Capitolul 1

Pe cerul intunecat de vara se inghesuiau mii de stele luminand intreaga lume. Licareau atat de tare incat parea ca vazduhul a fost invadat de licurici. Insa niciuna nu se putea compara cu stralucirea palida a mandrei lune.

In acea noapte strazile erau pustii, peste tot fiind liniste si pace. Acestea nu au durat mult caci de la o rascruce de drumuri aparura trei fete vesele care tulburau linistea noptii.

Cea din dreapta era o fata de inaltime medie, cu parul lung si destul de ondulat, si ochii caprui. Era imbracata cu o fusta simpla, cu o palma desupra genunchiului de scurta, de culoare maro, o camasa alba cu maneca scurta si sandale fara toc.

Fata din stanga era mai scunda decat celelalte doua, avand parul scurt pana la umeri si putin ondulat. Se puteau observa cateva suvite albastre pe alocuri, iar ochii erau de un albastru inchis. Purta un tricou mov, blugi negrii si o pereche de adidasi.

Ultima fata, cea din mijloc, era cea mai inalta dintre toate trei, insa nu cu mult. Avea parul la fel de lung ca al fetei din dreapta, insa al ei era foarte putin ondulat, roz, fara nicio urma de vopsea, ochii fiind de culoare verde. Ea purta o rochie foarte scurta, visinie, pe corp fara de bretele si o pereche de pantofi negri cu toc.

- Hei Sakura! Unde ziceai ca este localul ala super cu care m-ai tot batut la cap? Intreba fata cu ochii albastri pe cea din mijloc.
- Aproape am ajuns, Rukia. Cu tot intunericul asta nu vad prea bine.
- Nu-mi spune ca am trecut de el, te rog! Se remarca fata mai scunda.
-Stai linistita Kagome! Am un simt al orientarii foarte bun.
-Daaaaa! Aproape la fel de bun precum calitatile Rukiei de organizatoare. Raspunse Kagome.
- Hei! S-a intamplat decat o singura data! Se rasti Rukia.
- De fapt de trei ori la rand, adauga Sakura.

Cele trei incepura sa rada in hohote, sunetul rasului lor putand trezi pana si un mort. Mai mersera un colt cand deodata le iesi in cale o batrana. Parea destul de inaintata in varsta, parul fiind alb. Era o persoana scunda si plinuta, fata fiindu-i acoperita de riduri si negi. Purta haine zdrentaroase si se sprijinea intr-un toiag.

- Se intampla sa aveti vreun banut si pentru mine?

- Aaaaa, nu?!! Raspunse ironic Kagome.

- Plus, la ce iti trebuie banii? Ti-ar trebui o crema de fata!! Adauga Sakura.

- Haideti mai bine sa plecam. Stiti ca ma inspaimanta babele, spuse Rukia.
Femeia, ramasa singura, se retrase intr-un colt si rosti cateva cuvinte.

- Faber suae quisaque fortunae est. Veni! Vidi! Vici! Nihil sine Deo! Alea iacta est!

In momentul acela ochii ii scanteiau puternic, fiind parca doua stele ce ardeau himeric. Dupa ce a terminat de rostit descantecul, o lumina alba, orbitoare strabatu pamantul intr-o fractiune de secunda apoi disparu in intuneric.

Baba se uita in zare, observand ca cele trei fete au fost inghitite de valul de lumina. Vazand acestea schita un zambet triumfator, fiind multumita de reusita.

- Sunteti la mila mea acum! Exclama batrana cersetoare.



Salutare,ma traznit o noua idee,si ma lovit atat de rau ca o sa lase un semn de toata frumusetea pe fata mea:)))
Scuzati ca acest capitol este atat de scurt,urmatorul va fi mai lung si cred ca va veni maine.pana atunci Kadorin terminat
P.S.Scuzati lipsa de amuzament dar aici voi incerca sa axez putin pe descriere nu ca scenele amuzante vor lipsi,Doamne fereste:)))

Anunta-mă te rog când pui nextul , imi place ficul tau mult !

Anunta-mă te rog când pui nextul , imi place ficul tau mult !

Capitolul 2


- Ught! Ma doare capul! Exclama Rukia.

- Cred ca m-am murdarit de noroi pe camasa mea alba!!! Tipa Kagome.

- Asta nu-i nimic. Eu mi-am pierdut un pantof!! Mi-a vazut cineva pantoful? intreba Sakura.

-Lasa pantofii! De ce suntem pe jos?? Ultimul lucru pe care mi-l amintesc este ca mergeam spre bar, spuse Kagome.

Cele trei isi inaltara capetele uitandu-se imprejur. La vederea peisajului, fetele cascasera gurile atat de tare incat ar fi putut sa incapa un hipopotam, iar ochii le erau cat cepele de mari. Rukia a inceput sa tremure de frica, in timp ce Kagome cerceta locul cu privirea.

- U-Unde s-s-su-ntem? Intreba cu neliniste in glas Rukia.

- Mai bine zis cum am ajuns aici, continua Kagome

-Nu cred ca mai suntem in Kansas, spuse Sakura sarcastica.

- Iti arde de glume in momente ca acestea? Cum ne vom intoarce acasa? Cum am ajuns aici in primul rand? O sa mor! Mama va muri!!

-Rukia potoleste-te! Crezi ca mie nu-mi este frica? Dar la ce va ajuta sa ne panicam? Trebuie sa aflam mai intai unde suntem!

-Oricat de mult mi-ar displacea, trebuie sa fie de acord cu Sakura de data asta, marturisi Kagome.

Fetele se aflau in mijlocul unei asezari ce semana cu o piata. Casele erau mari, inalte si ingramadite. Toate aratau la fel cu exceptia unei constructii impunatoare care se afla la mare departare de sat.Aceasta era asezata pe un deal intins care parea ca supravegheaza si pazeste intrega populatie. Cladirea era construita din roca solida, avand o multime de camere si turnuri. In jurul acesteia se afla un lac inconjurat de vegetatie.

Kagome se ridica de pe jos si se apropie de un barbat solid care vindea fructe la o taraba.

- Ma scuzati, dar imi puteti spune ce este locul acesta?

-Da’ ce, esti chioara? Este Anglia!

- A-A-Anglia? Nu poate fi Anglia, traiesc in Anglia de saptesprezece ani si nu am mai vazut niciodata acest satuc!!!

- Fii mai respectoasa, copila! “Satucul” asa cum il numesti tu este marele oras Londra.

- Londra? Asta? Cred ca visez. Nu, nu e un vis, e un cosmaaaar!!!

Intre timp Rukia si Sakura s-au ridicat si ele de pe pamantul rece si s-au asezat pe marginea drumului.

- O sa murim! Daca nu ma omoara mama cand ne vom intoarce acasa, ma va omori locul asta. Asta daca ne vom intoarce vreodata acasa!!! Incepu Rukia sa planga.

-O, vino-ti in fire femeie! Putea fii mai rau.

- Cum? Cum putea fi mai rau? Nu se poate mai rau de atat! Suntem singure in ciudatenia asta de loc de unde nu va veni nimeni sa ne scoata!! Suntem pierdute pe vecie! S-a terminat! Adio lume cruda!

In momentul acela Sakura o plezni puternic pe Rukia in speranta ca se va calma dar degeaba. Aceasta continua sa planga.

-Hei! Am aflat unde suntem, spuse Kagome.

-Unde? Intreba disperata Rukia.

- In Anglia, Londra.

-Kagome, in Londra locuim de-o viata!!! Asta nu e Londra!! Asta nu e acasa!! Vreau la mamiiii!!! Striga isterica Rukia

-Poate ca este Londra pana la urma, spuse Sakura. Poate este vreun univers paralel sau ceva asemanator.

-Sakura, te uiti prea mult la filme.

- Bine, atunci cum explici situatia in care ne aflam, domnisoara stie-tot Kagome?? A?

-Simplu.

Kagome veni spre Rukia si ii dadu o palma cu toata forta, mai sa-i zboare capul de pe umeri. Aceasta cazu jos unde acolo ramase.

- Esti nebuna? De ce ai facut asta? intreba Sakura.

- Pentru ca este un vis. Noi acum visam. Si multumita mie, Rukia s-a trezit din somn. De ce crezi ca nu se ridica?

-Nu stiu. Poate pentru ca a lesinat?

-Prostii! Sigur s-a trezit din somn.

Rukia isi recapata cunostinta cu usurinta si incepu sa geama de durere, neridicandu-se de jos.

-Ce spuneai? O intreba Sakura pe Kagome.

-Ai tu o explicatie mai buna, ca eu sigur nu am?

Sakura opri o femeie care trecu prin fata ei incercand sa gaseasca niste raspunsuri.

-Doamna, ma scuzati de deranj, dar imi puteti spune ce zi este?

Femeia se uita ciudat la Sakura, insa ii raspunse.

-Este 20 iunie 1560.

- O-O mie ci-cinci sute sai-saizeeeeci???

Fata se intoarse inapoi la Rukia si Kagome cu o expresie ingrozita pe fata.

- Deci? Ce-ai aflat? O intreba Kagome.

Sakura insa nu raspunse.

-Chiar atat de grav e? intreba din nou Kagome.

- Bineinteles ca e grav. Doar unte-te imprejur! Striga Rukia care isi revenise.

-1560, spuse Sakura privind in gol.

-Haaa? Nu inteleg.

-1560.

-Am mai auzit asta. Dar ce e cu data?intreba Kagome.

-Astazi este 20 iunie 1560.

- Ceeeeeeeee? Intrebara in cor Kagome si Rukia.

-Stiam eu! Stiam eu ca este de rau! Nu se poate mai rau de atat! Suntem blocate in evul mediu!!! Incepu sa stige isterica Rukia

-Trebuie sa existe o explicatie logica pentru ceea ce se intampla, spuse Kagome.

-Ce explicatie? Ce logica? Am fost blestemate si aruncate in timp si spatiu!!!!

- Tehnic vorbind am fost aruncate doar in timp, o corecta Sakura pe Rukia.

-Cui ii pasa? Important este ca suntem aici cand trebuia sa fim acasa. Ce o sa ne facem? Nu cunoastem nici locul, nici oamenii, nici nimic. O sa muriiiim!!!

-Inceteaza! Nu o sa murim! Ne descurcam noi……cumva, incerca Kagome sa o linistesca pe Rukia.

-Hei! Voua nu vi se pare ca lumea se uita ciudat la noi? Intreba Sakura

-Acum ca intrebi, da. De ce se holbeaza toti la noi?

- Ele sunt! Cele trei de acolo! Tipa un barbat aratand cu degetul spre locul in care se aflau fetele.

Un barbat inalt, zvelt, imbracat in armura se indrepta spre cele trei . Se opri in fata lor cercetandu-le indeaproape intr-un timp foarte scurt. Isi drese glasul si spuse:

-In numele majestatii sale, regele Edward al VI-lea de Tudor, sunteti arestate pentru vrajitorie!

- Poftim? Vrajitoare? Noi? Intreba Sakura indignata. Asta este a doua oara cand sunt numita vrajitoare!!! Pe profa de franceza trebuie sa o suport deoarece ea este cea care detine catalogul, dar de ce te-as suporta pe tine? A? Da-mi un motiv bun!

-Daca nu cooperezi vei fii arsa pe rug.

-Arsa pe rug? Intreba Rukia speriata.

-1…2…3 Fugiti! Tipa Kagome.

Fetele incepura sa alerge cat le tineau picioarele. In frunte era Kagome, apoi Sakura si ultima era Rukia. In urma lor era o delegatie formata din sase cavaleri pe cai care le urmareau. Kagome se opri si se ascunse intr-un tufis impreuna cu Rukia si cu Sakura.

Cavalerii au trecut pe langa tufis neobservandu-le. Dar nu apucara sa se indeparteze bine ca se auzi un zgomot venind chiar din tufisul in care se aflau cele trei. Barbatii inconjurara locul, amenintand fetele cu sabii ascutite.

- Felicitari Sakura! Data viitoare sa tii stranutul numai pentru tine! Spuse Kagome enervata

Hey,am adus next
Crisalex ms pentru comm,aces capitol iti este dedicat
Kado terminat

Hei.
Imi place fic-ul. Este foarte interesant si amuzant :)) Saracele..
Ai cam mult dialog. Incearca totusi sa mai adaugi si putina descriere.
Nu-mi vin in minte prea multe idei :)) Anunta-ma cand aduci nextul si sper sa fii blanda cu saracele fete :))
Spor la scris si la idei! :*

frumos,foarte frumos.dar asta e tot?