Elevul si vagaboanta.

Hei.

Multumesc de anunt. Dah, a cam durat pana ai adus nextul, dar pot zice ca a meritat. Adica mie mi-a placut si a fost ceva neasteptat, ceea ce e bine.
La faza cu travestitul m-a bufnit rasul. Cum sa zici asa ceva, frate ?
Cica " nici o fata nu m-a refuzat pana cum, poate e un travestit ". Cat de plin de tine sa fii ? Elevul si vagaboanta. - Pagina 6 947835

Oricum, imi place asa.
M-ai facut foarte curioasa si vreau sa vad ce-ti mai trece prin cap, cum vei continua. Nu uita sa ma anunti.

Hey

Mersii ca mai anuntat de next kiss

Eu nu inteleg o chestie...de ce vrea fratele Sakurei sa il ciuruiasca pe Sasuke?
Acum serios?! intr-un tomberon s-a gandit si el sa se ascunda? rolling on the floor

da totusi cum i-a gasit si acolo? Abia astept sa aduci nextul poate asa ma voi lamuri in unele privinte happy2

Spor la scris in continuare si te-am kiss

~Sayonara~ a hug

Hey... ce tare. Imi place foarte mult next. Ti-ai luat vacanta sau ce??? L-ai adus cam tarziu.
In fine, merci ca m-ai anuntat si sper sa continui sa ma anunti!
Te pooop!
Zbye! happy2

misto misto si iar misto . Daca cum e Saku inseamna ca esti o vagaboanta atunci eu am si diploma. Imi place la nebunie. Adu next-ul repede ca te bat Elevul si vagaboanta. - Pagina 6 621493

cum i-a facut Saku lu Sasu.

Buna! Uite ca am dat si eu peste ficul tau super genial si am inceput sa ma indragostesc de el... Imi place, e genial si toate fazele alea dintre Sasuke si Sakura ma dau pe spate lough

Sunt curioasa sa vad ce va urma si de aceea te-as ruga sa ma anunti si pe mine de next.

Pup dulce si spor la scris! kiss

Super tare am citit toate capitolele, abia astept sa pui next sper sa ma anunti si pe mine.
Multa bafta si inspiratie.

Multe căi de manipulare există,
Eu le stăpânesc pe toate.

Unele pot să te-ajute,
Pe când altele nu fac decât să te încurce.

Sinceră să fiu nici nu știu ce tot îndrug,
Da un lucru-i cert.

M-am hotărât să nu mai fug.

Chapter IX
„Alianța e singura soluție”

Sakura’s point of view:

„Și când mă gândesc că mai adineauri mă aflam la școală, repetându-mi de nenumărate ori că mă plictisesc de moarte, iar acum, nu fac decât să mă ascund de Kenji și maimuțele lui. În mod normal nu mi-aș băga coada în treburile blondului, însă scopul scuză mijloacele. Oare de câte ori trebuie să mă tot repet până să înțeleagă și el un lucru așa de simplu? Jucăriile mele sunt ale mele și nimeni, absolut nimeni, nu-și pune labele pe ele fără să obțină acordul meu.”

Încă nu îmi vine a crede că mă aflu cu păpușelul într-o amărâtă de mașină ce transportă gunoiul până la capătul orașului. Stop cadru! Asta nu seamănă cu porcăria aia de manga pe care am citit-o săptămâna trecută la îndemnele lui Karin? Băiatul se încăierase cu fratele mai mare a protagonistei care mai târziu intervenise între cei doi, evadând cu tipul cine știe pe unde. La un moment dat cei doi ajunseseră să se holbeze unul la altul de parcă lumea ar depinde de chestia aia, apoi s-au giugiulit pasional până au rămas fără aer și... mai departe nu-mi amintesc. I-am aruncat o privire pe furiș brunetului, apoi am strâmbat din nas. Nu vreau să ajung să fac schimb de salivă cu specimenul ăsta. Sclavii nu trebuie sărutați. Ei trebuie vânați, spânzurați sau păstrați. Am dat să mă întind, însă am renunțat de cum mi-am amintit unde mă aflu. Nu puteam să nimeresc și eu într-un loc mai curat? Trebuia să fie neapărat mașina de gunoi?! Am oftat prelung, ducându-mi o mână la nas. Mirosul devenea din ce în ce mai grețos, iar eu nu puteam face nimic în privința asta. Îmi vine să-l strâng de gât pe brunet că m-a târât în ghena de gunoi, dar și să-i mulțumesc în același timp. Să-i mulțumesc pentru că nu m-a lăsat baltă chiar dacă nu-i era așa de greu s-o facă. Mi-am lăsat capul pe spate pentru o secundă. Am încercat să-l omor odată, fără să-mi pese că chestia asta m-ar face să mă aseamăn cu fratele meu mai mare. Poate că nu m-ar fi mișcat cu nimic dacă și-ar fi pierdut viața în ziua aia, dar astăzi aș regreta, probabil.

- Nu pot să cred că sunt blocat aici, într-o mașină de gunoi cu... cea mai dementă persoană din lume, l-am auzit bombănind.

Defapt, nu aș fi regretat deloc dacă ar fi murit atunci. Păpușelul ăsta nu încetează să mă scoată din minți!

- Ascultă aici, față palidă, mai bine îți închizi gura aia spurcată înainte să pun eu mâna pe ea! am mârâit nervoasă.

În timp ce noi făceam schimb de replici, autovehicolul ăsta amărât se îndrepta mult prea repede spre locul ăla care adăpostește toate deșeurile cetățenilor, și anume, groapa de gunoi. Am rămas în aceeași poziție timp de câteva minute, în mintea mea derulându-se întamplările sub forma unui filmuleț plicticos. Nici acum nu-mi explic motivul pentru care a fost nevoit Kenji să-și părăsească studiile și nici întoarcerea lui bruscă în New York. Să fi fost ceva într-atât de urgent încât să fie forțat să apară chiar el pentru a căuta o soluție? Nu știu. Totuși, un lucru e cert. Blondul reprezintă un pericol pentru gașca mea și a lui Naruto. A trecut ceva timp de când l-am văzut ultima oară și nu mi-am imaginat vreodată că o să îndrăznească să se întoarcă sau să-și arate fața înaintea mea. Nu după ce s-a întâmplat în urmă cu 4 ani... Atunci am tremurat de frică și nu mi-e rușine s-o recunosc. Oricare ar fi fost în locul meu ar fi făcut la fel. Coșmarul pe care l-am trăit atunci mi-a rămas tatuat pe inimă. Pe inimă și pe creier, iar suferința continuă să mă urmărească și în vise și în realitate. Din cauza asta am rămas precum o stană de piatră când l-am văzut sau mai bine zis, când i-am zărit privirea de gheață. Chiar dacă nu era pentru mine, eu am simțit fiori reci din cauza lui. Și nu e că n-aș vrea, dar n-aș putea să îl iert vreodată din cauza acțiunilor lui crude. E prea mult. Mi-a promis că o să plece și-o să mă lase în pace, dar m-a mințit. Oricum, de ce m-am așteptat să-și țină promisiunea când el nu e decât un nenorocit? Un sunet infernal împreună cu o mișcare bruscă a autovehicolului au reușit să mă readucă cu picioarele pe pământ. Am fost aruncați în groapa de gunoi împreună cu deșeurile ălea împuțite. Ce scârbos! M-am rostogolit împreună cu păpușelul ceva vreme până să ne oprim. Norocul meu că n-am aterizat pe el sau mai rău, el pe mine. L-aș fi ucis cu o conservă sau mă rog, cu ce apucam.

- Ești ok? întrebă el printre gâfâieli, ațintindu-mă cu privirea lui negricioasă.
- Asta nu-i cea mai bună zi a mea, dar sunt bine. Tu?
- Eu sunt... obosit, spuse înainte să se prăbușească cu capul pe umărul meu.

Am bombănit ceva, întinzându-mi pe urmă mâinile ca să-l trezesc, însă am rămas pe loc văzându-l într-o postură atât de inocentă. Respirația greoaie era singura muzică pe care-o auzeam, în timp ce chipul lui de păpușel era singurul tablou uman ce-l vedeam. Părul incredibil de negru îi cădea dezordonat pe frunte, pe când tenul ce odată era la fel de albicios ca laptele, aproape, căpătase o nuanță gălbuie. Era palid și probabil, răcit. La cât umblase cu mine prin tot orașul ca să ne ascundem de Kenji nici nu-i de mirare. Îi analizam trăsăturile atentă în timp ce mintea deja mi-o luase din loc. Nu-mi amintesc să-l fi rugat să mă ajute sau altceva, și totuși, el nu numai că nu mă lăsase baltă, ci mă târâse după el într-un loc scârbos ce-i drept, dar sigur. Nici nu știu la ce se gândește tipu ăsta, însă trebuie să recunosc... m-am simțit în siguranță alături de el. Brusc privirea ca de smarald s-a oprit la buzele micuțe și pline ce parcă mă îndemnau să le ating, să le gust sau să le devorez fără nerușinare, încât aroma lor să îmi rămână în minte pentru totdeauna. Mi-am lăsat capul pe-o parte lent ca să-l observ mai bine. Confuzia plutea deasupra mea și nu înțelegeam mai nimic din ce se întâmpla, însă un lucru mi-era mai clar decât lumina zilei. Nu știu de unde dorința asta nebună de a-i gusta buzele, dar n-am de gând să mă implic în nimic cu jucăriile mele. Mai ales cu el. Rasa masculină e o rasă periculoasă, care, din păcate nu este pe cale de dispariție. Tot ce scot pe gură sunt numai minciuni ce aduc suferință și dezamăgire în sufletul femeilor. Fir-ar să fie! Urăsc să mă apropiu de un tip sau să mă implic emoțional. Se prefac buni până intră în chiloții fetelor, apoi le dau cu jet. Am mârâit enervată, ațintindu-mi privirea la păpușel. Și totuși, el de ce-mi pare așa inocent?

*

2 ore mai târziu...

Încă mă aflu în același loc mizerabil împreună cu brunetul ce și-a găsit ca pernă umărul meu. Nu s-a trezit, iar eu n-am de gând să-i stric somnul după ce că m-a ajutat atât. Ar putea să o ia drept mulțumire, căci cuvintele ălea două nu o să le audă de la mine prea curând. După ce i-am analizat trăsăturile și am luat în considerare faptul că el chiar e un tip arătos, i-am căutat defectele și calitățile. Bineînțeles că defecte i-am găsit o grămadă, cu toate că nu ne știm de prea multă vreme, am descoperit eu câteva, însă calitățile parcă se ascund de mine. Fără să-mi dau seama am devenit interesată de persoana lui, că doar na, fiecare om ce are o jucărie o întoarce pe toate părțile până o știe pe de rost. Îl priveam atât de intens încât la un moment dat până și eu credeam că nu mai am mult și pătrund în capul lui. Am scuturat negativ din cap de câteva ori ca să-mi distrag atenția de la el. Ce pot să fac eu într-o groapă de gunoi? Mă tot întrebam, până ce îmi străluci beculețul invizibil deasupra capului. I-am scotocit păpușelului prin buzunarele pantalonilor cu grijă ca să nu dau de ceva monstruos și să fiu nevoită să-l tai, găsind într-un final obiectul mult dorit. Nici nu știu cât timp am pierdut jucându-mă cu maimuța aia idioată ce nu voia să aterizeze cum doream eu. Oricum am lăsat jocurile naibii și-am căutat în agendă numărul câinelui. N-am avut probleme în a-l găsi și nici în a-i da mesaj fără acordul brunetului, dar cum el dormea, am făcut eu treaba în locul lui. Și-așa era prea mult de mers de aici până la locuința blondului, iar eu n-aveam de gând să umblu așa pe stradă cu mirosul ăsta groaznic și hainele sfâșiate. O să facă Naruto pe taximetristul pentru noi. Am rânjit.

- Unde naiba am pus telefonul ăla... mormăie brunetul, foindu-se pe umărul meu de parcă eu chiar sunt o pernă. L-am împins.
- L-am amanetat, zic, luându-l la mișto.
- Mda, bine, în cât timp ajunge blondul aici? imi ignoră replica, întrebându-mă pe un ton moleșit în timp ce se freacă la ochii.
- O juma de oră.

I-am înapoiat obiectul, apoi am pornit în sus prin mormanele de gunoaie ca să ajungem la stradă. Minunat. Pentru că frumoasa adormită sau frumosul, că nu l-am controlat, a pierdut vremea cu somnul de frumusețe, mațele mele au ajuns să se războiască și să-mi reproșeze că vor de mâncare. Se pare că la blond acasă o să mă fac foarte comodă din moment ce o să-i folosesc hainele, dușul și-o să și mânânc. Oricum a trecut ceva vreme de când n-am mai mâncat împreună. Mi-am trecut o mână prin părul uleios, retrăgându-mi-o aproape imediat. Cât de mult urăsc să fiu murdară! Am lăsat un oftat să-mi alunece printre buzele întredeschise, apoi m-am lăsat cuprinsă de gânduri, din nou. După ce mi-am întors toate ideile și pe față și pe spate am ajuns la concluzia că alianța e singura soluție. Probabil că alor mei n-or să le convină ideea și nici tovarășilor blondului, dar ce să fac atunci? Nu pot să las pe toată lumea în pace și să-i privesc cum mor pe capete chiar în fața mea. Kenji e nebun și dacă vrea ceva obține prin orice mijloace. Nu e o persoană cu care se poate pune oricine și până să ajung la nivelul fratelui meu mai mare... mai am de mâncat. Rahat! Abea când am pășit pe ciment am revenit cu picioarele pe pământ. Vocea blondului răsuna pe fundal.

- Am cunoscut o grămadă de oameni la viața mea, da' gândirea ta mă depășește. Cum mama naibii să duci o fată la întâlnire la groapa de gunoi? Ești în toate mințile? îl chestionă Naruto pe păpușel, fără să-mi observe fața.
- Hai lasă glumele și du-mă să fac un duș că nu mai rezist așa. Mă simt ca un boschetar, recunoscu brunetul.
- Nu că nu ai fi unul, zic cu un rânjet gigant pe față.

Sasuke îmi aruncă unul din zâmbetele lui ironice, în timp ce Naruto mă privea uimit de parcă aș fi vreun extraterestru venit de pe Marte. I-am făcut un semn cu mâna, gen un salut între noi.

- Ce cauți aici? șopti el, pe chipul lui tronând un singur cuvânt. ”ȘOC”.
- Dacă ne cărăm mai repede poate că o să-ți spun.

Ne-am îndreptat spre mașina lui, iar el mi-a deschis portiera ca un cavaler ca să pot ocupa locul de lângă șofer. Sasuke s-a instalat pe bancheta din spate fără să scoată vreun cuvânt. Am luat-o din loc cât ai zice ”pește”, roțile lăsându-și semnul pe asfaltul încins. Mi-am ațintit privirea ca de smarald către blondul ce conducea aparent liniștit autovehicolul, dar știam că în interiorul lui arde de nerăbdare ca să afle de ce eram împreună cu brunetul în groapa de gunoi. Am deschis geamul din dreptul meu cu ușurință, lăsând aerul să mă lovească în față și să-mi facă părul să se miște în toate direcțile posibile.

- Kenji a venit în oraș, am zis pe un ton indiferent, fiind atentă la reacția lui. Neliniștea și enervarea puseseră stăpânire pe obraji blondului, căci aceștia se înroșiseră pe moment doar la auzul numelui fratelui meu mai mare.
- Pe bune?! izbucni el. Ce mama naibii caută el aici? Nu ziceai cumva că nu o să se mai prezinte în fața ta vreodată? mă chestionă.
- Am zis... da se pare că el are alte planuri în cap, am recunoscut în timp ce mi-am lăsat mâinile să-mi cadă pe lângă trup. E periculos, Naruto.
- Deci ăsta e un joc gen totul sau nimic, huh? Nu mă gândeam c-o să prind ziua în care o să-mi ceri vreo alinață sau orice fel de favor. Sunt surprins, să știi. Mai ales că mi-ai dat cu jet așa de repede după ce m-ai făcut să te doresc ca un nebun, continuă el pe un ton destul de calm.
- Naruto..,
- Ce crezi? Astăzi nu îmi mai pasă de nimic din cauza ta, mi-ai luat tot când m-ai dat dracului și din cauza asta am vrut să mă răzbun pe tine. Și totuși, dacă mi-o ceri așa de frumos o să accept o alianță cu tine, făcu o pauză în care medită puțin, de dragul vremurilor bune, continuă apoi pe un ton dulceag.

N-am avut niciodată încredere în specia masculină, decât în băieții care fac parte din gașca mea și nimic mai mult. Naruto fusese un fel de următorul lider pentru ai mei, deoarece avusesem o relație specială și oarecum serioasă, însă am dat-o dracului în momentul în care m-am decis să nu mă implic emoțional. Am iubit odată și-am fost lăsată baltă de către tip și de atunci n-am mai îndrăznit să mă implic în nimic, decât cu blondul. Nu am nutrit sentimente speciale pentru el, ci am acceptat relația pentru că ne înțelegeam unul pe altul perfect și pentru că eram făcuți din același material, cum susținea Karin. După ce relația s-a rupt a apărut un fel de dușmănie între noi și l-am băgat în spital pe motivul că a vrut să-mi fure gașca. Banal, dar adevărat. Acum iată-mă aici, în mașina lui, în drum spre casa ce odată era refugiul meu și-al lui, cerându-i o alianță. Ce ironie. I-am aruncat o privire pe furiș câinelui și-un sentiment de regret îmi traversă întreg corpul. Aproape că-mi părea rău pentru ce făcusem, aproape. Îmi venea să...

- Hmmm, nu-mi pot imagina o scenă romantică între voi doi, recunoscu păpușelul, dându-ne de înțeles că el ne-a ascultat poveștile în tot timpul ăsta. Aproape că am uitat de existența lui până acum.
- Nici nu trebuie s-o faci, mi-o luă înainte blondul.
- Bine ”tati”, rosti brunetul ironic. Abea aștept să fac un duș relaxant...
- Ar fi și cazul pentru că puți!
- Uiți că și tu ai fost în groapa de gunoi.
- Și ce dacă am fost? am zis. Femeile nu put, femeile miros, deșteptule!
- Oh, și asta trebuia să fie cumva esență de gunoi sau cum? continua să ma provoace.
- E esență de mă-ta! Îți place?
- Nici n-ai idee.

M-am întors în spate, arătându-i degetul fără nici o ezitare. Pe cât de inocent pare când doarme, pe atât de mult se aseamănă cu un țânc enervant când e treaz. Mă scoate din pepeni în fiecare minut pe care și-l petrece prin apropierea mea. Poate că ar trebui să-i dau cu ceva în cap ca să doarmă din nou și să tacă odată. Prin minte îmi treceau tot felul de idei trăznite, însă chicotele blondului mă trezesc din visare. Mi-am întors capul în direcția lui ca să-l observ mai bine. Un zâmbet imens îi lumina fața palidă. Un zâmbet pe care nu-l mai văzusem demult.

- Ce-i așa amuzant? m-am bosumflat eu.
- Tu. Am și uitat ce efect ai asupra mea, recunoscu el apoi făcu o pauză lungă. Mi-ai lipsit, Sakura.
- Și tu mie, tăntălăule. I-am zis, lăsându-mi capul pe umărul său, iar în oglindă l-am observat pe brunet cum se strâmba și cum făcea semne cum că urmează să ne giugiulim sau așa ceva. Arată ca un copil de grădiniță.

**

după 3 ore...

Vremea trece în zbor atunci când te simți bine sau cel puțin așa susține maicămea. Ajunsesem în casa blondului de ceva ore, însă eu încă mă aflam în baie sub duș mai exact. Acum că îndepărtasem mizeria aceea nașpa eram mai ok. Împrumutasem un hanorac extrem de larg de la fostul meu iubit pe care-l îmbrăcasem fără să ezit și-i folosisem dușul după bunul plac. Ador să stau sub apă și uneori exagerez. Mi-am trosnit oasele gâtului și-am părăsit încăperea în doi timpi și trei mișcări. Poate că după ce se termină toată treaba asta eu și blondul o să redevenim prieteni de demult, căci iubiți nici nu mai intră în discuție. Am experimentat deja chestia aia și nu merge. Am pășit în sufrageria imensă, unde mă așteptau amândoi în liniște.

- În sfârșit ai apărut. Am crezut că te-ai înecat sau că ai căzut în wc, zice păpușelul.

În ultima vreme am impresia că își permite cam multe cu mine, iar treaba asta nu mă încântă deloc. M-am apropiat de trupul lui ca o felină gata să-și procure mâncare, însă fix când să-l pocnesc, acesta primise un pumn în cap de la Naruto. Am rămas pe loc. Nu mă așteptam să-mi ia apărarea. Nu în fața lui și nu în felul ăsta.

- Hai să trecem la treburi serioase, zice blondul. Câți sunt morți?
- Momentan nu știu nimic. Totuși, am făcut o pauză în care l-am privit pe brunet atentă, a încercat să-l elimine pe Sasuke.
- Necazurile se țin scai de el după cum vezi.
- Stați așa! Stop cadru! izbucni păpușelul într-un final. Cum adică ”câți sunt morți”?! Vorbim aici de un tip blond care n-ar speria nici o mâță decât dacă s-ar chinui o oră două. Ce naiba?!

L-am prins de tricou trăgându-l la nivelul meu.

- Ce tot vorbești, găgăuță?! În caz că ai uitat era să te omoare! zic. Dacă nu te trânteam eu pe jos atunci, în momentul ăsta tu erai găurit și riscai să intri în putrefacție. Să sperie o mâță? Îl imit pe o voce pițigăiată. Ar putea să ne omoare pe toți fără să facă un efort prea mare.

Simțeam cum pulsul mi se accelera considerabil și cum inima amenință să-mi spargă pieptul din cauza furiei imense care pusese străpânire pe mine. Încă nu-i dădusem drumul brunetului așa că-i observam în voie privirea negricioasă ce avea o sclipire ciudată și-un gram de uimire. Totuși, înainte ca mica noastră dicuție să poată continua un sunet enervant ne deranjă. Era telefonul lui Naruto, i-aș recunoaște soneria tâmpită oriunde. Mă mir că nu și-a schimbat-o. I-am dat drumul păpușelului, îndreptându-mi atenția către fostul meu iubit. Pe chipul lui se instală seriozitatea și vocea-i gravă mă neliniștea peste măsură, sincer. Dintr-o mișcare pusese pe difuzor ca să auzim și noi ce spune persoana respectivă. Glasul de femeie mă făcu să-mi dau seama imediat de identitatea ei. Karin. M-am repezit la mâinile lui ca să-i smulg telefonul.

- Karin? Karin ești bine?!

O trimisesem pe roșcată până la mine ca să-mi aducă haine de schimb și...

- O să ne omoare pe toți! Pe toți...! țipă ea agitată apoi se auzi o împușcătură și... liniște.

Obiectul îmi căzu din mână și eu îmi găsisem refugiul pe covor. Îmi așezasem ambele mâini în cap, trăgându-mă de firele groase ca să mă liniștesc. Kenji, nenorocitule! Jur că o să mi-o plătești cu vârf și-ndesat. Doar așteaptă. O să intru în curând în jocul tău de doi bani și-o să vezi că de data asta nu o să mă mai prinzi nepregătită.

Next steps from elevul si vagaboanta:

- O să mă răzbun, promit.

- Te duci acolo, nu-i așa?

- Sakura, te iubesc.

- E sinucidere curată! Mă auzi?! SINUCIDERE CURATĂ!

- O să moară... de mâinile mele. O să vezi.

~~~~~~

Și iată că întârziata lough

de mine apare din nou aici cu un capitol... bunicel, să zicem. Sper că o să vă placă acțiunea ce o să urmeze și de asemenea, capitolul ăsta. Lectură plăcută! ^^

dau edit

EDIT:
Scuuuze ca a durat atat puppy eyes

Sper sa ma ierti. Promit ca nu se av ami repeat puppy eyes

Acum, trec direct la capitol, care este perfect din orice punct de pedere. A fost fenomenal si il ador peste masura what?lol!

In primul rand, m-au uimit mai multe lucruri, ca de exemplu faptul ca Sakura a zis ca Kenji I-a promis ca nus e av mai intoarce, iar el totusi s-a intors. Ma intreb de ce a facut-o, ce motive ar putea avea. Sakura mi-a parut ca n-a fost asa de rea ca de obicei, lucru care ma face sa cred ca I se dezgheata incet-incet inima.... M-am bucurat atat de muuuult cand citeam si vedeam ca Sakura s-a hotarat sa formeze o alianta cu gasca lui Naruto si Sasuke. Totusi, ceva m-a deranjat, si anume faptul ca Sakura a fost prea apropiata de Naruto. Eu voiam sa fie asa cu Sasuke!!! Sasuke, Sasuke si numai cu el lough

Ti-am ami zis cat de genilaaaa poate sa fie idea acea cu replicile personajelor de la sfarsit? Ei bine, am sa ma repet in love

Este prea tare!! Ma face si mai curioasa, lucru care este o crima lough

Cine o sa-i spuna c-o iubeste?! Cine? Naruto? Sasuke nu cred c-are cum sa-i spuna asta.... Sau poate altcineva? well? awesome right?

Sper ca vei adduce cat mai repede nextul, caci mor de nerabdare sa vad ce se va intampla in continuare puppy eyes

Mersi de anunt, sper c-ovei face in continuare in love

Si sa nu mai zici vreodata ca nu vreau sa comentez! happy

~~edit~~

Gata! Ufff... Imi pare rau Lexxu...Sper ca ai inteles de ce am intarziat atat cu editul...Si sper ca nu esti suparata pe mine crying

Ok, la subiect....foarte interesant capitolul, iar faza cu ''Next steps from Elevul si vagabonta:'' a fost dementiala...tu vrei sa mor aici!! Sti ca nu suport suspansul!!! Ce romantici sunt Naruto si Sakura in love

Si ma intreb cune spune''-Sakura, te iubesc!''...presupun ca Naruto...Oricum, astept nextul cu sufletul la gura! happy2

P.S. Merci ca m-ai anuntat kiss

Bunaa

Sa stii ca iti citesc ficul de ceva vreme si pot sa spun ca e DEMENTIAL! what?lol!

De unde iti vin ideile astea ?! dance2

Sunt atat de incantatata de acest capitol si te rooooog foarte frumooooosss sa aduci capitolul saptamana asta ca mmmmmmmoooor de nerabdare please

Puuupici :*

Hey

Mersii ca mai anuntat de next kiss

WOW ce capitol....de ce vrea sa ii omoare Kenji pe toti? Si daca Sakura a zis ca el i-a promis ca nu se intoarce, el de ce s-a intors? care este motivul lui?
Deci te rog eu mult,dar mult de tot sa aduci nextul cat mai repede. da te roogg puppy eyes

In capitolul urmatoar Naruto ii ala care ii zice

Citat :: - Sakura, te iubesc.

Acum dupa ce ai mai dat si cateva detali cu ce se va intampla cred ca o sa mor daca nu aduci nextul....
Eh...Pana cand ne vei aduce continuare spor la tastat si la multe idei. Si hai repede cu nextul happy2

~Sayonara~ a hug

no comment dulceata.mesic mult de anunt si sa sti ca te astept cu next-ul da ? kiss

Akatsuki_lavy

Buna!

Multumesc pentru mesaj si bineinteles ca iar am ajuns tarziu, dar eu sunt mai aiurita! happy2

Capitolul a fost super interesant, mai ales ca am observat o apropiere intre Naruto si Sakura si poate el a fost gelos cand i-a vazut pe Sasuke si pe ea in groapa cu gunoi, singuri,... dap !

Ma bucur ca foarmeaza o alianta cu gasca blondului si Sasuke. Kenji ăsta e nebun cu totul! Trebuie sa pui neaparat nextul cat mai repde, mor de nerabdare! Anunta-ma te rog cand il pui! <3 Spor la scris si la idei! Te pwp! :*

scz ca n-am dat comm doar ca azi a fost ziua mea si-am avut si multe orela scoala. Misto next-ul astept urmatorul capitol.

OMG! Deci esti geniala! Se vede ca ai talent la scris...
Cine o iubeste pe Sakura?! Nu cred ca Sasuke i-ar spune una ca asta...deci Naruto?!
Vreau sa vad ce-i face lui Kenji...?!
Anunta-ma la next!Te pwp dulce si spor la scris in continuare!!!

Hei.

Mersi de anunt.
Well, well, well... mi-a placut. Capitolul a fost foarte bun, iar ceea ce s-a intamplat a fost pe placul meu. Momentan e ok cu relatia dintre ei, desi, dupa cum se vede Sakura poate are niste sentimente pana la urma, nu e chiar asa de rea.
M-a uimit intelegerea dintre ea si Naruto, au fost impreuna, se urau si acum BAM, sta si cu capul pe umarul lui. Interesant, ce pot sa zic.
Desi mi-ar fi placut sa faca asta cu Sasuke.
Astept cu nerabdare urmatoarele 'evenimente' din fic, care sunt sigura ca imi vor placea. Btw, interesanta ideea sa pui la sfarsit replicile alea, ma simt ca intr-un serial.
Nu uita sa ma anunti.

Bună, draga mea! in love

Ești extrem de genială și scrii foarte, dar foarte bine. Ador „Elevul și vagaboanta”, este unul din ficurile mele preferate. Mi-a plăcut extrem de mult acest capitol, ne-ai dezvăluit mai mult amănunte importante legate de personaje și de trecutul lor. in love

Îmi plac mult atitudinile celor trei, fac o echipă foarte tare. in love

Sper ca next-ul să vină mai repede pentru că ne-ai lăsat într-un suspans groaznic. Abia aștept să văd ce se va întâmpla în capitolul următor, deoarece am impresia ca se apropie punctul culminant al acțiunii. Multumesc ca m-ai anuntat si sper sa ma anunti si in continuare! Kiss.

WTF?!?! Leeexx!!! Ce capitol! Nu ma asteptam l-a asta in nici un caz. Dar ce m-a uimit cel mai tare a fost acea fraza din viitorul capitol ,,Te iubesc''. Ok, am eu mai multe speculatii legat de acea fraza, dar sper sa fie ceva legat de Sas'ke. O sa ma rog pentru asta, deci sper sa mearga. Asa, sper sa aduci cat mai repede nextu-letul si sa fie l-a fel de mare capitolul, daca nu si mai si.

Sa-mi dea careva o palma sa-mi revin! Ba, mai bine sa n-o faca ca poate ii fac cunostinta cu tipa de la urgente sau tipu.... Ma rog... Revenind la acest capitol, pai, pai... Se poate spune ca nu-mi place? NU! E criminal, draguta, criminal! Chiar o inteleg pe Sakura, adica partea cu perna si ideologia despre rasa masculina, dar sa nu intram in detalii. In loc sa te intorc pe fata si pe dos cu aprecierile ce nu-si mai au de mult rostul, bat si-o fieru' cat ii cald si intreb de next. Presupun ca stii ce este, nu? Daca nu, iti spun eu. Sunt cele cate ai tu chef cuvinte pe care tre' sa le aduci aici cat mai repede, da? Te las sa ai timp sa scrii. Sa ma anunti la next, ca totdeauna... Spor la scris! a hug

Te-am

! Ja ne!

Finally!!! Ai venit cu nextul! Deci e clar; asta este capitolul meu preferat (de pana acum) well? awesome right?

Toate replicile alea dintre Sasuke si Sakura, m-au dat pe spate lough

"Esenta de gunoi" sau ceva in genu'... Deci a fost penal! Si acuma rad rolling on the floor

Sau cele dintre Sakura si Naruto, cand i-a spus ca i-a fost dor de el.. ;;)

Deci foarte frumos! in love

De abia astept sa aduci nextul!
Spor la scris! Te-am pupat dulce!

Ana kiss

hei, scuze ca am comentat cam greu dar....mda...scoala...chestii trestii!
Imi place foarte muuuuuuuuuult next!
Scuze de comm...dar nu prea a inspiratiune acum!
Merci ca m-ai anuntat! Sper sa nu te opresti!
Ti kiss

Multumesc ca mai anuntat, imi cer scuze ca nu prea am mai comentat la ficul tau, am fost foarte ocupat;)

super fic imi place la nebunie si scz ca am omentat asa de tarziu da am avut mana rupta.........,oricum m-ai lasat fara cuvinte te rog anunta-ma cand aduci si tu nextul
deci ficul tau este o minune nu glumsec
si kenji:whip:daca ii faci ceva lu saku te sinucid
si saku cumva ai incput sa te indragostesti de papusel?? adica la groapa te purtai dragut cu el.....
si sasuke si tu te indragostesti??? adica nu erai obligat sa o salvezi dar ai facut-o....

Subiect: Re: Elevul si vagaboanta. Dum 08 Sept 2013, 11:05

FanFic Blocat din cauza inactivitatii.

Subiect: Re: Elevul si vagaboanta. Mar 03 Dec 2013, 15:09

Fanfic redeschis la cererea autoarei. Spor la scris!