Asadar, Chrissu-chan stie de micul meu imprumut de idei, dar i-am promis ca alte lucruri nu se vor intersecta in fic-urile noastre. Acum va voi lasa sa cititi si sa judecati singuri. Spor la lectura!



Capitolul 1 - Un nou inceput

Prima zi din clasa a XI-cea o pot doar descrie ca pe o alta zi care prevesteste tot ceea ce inseamna scoala. Ma plimb pe coridorul lung al liceului alaturi de cea mai buna prietena a mea, Alexandra, dar toti ii spunem Ale. Ne indreptam catre dulapuri ascultand muzica. Incepe sa fredoneze versurile de la Boyfriend a lui Justin Bieber. Ati ghicit: este belieber. Toata ziua Justin in sus, Justin in jos, dar o suport. La urma urmei nu e singura cu "obsesii imature". Eu chiar si la 17 ani ma uit la animeuri, la Naruto, e ca o a doua lume pentru mine. Eu ascult Dance with the devil de la Breaking Benjamin, dar nu am de gand sa fredonez, caci nu am chiar o voce de aur. Ajunse in sfarsit la dulapuri oprim muzica si ne luam lucrurile pentru ora de Biologie. Din neatentie imi cade o carte mare si groasa care se deschide la contactul cu podeaua.
- Hai sa vedem ce citeste domnisoara cardiolog! spune Ale aplecandu-se sa o ridice. Benzi desenate..... asta nu e cumva chestia aia, manga, cu Naruto? Parca ai terminat cu animeurile in gimnaziu.
- Tu n-ai terminat cu Justin in gimnaziu, nici eu cu Naruto! Si nu mai spune cuvantul "g"! Stii ca-l urasc!
- Macar Justin e real, si frumos si talentat...adica... Dar Naruto NU EXISTA!!! Vechea poveste cu gimnaziul, nu? N-a fost asa rau... mai tii minte banchetul?
- Sa mergem la ora. << Stie ca urasc gimnaziul si imi aduce aminte de acel infern! Dar ce ma mai intereseaza asta acum? M-am schimbat! Sunt alta, gata cu tot! Mai putin cu Naruto! >> Abia ce ne intoarcem sa ne intreptam catre clasa, ca observ un chip cunoscut pe care voiam sa nu-l mai vad in viata mea. E profesoara de sport din gimnaziu, doar mai batrana. Chiar o urasc pe femeia asta, din toata fiinta mea! Nici ea nu ma suporta, ne enervam reciproc. Recunosc insa ca e foarte speciala, a reusit sa-mi atinga apogeul nervilor. Trecand pe langa noi o privesc indiferent, ascunzandu-mi ura inimaginabila pe care i-o port.
- Buna ziua, doamna profesoara! Cu ce vant prin liceu? o intreaba Ale pe un ton prietenos.
- Buna ziua! am salutat dezinteresata.
- Buna... Aaa, Alexandra! si..tu... Ce mai faci copil de cadavru didactic? intreaba pe Ale, care este fiica profesoarei de geografie din gimnaziu.
- Foarte bine, doamna profesoara. Scoala si scoala, doar stiti ca vreau sa devin medic.
Cele doua mai schimba cateva vorbe si noi plecam catre clasa, iar Bunea, caci asa ii zice profesoarei se indreapta catre cancelarie. Nici macar nu-mi pronunta numele, pentru ea sunt doar o alta fata care din nefericire i-a fost canva eleva. N-am suportat sportul si inca nu-mi place, dar acum nu mai sunt asa cum eram atunci. sunt mai buna, la toate! Oricat de mult as urao pe femeia asta, trebuie sa recunosc ca faza cu " cadavru didactic" in loc de "cadru didactic" e chiar amuzanta, doar atat! Intaram in clasa si asteptam profesoara. Nici nu ne asezaseram bine in banci ca aceasta intra pe usa insotita de un brunet care-mi atrase atentia foarte mult.
- Clasa, el este Adrian si va fi noul vostru coleg. Acum, Adrian, asaza-te chiar aici, in prima banca.
Adrian se pare ca va fi noul nostru coleg de banca, al mei si al lui Ale, deoarece noi stam cate trei in banca. A luat loc si l-am analizat atent. Avea niste ochi negri, atat de adanci si de negri ca pentru cateva secunde am ramas pierduta privindu-l. Ale mi-a dat cu cotul si mi-am revenit la realitate rapid.
- Salut! Ma numesc Adrian!
- Buna! Eu sunt Alexandra, dar spune-mi Ale.
- Salut! Sunt Andreea. Ma bucur sa te cunosc! << Nu-mi explic de ce, dar pentru prima oara in viata sunt draguta cu un baiat necunoscut si nu am intentia de a-i da o palma. Eu am spus intotdeauna ca nu suport baietii, ca sunt nesimtiti si toate cele, dar exista si putine exceptii, doar foarte putine. Poate e ceva in neregula cu el, poate...>>
<< Sau poate ma placi. Te-ai gandit si la asta? >>
Am facut ochii mari si am ramas cu gura cascata. Cumva, printr-o intamplare imposibila el imi spusese asta telepatic, patrunzand astfel in mintea mea. Din starea mea de uimire si dezorintare m-a trezit tot Ale, spunandu-mi ca o sa mananc muste dace nu inchid gura. Am continuat conversatia telepatica, intrebandu-ma daca nu cumva deliram sau daca nu era o gluma a imaginatiei mele bogate, dar nu am avut eu norocul acesta. Gesturile si privirile sale imi dadeau de inteles ca el chiar vorbea cu mine telepatic. Spre sfarsitul orei conversatia se termina si ea, eu realizand cat de nebuna sunt, cred.
<< Nu credeam sa fie cineva sa ma inteleaga ata de bine. Recunosc ca esti de-a dreptul speciala. Si eu chiar am avut impresia ca toate erau o gluma. >>
<< Sasuke?!?!?! >>
<< Exact! Te prinzi chiar repede. >>
<< Ce vrea sa insemne asta?! Adica ar fi trebuit sa fi doar un personaj fictiv, nu sa fii in clasa cu mine. Cine isi bate joc de ine la ora asta? Spune-mi, te implor, ca visez, ca am luat-o razna...sau ca ai o explicatie rationala pentru asta. Eu chiar nu gasesc nimic logic! O sa primesc o explicatie pentru asta miliniul asta? >>
<< Toate la timpul lor. >>
Tipic lui: m-a lasat cu ochi-n soare, cu mintea praf si o tona de intrebari fara raspuns. Cine m-a pus pe mine, tocmai pe mine sa ma uit la animeuri, sa visez si sa traiesc ziua asta, cine? S-a terminat si ora si alaturi de Ale m-am indreptat catre dulapuri. Confuza cum eram, mi-am facut curaj sa incep o conversatie.
- Deci, ce crezi despre Adrian?
- Andreea, abia l-am cunoscut, ce parere sa am?! Totusi, imi pare cunoscut, parca seamana cu cineva, are ochii aia negri ca si..pai...ca..
- Sasuke?
- Da. Acum ca spui da. Dar...Stii ceva si nu-mi spui? Sa nu vorbesti aiurea insa!
Am decis sa pastrez secretul si am mintit-o spunandu-i ca eram doar asa, curioasa. S-a apropiat de noi un chip cunoscut, dar placut. Nikky e o pritena foarte buna si ea, asa ca fara sa creez suspiciuni le-am lasat pe cele doua sa vorbeasca si m-am indreptat catre baie. Voiam doar sa-mi dau cu apa pe fata in speranta ca ma voi trezi realizand ca voi intarzia la liceu daca nu ma ridic din pat si nu ma setez pe viteza maxima. Cand ajunsesem la cam trei metri de baie cineva m-a pris de incheietura mainii drepte si mi-am intors capul. In fata mea era chiar....




Ok, sper ca v-a placut si ca v-am intrigat destul de mult cu primul capitol. Va anunt de acum ca o sa fic fic foarte interesant si si foarte palpitant care va va capta atentia. Dedic acest fic celei care m-a inspirat -cea mai buna prietena a mea- Chrissu-chan si sper sa-i placa. Atat ei cat si voua. Astept comm-uri voastre si sper ca si voi veti astepta next-urile mele. Ja ne!

Asa surioara, asa! Destul de original, pentru ca idea cu mai multe lumi e a lui Chrissu-chan, dar, in rest chiar extraordinar. Adu repede nextul ala si spor la scris.

E smecher!!!! Hai mai repede cu nextu-l!!! Mor de nerabdare sa-l citesc, deci intelege-ma!!!! Hai mai repede!!!!

Desi sanatatea mea spune ca ar fi mai bine sa stau in pat si sa beau ceai eu ma simt destul de in forma sa pot tasta. Iata deci si capitolul 2, care din motivul nu prea bunei functionari a internetului nu a ajuns ieri. Si acum va las sa cititi. Apropo, multumiri lui smile pentru vizita.

Capitolul 2 - Adevarata eu



M-am intors si in fata mea le-am vazut pe Ale si Nikky, cea din urma fiind cea care-mi tinea incheietura. Mi-a dat drumul, iar Ale s-a apropiat si mi-a dat o palma "usoara". Am intrebat-o cu ce ocazie si mi-a spus c-o rugasem ca atunci cand "vorbesc aiurea" sa-mi faca un contact direct cu realitatea. Cu toate astea eu nu-mi amintesc lucrurile asa. Nikky mi-a cerut glossul pe care i l-am dat fara alte intrebari patetice si am iesit in curtea liceului ca sa ma plimb si sa-mi pun gandurile in ordine. M-am oprit pe o banca la umbra unui cires batran si am oftat. Nici macar eu nu mai stiam ce se petrece cu mine. De fapt eu inca sper ca traiesc un vis din care ma voi trezi cu o vaga urma de regret, dar n-am eu norocul asta. Ar trebui sa merg direct la psihiatrie, de unde sa fiu trimisa la spitalul de nebuni unde am un loc bine meritat. Sirul gandurilor mele este insa intrerupt de Sasuke care se aseaza langa mine si-mi spune ca acum imi poate explica situatia asta incalcita.

- Deci, de unde sa incep? intreaba acesta calm.
- Pai...logic ca de la inceput, am spus incercand sa par mai putin flustrata decat eram in realitate.
- Numele tau adevarat este Katara Kymito si esti fiica lui Orocimaru si a lui Kea sensei, sora lui Tsunade sama. Asadar, dupa cum probabil ti-ai dat deja seama esti descendenta a clanului Senju, esti stranepoata primului Hokage si datorita lui Mito sama ai si o abilitate inascuta pentru jutsurile de sigilare.
- Deci, daca pe tata l-ai omorat tu, cu mama cum e?
- Imi pare rau, nu am stiut.. spune acesta cu o vaga urma de regret in glas. Kabuto a omorat-o pe mama ta acum un an, nu cu mult inainte de inceperea razboiul.
- Si ce faci tu aici? De ce ai venit dupa mine? Madara te-a trimis?
- Matusa ta m-a trimis. Singurii care stiu ca tu ai ajuns aici in urma incidentului sutem eu, Naruto si Tsunade. Hokagele m-a trimis sa te ajut sa-ti amintesti toate astea, sa te antrenez si te aduc inapoi, daca vrei. Cat despre Madara...hmm, el crede ca sunt... nu conteaza unde.
- Asadar si Naruto e implicat. Sa plec de aici.... am sa ma mai gandesc la asta.
- Bine. Acum haide ca o sa intarziem la Istorie, spune brunetul ridicandu-se si asteptand sa-l urmez.

Stau plictisita in ultima banca din randul de la geam. Pentru prima data in viata nu sunt atenta la ora de istorie. Eu care de obicei traiesc in explicatiile pe care ni le ofera dirigintele nostru atat de entuziast si de binedispus acum sunt total aeriana. Privesc norii albi, mari si pufosi. Am senzatia ca i-as putea atinge, ca m-as putea lasa purtata de ei peste pamant si totul ar fi perfect.... Pamantul catre aeriana! Este imposibil asa ceva! Sunt doar mult prea flustrata de situatie si incerc sa ma eschivez. Adevarul e ca trebuie sa aleg intre a-mi urma un vis si a renunta la un altul. Pot ramane aici si sa muncesc in continuare pentru a ajunge medic ca sa pot... sau pot alege sa-mi traiesc visul care mi-a aparut cand aveam noua ani, visul de a deveni ninja si de a-l cunoaste pe Naruto si pe ceilalti si... Maturizeaza-te odata!! Tu TREBUIE sa devii medic si nu trebuie sa-ti amintesc de ce. Gandurile mele s-au impartit in doua tabere, sunt atat de confuza. Sa fac ce-mi place sau ce trebuie? De cand ma stiu am vrut sa devin medic, dar in acelasi timp mi-a placut sa visez cu ochii deschisi. Am de ales intre doua vise ale mele si orice s-ar intampla va trebui sa renunt la unul. Dar ce e mai important pentru mine? Sa-mi urmez visul de-o viata sau sa ma las prada unei placeri de moment? Prea multe intrebari! Stiu ce-i de facut! Dupa ore am sa-l interb pe Sasuke daca vrea sa iesim la un suc ca sa-mi spuna mai multe. Am sa-mi petrec seara la o terasa imbracata intr-o rochie rosie, cu niste sandale negre cu toc si...

- Actrito..... Andreea..... Domnisoara Piersic..... Piersic Andreea!!! se aude glasul dirigintelui ca un tunet ce-mi rupe sirul gandurilor. M-am ridicat in picioare si acesta a continuat. Bun, acum ca e toata lumea atenta, ce-ar fi sa-mi raspunzi la intrebare.
- Um..desigur... este o idee excelenta, sunt de acord cu ea, am spus eu dezorientata.
- Esti sigura de asta? Chiar sustii ideea de a face ore si sambata?
- Dar nu asta ati interbat prima data! am raspuns usor revoltata.
- Pai si ce-am intrebat?
- Um... daca vrem sa facem o excursie de inceput de an. Eu sunt pentru.
- Ma bucur ca esti atenta. Acum sa revenim la oile noastre.

Dupa inca trei ore in inchisoare, pardon, liceu, a sunat si clopotelul care anunta sfarsitul orelor pentru clasa a XI-a C. L-am intrebat pe Sasuke daca vrea sa iesim la un suc si acesta a fost de acord. Ajunsa acasa am rascolit dulapul in cautarea unor pantaloni scurti albi si a unui tricou rosu cu un decolteu destul de mare. Am decis deci sa renunt la rochie si sa ma imbrac lejer, satula fiind de uniforma. Pana si eu ma saturasem sa port zilnic blugi, a camasa de un albastru pal si o vesta de blug, devenise destul de patetic. Cand m-am intalnit cu Sasuke mi-a spus ca acum e sigur ca sunt ruda cu Tsunade, dat fiind faptul ca purtam acel decoltea si aveam brusc pofta sa beau ceva neunducat minorilor. Soarta a facut sa ne intalnim cu trei colegi de liceu carora le cam place sa bea. Am mers toti cinci la o terasa unde
m-am lasat purtata de val. Peste cam doua ore si-a facut aparitia dirigintele care-si scosese sotia in oras. Venisera tocmai aici si tocmai acum. M-a intrebat daca erau si fetele cu noi la suc si am dat din cap afirmativ, spunandu-i ca merg dupa ele la baie. M-am intors la masa cinci minute mai tarziu, ferindu-ma sa ma mai intalnesc cu dirigintele care m-ar fi luat la intrebari. Am ajuns chiar in toiul unei conversatii interesante. Unul dintre baieti, Edy, se lauda cum ca a iesit la film cu doua fete si niciuna nu si-a dat seama. A mai spus ca cele doua erau prietenele lui, una fiind o draguta dintr-a XII-a si cealalta Nikky. L-am apucat brutal de mana pe Sasuke si am plecat. Eram destul de nervoasa la gandul ca un nesimtit imi insela una din cele mai bune prietene. In cele din urma am ajuns acasa si nu mica mi-a fost mirarea cand l-am gasit pe fratele meu, Dan, in living uitandu-se la un film. A oprit televizorul si ne-a invitat sa luam loc. A inceput sa discute cu Sasuke, dar nu aveam habar de unde se cunosc. In cele din urma m-am bagat si eu in seama.

- Zuko sensei... si aici l-am intrerupt eu nu prea politicos pe Sasuke.
- Zuko?? Poate Zuzu, am spus pufnind intr-un ras nebun.
- Da, Andreea, poti merge sa cumperi lapte, m-a luat acesta la misto.
- Ma scuzi pentru asta, dar sunt sub influenta alcoolului, am spus eu abia apoi realizand ce prostie am facut. Dan s-a uitat atent la mine dupa care l-a intrebat pe Sasuke:
- Da' voi n-ati invatat la scoala ca dupa ce imbeti o fata o duci in dormitor nu in living?
- Nu din prima zi, a spus brunetul intrand in joc.
- Pardon!! Sunt si eu aici! Si voi vorbiti despre mine nu despre una de coltul strazii! am raspuns revoltata.
- Andreea, mergi mai bine si fati un dus, inainte sa mai spui vreo tampenie, mi-a spus fratele meu.

L-am ascultat, cuma lata, dar nu asa cum se astepta el. Inainte sa plec mi-am scos limba ascutita la el si-am fluturat-o cateva secunde prin aer, dupa care am plecat. L-am auzit in urma mea pe Sasuke spund cum ca acum e convins pe deplin ca sunt fiica lui Orocimaru. I-am lasat in pace pe ce-i doi si m-am lasat in voia picaturilor de apa fierbinti. Dupa zece minute m-am intors la cei doi imbracata in niste pijamale roz cu pisici, ca sa constat abia acum ca dan sau Zuko, care-mi e frate e tot fiul lui Orocimaru si al lui Kea, deci logic si nepotul lui Tsunade. Bulversata de cele intamplate si constientizand cat sunt de aeriana am decis sa tac si sa ascult, fara alte comentarii fara sens.





Cam atat pentru azi. Sper ca va place si astept comm-uri. Ja ne!

Vai dar ce as vrea sa vina Sasuke si pe la mineee
Imi place vreau next ! :)


Te pup

Ai pus capitolul exact cand dadeam eu com deci o sa dau edit dupa ce citesc

EDIT:
Sper sa plece cu Sasuke adica eu as pleca...orice om normal ar pleca vaii deja imi imaginez sa vina un baiat la mine care seamana cu Sasuke si sa imi zica lucrurile astea pai as lesina
Nici nu sti cat de mult imi place sau cat am ras la ultima parte cu ''fluturatu limbi''. Vai nu mai am rabdare vreau neaparat next !

Multumesc pentru incurajare Cozzette!! In ritmul asta nextul va veni curand. Stai linistita, e timp destul sa-ti faca si tie o vizita! Si el si poate si niste idei pentru fic. Eu inca il astept pe el, la mine au venit doar ideile.

Deci este foarte interesant si iubesc ficul tau!!! Sa pui mai repede next-ul ca vreau sa citesc!!! :))

Bravo nee-chan!! Dar cum poti sa iesi cu Sasuke la suc fara sa ma inviti si pe mine? Data viitoare vin cu voi fie ca vreti fie ca nu! Glumesc, va las singuri porumbeilor. Sa pui nextul ala cat mai repede.

Buna !
Imi place ficul tau !
Ce se intampla ce Sakura ?
Astept nextul !
Te rog anunta-ma cand il pui !

Multumesc pentru comm-uri fetelor. Chiar ma bucur ca va place. Fac insa o mica precizare, si anume, aici nu-i vorba de Sakura. Personajul principal feminin e Andreea ( in lumea reala) sau Katara ( in lumea ninja). Imi pare rau sa va dezamagesc, dar Sakura nu-i chiar asa de importanta in acest fic. Andreea/Katara va fi cu Sasuke, nicidecum Sakura. Ale este un fel de alter-ego pentru Sakura, iar Nikky pentru Ino, asta doar asa, ca fapt divers, voi explica situatia pe parcurs. Sper sa am timp sa pun nextul maine, poate il concep la noapte A inteles toata lumea acum? Sper ca da!

FanFic Blocat din cauza inactivitatii.