu cat spunea mai multe, cu atat ma speriam mai tare. Ochii, de un rosu aprins, trupul mic, cat sa o pot cuprinde in palma, culoarea de un bej sters, dar ceea ce m-a speriat cel mai tare, actiunile acelei papusi.
A ajuns atat de departe. Nu-mi vine sa cred ca eram la un pas de moarte. Incep sa cred ca acest accident a fost o binecuvantare, m-a salvat.

- Te pot duce undeva? Ma intreaba acel baiat uitandu-se patrunzator in ochii mei.

Prima...
Superb next ca de fiecare data ma surprinzi cu ceva nou ...hmm papusa nu doar ca o distruge psihic bantuindu-i visele o distruge si fizic..
Baiatul este cumva Itachi sau sunt eu prea obsedata de el..oricum multumesc ca mai anutat si sa o mai faci...Pupici.

Presimt niste cosmaruri la noapte.
A fost superb, dar papusa aceea ma sperie, rau de tot.
Baiatul e Sasuke, nu?
E dragut modul in care a intrat si el in peisaj
Sunt tare curioasa sa vad ce se va intampla in continuare, deci spor la scris!

Hei, hei!

Ma bucur ca ai pus next :x

Scuze ca nu am comentat mai devreme dar cand ajunsesem la jumatatea capitolului m-a pus mama sa fac exercitii la mate 8-|

Oricum, acest capitol a fost genial <3
Acel baiat e Sasuke? love

Acea papusa ma sperie ingrijorat

Abia astept next in love

Spor la scris si idei! kiss

buna ,

foarte frumos nextul ,

il astept cu nerabdare ,

sper sa ma anunti ,

ai un talent aparte,

imi place foarte mult ,

am o vaga banuiala ca acel baiat este Sasuke ,

deabia astept continuarea ,

pupici

Sunt de acord cu Lipstik. Cu siguranta voi avea un cosmar la noapte cu...papusi,de data asta
Oricum a fost foarte frumos
Baiatul acela e Itachi? La el m-am gandit cand l-ai descris pe misteriosul baiat...
Astept nextul
Bye!

Hey scumpa...
Waw waw... ce next promitator, plin de descriere si actiune. Ai povestit atat de frumos, incat mi s-a parut ca s-a terminat prea repede.
Mai vreau, mai vreau...
O mama, inca nu imi dau seama cum a ajuns papusa aia la ea? Ce vrea? Ce miscari? Ala era cumva Itachi? Off off... atatea intrebari, sunt asa de curioasa.
Ma fascineaza atat de mult ficul asta, parca as "citi" un film de groaza.
Ehh... astept nextul cu sufletul la gura. Te pupic doolce doolce. Ciao

Buna draga mea ! :)
Multumesc ca m`ai anuntat si imi pare rau ca vin asa de tarziu. sad

Doamne, deci...am ramas.. :o Capitolul este superb, iar descrierea, nici nu mai zic. in love

Papusa blestemata. Desi, accidentul l-a adus pe Sasuke, ceea ce intr-un fel e bine. ;;)
Sa aduci continuarea si spor la treaba. kiss

Vaii, imi pare rau ca nu am comentat mai devreme. Orcum, imi place mult capitolul, mai ales felul in care s-au intalnit cei doi. :)) Sa vedem ce mai face papusa aia, sunt chiar curioasa. Spor la scris in continuare si multe idei pe viitor. Te-am pupacit dulce.

choco^^

Buna, draga mea, sincera sa fiu imi place.... ma sperie putin papusa trebuie sa recunosc...totusi imi place adrenalina, deci anunta-ma cand pui next-ul....te pup duuulce in love

Hello!
Mersi de anunr
Deci acest capitol e ... Acel baiat era Itachi, nu? Ca dupa descriere... el e
Abia astept next-ul, deci anunta-ma.

Deci eu una nu cred ca o sa am cosmaruri, dar tot m-am speriat putin...

Sii.... baiatul ala ee.... Cred ca e Itachi sincer, pentru ca ai zis ceva de "par prins' si 'matur" soo` pariez pe Itachi

Nu inteleg de ce ai crezut tu ca nu ne place, cand eu il ador. Fic taree!! (D)

Asa.... Soo` merci de P.M si pls mai da`unu cand pui capitolul urmator, si pe urmatorul dupa urmatorul, si pe urmatorul dupa urmatorul dupa urmatorul si asa mai departe... :

Sa pui next cat mai repede si multa bafta la idei

Criss^^ te :hug; si

Bye`byee

Am adus si eu intr-un sfarsit next-ul. Nu stiu ce-i cu mine azi, dar am un chef de scris, ca as mai scrie inca 5 capitole lough

. Dar hai sa nu o mai lungim, asa ca.. lectura placuta! kiss

Papusi malefice

~ Din capitolul anterior ~

Vise de nedeslusit, cosmaruri oribile. Doar prima noapte, vor mai urma. Un baiat nou, un accident, o binecuvantare. Ceea ce urmeaza va fi o lupta, va trebui sa o castige. Oare ce va pati fata in continuare? Va muri sau va infrange acea papusa? Ei bine, exista un singur mod de a afla!

Capitolul 3

Sakura P.O.V.

- Te pot duce undeva? Ma intreaba acel baiat uitandu-se patrunzator in ochii mei.

Nu eram atenta la ceea ce mi se spunea. Ma gandeam incontinuu cum a ajuns acea papusa in masina. E vie? Da, cred ca acel cosmar de noaptea trecuta mi-a ramas in cap. Nu exista asa ceva. Nu este posibil, iar eu refuz sa cred ca acea papusa e vie, e malefica. Daca voi scapa de ea, cu siguranta totul va reveni la normal.
Mai arunc o privire in interiorul masinii, dar nu vad papusa. Oare acel baiat a mintit? Nu stiu ce sa cred. Ar fi putut inventa orice, dar mi-a descries papusa. Sa fie oare o coincidenta? Da, asta trebuie sa fie.

- Domnisoara? Imi spune el punandu-mi mana pe umar.

Imi intorc privirea confuza spre el, intrebandu-l ce doreste. Se ofera sa ma duca la lucru, dar nu stiu ce sa fac. Sa accept, sau sa refuz? Daca a mintit in legatura cu papusa si e un rapitor? Dar oare m-ar lua asa in plina zi? Gandurile nu-mi dau pace, ma gandesc la toate posibilitatile, dar trebuie intr-un fel sau altul sa ajung la servici. Daca mai stau si zabovesc mult, voi ramane fara el.
Oftez sonor, iar baiatul isi indreapta atentia spre mine. Ma intreaba ce s-a intamplat, dar nu-i raspund. Nu il cunosc, nu am de ce sa il bag in problemele mele.

- Da, daca esti amabil, chiar ar trebui sa ajung la lucru, sunt in intarziere. Ii spun eu, afisand un zambet dulce.

Ne indreptam amandoi spre masina, eu urcandu-ma langa el, in fata. Imi pun centura de siguranta si ii spun destinatia. Masina porneste, iar eu imi indrept privirea spre geam. Din nou gandurile pun stapanire pe mintea mea, iar atunci imi amintesc de papusa. Ce vroia sa faca?
Il intreb cu un glas aproape soptit pe brunet ce facea papusa, iar acesta incetinise. Ofta sonor, resemnandu-se. “Odata si odata tot trebuia sa intrebi, nu?” Acestea au fost singurele lui cuvinte, dupa care urmara cateva secunde de liniste. Frica ma macina pe dinauntru, sunt speriata de ceea ce va urma. Stiu ca e de rau, dar nu vreau sa cred ca acea papusa este intr-adevar vie. Nu accept asa ceva. Este imposibil.

- M-am speriat foarte tare cand am vazut-o. Nu era o papusa obisnuita. Ochii ei erau rosii, erau malefici. Nu am mai vazut niciodata asa ceva, poate doar in filme. Era pe spatarul scaunului soferului. In mana avea un fel de lama, un cutit. Nu am vazut exact, dar era ceva ascutit, il tinea indreptat spre tine. Este o decoratiune, nu? Ma intreaba el pe un ton destul de tremurat, dar totusi calm.

Cuvintele pe care le-a scos pe gura m-au socat. Papusa… papusa aia vroia sa ma omoare. Nu imi vine sa cred. Mi-am vazut viata ruland ca un film in fata ochilor mei. Am vazut totul, chiar si momentele de cand am primit papusa. Datorita lui, sunt in viata. Datorita acelui accident.
Inca sunt in stare de soc, nu pot scoate nici un cuvant. Din nou, vocea mea a inghetat. Sunt ca o statuie, nu ma pot misca, nu pot reactiona. Cuvintele lui imi trec prin minte ca o inregistrare, ma fac sa-mi ies din minti.
As vrea sa cred ca totul este o gluma, poate un vis, dar nu. Este realitatea. Acea realitate dura si cruda care nu ma lasa sa-mi traiesc viata si ma duce pe culmile indepartate ale durerii si suferintei.