Now&Then

Subiect: Now&Then Lun 04 Feb 2013, 20:11

De ce m-am hotarat sa scriu acest One-Shot cand inca mai am un fic?
Pentru ca eu, odata ce imi apare o noua idee in cap le uit pe celelalte si tot asa. Deci, intr-un fel, e si pentru binele ficului meu.
Nu ma pot opri sa ma gandesc la aceasta idee. De cateva zile ma tot framant daca sa o transform intr-un fic sau intr-un One-Shot, dar mi-am dat seama ca probabil nu as avea ce scrie, atat de mult cat sa iasa un fic.
Now&Then (nu stiu cat de bine se potriveste titlul) este un One-Shot de 5 capitole, cu ceva romantism, dar ma voi axa insa pe evolutia personajului principal pe durata a 5 ani; banuiesc ca se intelege ca un cpitol va cuprinde un an.
Ei bine, gata cu prezentarea, sper sa va placa:

Now&Then

Omne vitium in proclivi est.*

Capitolul 1

~*~

I wonder if I'm going to die.
It was nice. A phantasmagoric memory of that time is spinning round and round.
Before I die...
I want to return.
At least, once more...
To that time

~*~

     M-am ridicat cascand din banca mea incomoda, dar fara sa ma inghesui la catedra ca toti ceilalti. Stiam deja ce rezultate aveam si nu imi faceam griji ca acestea s-ar putea schimba, avand in vedere cat de simplu fusese testul.
     Nu acordam o prea mare atentie orei de chimie si nici profesoarei care ma favoriza pe fata inca de cand castigasem un premiu la materia sa. Evident, pe ea o interesau doar banii in plus pe care avea sa ii primeasca fiind profesorul meu coordonator si nici pe departe rezultatele mele academice. Dar atata timp cat puteam face ceva pentru ca mama sa fie mandra de mine, nu ezitam sa o fac.
     Cand in sfarsit am reusit sa ajung la catedra, am observat cum ceilalti colegi, niste invidiosi, se muta din drumul meu si isi arunca privirile rautaciase din spatele lucrarilor. Profesoara, o femeie scunda si grasuta, si-a ridicat ochelarii grosi pe nas si mi-a intins foaia pe care mi-am aruncat ochii plictisita, fara sa am vreo tresarire de surpriza pe fata.
      - Felicitari, Kana! Daca continui in ritmul asta, sunt sigura ca vei intra la univarsitatea la care aspira si mama ta!
      - Voi da tot ce am mai bun! i-am raspuns eu cu un entuziasm prefacut. Acela este visul meu!
     Profesoara mi-a zambit si ne-a trimis in banca, unde m-am asezat alaturi de Yuka. Chiar daca imi placea chimia si in general eram atenta la ora, in momentul acela nu imi doream decat sa pot iesi mai devreme, pentru a il vedea pe el.

~*~

      - Punctuala ca intodeauna! Nu incetezi sa ma uimesti, Kana!
      - Bineinteles, abia asteptam sa te vad!
     El s-a asezat pe marginea bancii si mi-a facut loc sa ma asez langa el. Mi-am adundat genunchi la piept si m-am cuibarit la pieptul lui masiv si mirosind intodeauna a fum de tigara si a alcool. De pe atunci nu suportam mirosul hainelor sale, cu toate ca puteam sa stau cu orele in bratele sale si nu m-as fi plans.
     Nici acum nu cred ca l-am iubit vreodata. Poate ca ce m-a atras la el a fost aura sa barbateasca si comportamentrul de delicvent care, pentru orice fata de cinsprezece ani devenea cu usurinta un afrodisiac puternic si imbatator, ce iti ineca simturile si te facea sa uiti de toate. Era cu cinci ani mai mare decat mine si terminase acelasi liceu cu un an in urma. Era un delicvent cunoscut si legendar in scoala noastra, admirat de pustani si batjocorit de profesori, si tind sa cred ca nu a existat vreodata o persoana sa adune atat de multe barfe asupra sa.
     Specimene asemenea lui aveau intodeauna, ironia sortii, interes in fete inteligente si optimiste pe care cine stie prin ce mijloace le faceau sa cada in paturile lor din prima noapte. Eu, pana in momentul de fata, facusem o exceptie si ma mandream ca reusisem sa rezist tentatiei de a ma "da" unui barbat care, cu toate ca era iubitul meu, nu era decat un delicvent ca toti ceilalti.
     L-am simtit cum ma impinge usor si isi scoate o tigara din buzunar, ducand-o la buzele uscate si chinuindu-se sa o aprinda cu o brucheta veche, a carui imagine clasica cu masini de curse imi atrasese atentia.
      - Vrei? m-a intrebat el observand felul in care fixez bricheta.
     Nu vroiam. Mirosul fumului pe care el il sufla pe nas, incercand sa ma impresioneze, imi repugna. Nu stiu ce m-a facu insa sa apuc bricheta ce imi raise atentia pentru cateva momente si pachetul de Kent aproape gol si sa imi aprind o tigara. Imediat ce am dus-o la gura si am tras din ea cu buzele mele uscate, fumul inncecacios mi-a inundat gura si am simtit nevoia sa tusesc, dar m-am oprit la timp stiind ca va incepe sa rada. Ii uram rasul.Gustul neplacut al tigarilor imi umplea gura si ma zgaria pe gat. M-am chinuit o perioada cu tigara aceea, dar senzatia pe care o aveam devenise atat de neplacuta incat i-am pasat tigara si m-am resemnat rasetelor lui ce, serios vorbind, ma calcau de-a dreptul pe nervi.
     El si-a aruncat chistocul cundeva dupa gard si si-a recut bratul de dupa talia mea, patrunzand pe sub bluza si incercand sa imi desfaca sutienul. Insa eu, speriata ca as putea sa imi incalc, recordul, l-am impins incet cu ambele maini si m-am indepartat.
      - Haide, Kana! Fi serioasa! S-au facut deja doua saptamani de cand suntem impreuna! Cat ai de gand sa ma mai refuzi? Uita-te la tine!
     Dupa ce a spus acele cuvinte cu atata convingere, de parca doua saptamani ar fi insemnat ceva, m-a apucat de umeri si m-a trantit violent pe asfaltul cald, desfacandu-mi esarfa de la uniforma si indicandu-mi care anume parti din mine sunt "frumoase"; a inceput de la parul lung si negru, dupa care a trecut repede la fata cu trasaturi mici si mi-a sarutat buzele. Si, in sfarsit, mi-a imobilizat picioarele si a coborat cu mainile sale pana la piept cu niste miscari lente si calculate, dar cand a trecut de talie, privirea sa a devenit salbatica si s-a napustit asupra mea ca un animal.
     Nu imi placea ce facea. Nu imi placea absolut deloc. Pe langa faptul ca nu simteam nici o placere, faptul ca i-am cedat ca orice alta fata, ma facea sa ma simt aproape deprimata.
      - De ce esti atat de tacuta? Fa-ma sa ma simt bine! Scoate ceva sunete...
     Si in momentul acela mi-a suflat un damf de tutun in nas, ce nu a facut decat sa ma ameteasca si sa imi sporeasca neplacerea, asa incat tacerea mea s-a accentuat si l-a facut sa se opreasca si, fara sa spuna vre-un cuvant, sa plece.
     Am ramas un timp culcata la pamant, incercand sa imi revin, dupa care mi-am adunat hainele murdare si m-am indreptat spre clasa. Ma simteam usor ametita si probabil ca eram palida, dar am intrat la ora si luand in considerare aspectul meu cu totii au presupus ca mi-a fost doar rau si m-au trimis in banca, lasandu-l pe profesor sa isi continue ora, fara alte disturbari.
Scena de mai devreme imi revenea in cap si incercam de fiecare data cu disperare sa o alung, pana la un punct cand aceea ipostaza dezgustatoare mi-a dat pace si am reusit sa imi canalizez atentia asupra orei, mai exact asupra mustatii ciudate a profesorului de econmie pe care am studiat-o indelung. Aceea a fost prima ora in care am verificat ceasul de mai mult de zece ori si, cand intr-un final m-am oprit, o bataie in usa claei mi-a distras din nou atentia.
     Un barbat si-a bagat capul paros pe usa si m-a chemat afara.
      - Nu as vrea sa te panichezi, Himura, dar as vrea sa ma urmezi pana la spital. Se pare ca mama ta a avut un accident de masina.

* - Toate viciile duc la decatere.

◈◈◈

Don't rush to grow up, there is so much you'll miss
if you don't enjoy the moment you're in right now

Don't you find it odd?
That when you're a kid, everyone encourages you to follow your dreams
But when you're older, somehow they act offended if you even try

◈◈◈

Subiect: Re: Now&Then Mar 05 Feb 2013, 19:05

oau e foarte frumos,mai ales cum ai descris ,sper că nu se va intâmpla la ce mă astept eu să se întâmple? o saraca sa mămica puppy eyes

toate bune si frumoase până acum aproape deci nextul ,a da mă poti anuta si pe mn ok pa a hug

Subiect: Re: Now&Then Mier 11 Sept 2013, 09:37

One shot blocat din cauza inactivitatii.

cruelty is a gift humanity has given itself