Vechea rutina..parca traiesc din nou si din nou aceasi zi plictisitoare. Nimic nu s-a schimbat de mult timp. Viata mea de muritoare nu se schimba nici in bine si nici in rau... De mult timp timpul meu e acelasi. Ma trezesc cu gandul la el, traiesc cu gandul la el, visez cu gandul la el si sper cu gandul la el. Dar cine este acest "el"..? "El" este baiatul care cu o singura privire mi-a cucerit chiar si sufletul care acum ii apartine lui, baiatul care cu un singur zambet mi-a intrat in inima..
Cu toata vorbaria asta am uitat sa ma prezint. Ma numesc Sakura Haruno, am 17 ani si locuiesc in minunatul Tokyo! Am niste parinti extraordinari: Mama mea imi este ca o prietena extrem de buna. Dupa parerea mea este o persoana eleganta si stilata. Iar cu tatal meu ma mandresc foarte mult. Este un important om de afaceri din Tokyo. Pot spune mandra ca sunt o fata de bani gata, genul de fata populara. Pentru a tine imaginea curata am siun iubit...dar nu il iubesc. Gandul meu sta la el!


Gonesc pe autostrada cu vreo 200 km/h si ma gandesc la tot si toate... Imi amintesc de prima intalnire cu acest "el" despre care va tot povestesc.
Era o seara plictisitoare intr-un club de fitze din periferia Tokyo-ului... Stateam cu prieteni la bar, la un pahar... Eram eu si cele mai bune prietene alemele, Ino si Hinata. Normal ca era prezent si Naruto, asa-zisul meu iubit..off... El este un baiat blond, cu ochi albastri ca cerul senin, nu spun ca esteurat caci este chiar dragut dar nu ma pot indragosti de el. Ma plictiseam cu un pahar de votka in mana cand vad un tip bine-facut, cu parul negrucu tente de albastru inchis, ochii negri patrunzatori si reci pana in adancul sufletului...pur si simplu m-a fermecat. Se aseaza langa mine la bar si comanda un pahar de tequila.. In timp ce barman-ul ii pregatea comanda, el nu m-a scapat din ochi.. se uita la mine cu o privire.. ca si cum m-ar ficunoscut de o viata intreaga. Barman-ul ii aduce bautura, acesta o ia si pleaca. Fara sa imi dau seama, in acele 20 de secunde in care ne-am privitunul pe altul, fara sa imi dau seama m-am indragostit. Din acea clipa mi-am dorit sa-l vad clipa de clipa si moment de moment... Dar de atunci nul-am mai intalnit niciodata. Sincer chiar as mai vrea sa il vad chiar si pentru cateva secunde...
Cum spuneam... gonesc pe autostrada cu 200 km/h si ma gandesc la el. Nu stiu unde ma duc sau de ce ma duc intracolo... este ca si cum destinul
imi spune sa merg acolo. Dar unde "acolo" nu stiu..

Incep sa pierd viteza pana cand ma opresc langa un copac de pe marginea drumului. Era o noapte sumbra si rece cu ceata, iar mie imi era chiar frig inrochita mea cu bretele suptiri ce imi lasa pielea gatului si cea a spatelui descoperita. Era momentul sa vad de ce mi s-a oprit masina...ohh..firar,
nu mai aveam combustibil. Ce moment minunat si-a mai gasit si masina asta sa ma lase pe drumuri... Nu vedeam nici macar o masina trecand, care sa
ma ajute si pe mine./\/\/\/\/\/\/\/\/\/\/\/\/\/\/\/\

Va rog sa lasati intr-un comm parerile voastre legate de fic-ul meu... Ce mai lipseste sau ce este prea mult. Va rog sa imi spuneti ca sa il perfectionez...
Va saluta Angelyy!!! Pupici!![b]

buna!se pare ca sunt prima.sa sti ca mie imi place inceputul.mai ai pe aici pe acolo unele greseli,dar,perfectiunea se atinge pe parcurs.asa ca nu renunta,si anunta-ma de next.sunt tare curioasa sa vad de ce esti in stare.Akatsuki_lavy te pupa

Multumesc de sfaturi si pareri. Voi incerca sa le pun in practica si sa fac actiunea mai lina si capitolele mai lungi. Voi face cateva ajustari si la idee... sa fie mai originala. Voi pune next azi sau maine. Multumesc inca o data!!!
Va saluta Angelyy!!! Pupici!!

Capitolul 2
Stau langa masina asteptand sa treaca macar una, stateam si tremuram pe capota masini cand... simt o mana calda ce se plimba pe pielea umarului meu,cand ma intorc vad o privire neagra si sumbra ce abia se zarea dintre firele de par negru ca zmoala. Era chiar el..Baiatul din club. Acum inteleg de ce mergeam singura ca nebuna catre locul asta nestiind de ce. Insa acum stiu. Se prezinta politicos...
El:Buna seara, sunt Sasuke Uciha. Vad ca ai nevoie de ajutor..cu ce te pot ajuta?
Am ramas surprinsa de felul politicos in care vorbea, avand in vedere ca l-am vazut prima data intr-un bar nu ma asteptam la acest lucru.
Ii spun si eu la fel de politicos ce s-a intamplat si plictisita de atata politete ii spun:
Eu: Mai da-o naibi de politete. Se vede pe chipul tau ca nu esti asa! ii spun eu foarte iritata.
Sasuke: Wow.. si eu care credeam ca esti genu' de fata crescuta de taticu si educata ca o printesa..dar imi place genu asta de razgaiata!
Eu: Sa inteleg ca iti plac fetitele rele?

Sasuke:Nici chiar rele..ci doar razgaiate..asa ca tine...
Eu: Ei, cred ca nu ai oprit masina doar pentru a ma intreba ce fel de fata sunt nu?
Privindu-ma insistent imi face semn sa urc in masina lui care era un Ferrari foarte elegant pot spune.
In masina am vorbit despre viata noastra si am aflat multe despre el...Privirea lui care era atintita fix in ochii mei ca smaraldele nu o voi uita
niciodata. M-a condus la benzinarie si m-a rugat sa ii dau adresa mea.. Poate ma va vizita intr-o zi...Spunand asta accentuez pe cuvantul "Poate"...
Era tarziu in noapte iar eu am ajuns la apartamentul meu in care locuiam de una singura pentru ca parintii mei erau plecati din oras cu afaceri. Intru pe usa, ma descalt de cizmele albe cu toc de 10 cm si le arunc cat colo... Apartamentul meu vopsit de curand cu un violet stins, cu parchet alb si rece pe jos care, la atingere pielii mele calde ma facea sa tresar, doua noptiere asortate in lateral patului ce era in mijlocul camerei. Toate lucrurile minunate petrecute in viata mi se ivesc instantaneu in fata ochilor, dar nu stiam de ce. Ma arunc in pat silita de somnul care il aveam dar, stiind ca trebuie sa imi scimb hainele ma ridic si imi iau pe mine o rochita gri transparenta care imi pune in evidenta formele mele voluptoase si o pereche de bikini gri. Ma arunc in pat si adorm instantaneu dupa o zi destul de grea.

Soarele de dimineatza imi mangaie chipul palid ca si cum ar fi gelos pe somnul dulce ce il aveam! Ma intind somnoroasa si imi amintesc ca un nou curs de dans modern... Am auzit ca avem un instructor chiar tanar... Vom vedea. M-am gandit sa nu stau toata vacanta de vara degeaba si sa ma inscriu la un curs de dans. Azi aveam prima intalnire... Nu ma grabesc caci era la ora 14:00 iar acum este ora 08:23...

Ma ridic somnoroasa si plictisita din asternutul meu moale si ma indrept spre oglinda cu rama argintie unde, privindu-mi reflexia ma sperii de parul
incurcat ce il aveam. Pun mana pe prima perie de par ce imi iese in cale si incep a-mi descurca parul meu lung si roz ce arata ca o claie de fan. Cand termin il prind intr-o coada sus ce venea in cadere pe umarul drept. Ma imbrac cu o bluza larga roz cu umarul drept gol, o pereche de colanti negri si peste imi iau o pereche se pantaloni scurti de blugi.

Iau micul dejun ce consta intr-un bol de cereale dietetice..asta este! Tin la silueta. Ma asez comod in pat, dau drumul la televizor...dar nu ma asez bine ca aud soneria usii... "Ohhh.. Cine o fi la ora asta?" gandeam eu vizibil enervata. Cobor jos si ma grabesc sa deschid usa, dar nu apuc sa o deschid bine cand vad ca da buzna peste mine si incepe sa ma sarute pe buze agresiv... Firar!! Era...
Era Naruto. Iubitelul meu de fatada. Il privesc surprinsa de gestul sau iar el nu se lasa mai prejos si imi raspunde cu un ton vizibil iritat..
Naruto: Ce? Ce s-a intamplat? Numai are voie iubitul tau sa te sarute caci tu arunci sageti cu privirea??
Eu: Nu...Nu este asta.. Doar ca m-a surprins gestul tau caci niciodata nu m-ai sarutat asa arzator...
Naruto: Am venit la tine sa vorbim despre cateva lucruri...
Eu: Ce lucruri?
Naruto: Pai... Voiam sa-ti spun ca nu vreau sa te parasesc niciodata si ca... stiu ca nu ti-am mai spus asta pana acum dar eu..te iubesc!
Spunand asta imi intinde un trandafir rosu, absolut sublim...
"Ce ma fac? Si eu care voiam sa-i dau papucii in favoarea brunetului... Ce fac acum?" Gandeam eu facand o fata confuza..."Ce pot sa-i spun acum?" ma framantam eu foarte distrata timp de cateva secunde..
Dar trezita la realitate de privirea blondului ce se uita la mine asteptand sa fac ceva..eu il iau in brate si il sarut pasional. In clipa acea el ma impinge spre peretele din spatele meu.. In clipa cand peretele rece a luat contact cu pielea mea angelica scot un geamat iar blondului cred ca i-a placut caci a inceput sa ma sarute si ma pasional...

Nu-mi placea asa ca il imping mai departe de mine...
Naruto: Ce s-a intamplat?
Eu: Nimic doar ca...
Naruto: Doar ca ce? Nu te mai atrag? Nu ma mai placi,nu? Asta este problema..
Asa devenea el cand era iritat, devenea deranjat de orice mic detaliu.
Il iau de mana si il asez pe pat, il imping pe spate dar eu ma asez langa el si cu capul pe pieptul lui musculos... Intr-un final adormim amandoi si incet incet trece timpul. Ma trezesc iar ceasul arata ora 15:46! "O, nu!" tip eu speriindul si pe blond.
Naruto: Ce ai patit?
Eu: Am uitat ca am intalnire la ora de dans astazi la ora 14:00... Am intarziat foarte mult.
Naruto: Si? Nu te poti duce maine?
Eu: Ba da dar... voiam sa fiu punctuala.

Vazand ca nu mai aveam planuri pentru restul zilei ii propun blondului sa iesim sa ne plimbam..oriunde. Numai sa nu mai stam in casa. El este de acord si imi propune si el sa mergem in parc. Ma duc sa imi pieptan parul care se incurcase din nou din cauza somnului si il prind la fel cum era inainte. Nu imi mai schimb hainele deoarece ma asortam cu Naruto. El era imbracat intr-o camasa de un roz-bonbon si cu o pereche de blugi putin mulati iar in picioare tenesi albi. Imi iau si eu o pereche de pantofi albi si plecam spre parc pe jos cand vad pe strada pe...

V-am ascultat sfaturile si am incercat sa il fac mai lung si mai lin...sper ca am reusit. Din nou va astept parerile si bune si rele si va multumesc pentru criticile constructive!! Si Aa Lexxu' ai dreptate, este primul meu fic.
Va saluta Angelyy!!! Puppici!!!

Stiu ca nui prea ok s pun next foarte repede dar eu le am deja scrise de ceva timp si mam entuziasmat intr-po oarecare masura. Si avand in vedere sfatul tau cu linia de dialog...iti multumesc caci nu mia trecut prin minte asta... voi incerca.
Va saluta Angelyy!!! Pupici!!!

mesc mult ca m-ai anuntat de next.astept sa o faci in continuare da?nu ma mai semnez,caci am incredere ca nu uiti de mine.te pup.si totusi.Akatsuki_lavy

Primele capitle le voi pune repede caci nu vreau sa va fac sa astept...actiunea va incepe mai tarziu si va asigur ca nu ati mai intalnito pana acum...maine voi pune next... dupa acea voi pune la interval de 3 sau chiar 5 zile!!!!
Va saluta Angelyy!!! Pupici!!!

Capitolul 3-Crudul adevar.
Pe un colon intunecat,dintre doua blocuri vechi vad o scena oribila. Doua persoane se luptau, una dintre ele cazand in cele din urma... Era doua siluete masculine,una cu parul lasat pana la umeri iar cealalta cu parul ciufulit un pic la spate. Hmm...mi se parea destul de cunoscut unul dintre ei dar nu avea nici cea mai vaga idee de unde... Naruto se napusteste asupra lor incercand sa-i desparta intrand si el in umbra sinistra a fundaturii... Ultimul lucru care in vad este ca iubitul meu cade secerat la pamant iar tipul ciufulit ma priveste cu ochii sai rosii parca insetati de sange si razbunare... Extrem de speriata de cele vazute si de privirea tipului, vreau sa fug, sa dispar de acolo dar parca corpul meu ma tradase. Nu-mi puteam misca nici un muschi si nici nu ma puteam clinti.
Inchid ochii incet si vad doua licariri rosi in fata ochilor mei...intr-un final prabusindu-ma pe asfaltul rece al Tokyo-ului...
Ma trezesc in camera mea... in hainele mele... era totul normal... Parca sufletul imi spunea sa nu intorc privirea catre scaunul de langa mine, dar nu il ascult si imi indorc incet capul care ma durea ingrozitor spre scaun pe care se afla un ziar. Stirea de pe prima pagina: "Uzumaki Naruto, fiul unui important om de afaceri, gasit mort in aceasta dupa-amiaza"...
Nu-mi venea sa cred, Naruto? Nu poate sa fie mort...nu poate...nu poate. Incep sa murmur stand in fund si legananduma inainte si inapoi cu genunchii dusi langa barbie asa incat sa-mi ating pielea fetei...

Nu puteam crede ca acel cosmar care il avusesem era real. Dar daca era real, cine era tipul ciufulit care mi se parea familiar?... Incep sa citesc rubrica printre lacrimi si de acolo reiese ca "Uzumaki Naruto, fiul importantului om de afaceri Uzumaki Minato, a fost gasit mort in aceasta dupa-amiaza de catre un grup de tineri. Corpul neinsufletit al baiatului a fost dus la morga unde a fost depistata cauza decesului. Se pare ca acesta a fost atacat de un animal necunoscut inca anchetatorilor." Animal!? Necunoscut?! De ce au spus asta..a fost omorat de o persoana..gandesc asta si apoi continui sa citesc scrisul marunt din rubrica... "Pe corpul tanarului a fost gasita o singura urma de muscatura in zona gatului"...
Nu-mi venea a crede. In timpul asta, alte intrebari imi luau cu asalt mintea... Cum am ajuns acasa? Cine a pus ziarul pe scaun? Mintea imi era confuza si plina de intrebari si durere.

Ma dau jos putin ametita din patul meu moale si ma indrept spre dus...nu ma putea gandi la nimic. Mintea mea era acum doar la Naruto. Chiar daca nu il iubeam imi era ca un frate...Sufeream fara sa imi dau seama. Las picaturile de lichid cald si transparent sa imi mangaie fiecare particica a corpului dar apa nu imi putea spala durerea ce o simteam...ma simteam vinovata de cele intamplate. Era ora 21:34...Am fost inconstienta mult timp...7 ore...

Intru in pat dupa ce imi schimb hainele in unele lejere..ma asez pe asternutul ce ma astepta dar nu inchid bine ochii mei rosii de la plans caci vad o silueta in fata ferestrei mele. Aceiasi ochi insetati de sange si razbunare, aceasi silueta masculina de ziua precedenta. Parul ciufulit la spate si corpul bine-facut era scos in evideta de umbra lunii pline de afara. Chipul era necunoscut...Dar acelasi sentiment ca il cunosteam de undeva imi reapare...De unde stiu eu un asemenea criminal? Ma intorc cu spatele la fereastra sperand ca atunci cand ma voi uita urmatoarea data va disparea dar..nu a fost asa. Deschide fereastra balconului meu iar eu ii aud pasii insistenti ce se apropiau de patul meu.. Se apropia dar eu nu indrazneam sa ma intorc sa privesc ochii aceia. Simt respiratia lui pe gatul meu insa eu raman nemiscata. Frica ca ma va ucide si pe mine imi invadase corpul si nu il mai puteam misca nici daca doream..
Inima imi batea tare fiind gata-gata sa imi sara din piept.
-Nu fii asa de speriata de mine...nu iti voi face nimic.. Imi spune o voce calda dar... stiam vocea asta.
In secunda acea imi intorc chipul sa il vad pe el. Pe Sasuke Uchiha... De ce el? Din toate persoanele din lume tocmai el?
Sar speriata din pat si aprind lumina. Avea hainele patate de sange..camasa alba ce o purta era acum rosie si murdara iar pantalonii la fel...
Il privesc stupefiata.
-Tu...tu l-ai omorat pe Naruto!!! De ce ai facut asta?? ii spun eu izbucnind in plans.
-S-a bagat in conflictul dintre doi vampiri...si nu m-am putut abtine.
-Vampiri? Tu ma crezi un copil? Tu chiar crezi ca voi inghiti povestea cu vampiri? Daca nu ai observat nu mai am 4 ani.
El se apropie de mine si imi sterge lacrimile ce curgeau siruri pe obrajii mei albi... Iar eu vazandui ochii rosii, canini foarte dezvoltati si hainele patate de sange incep sa cred ca exista vampiri iar el este unul dintre ei....

Vazandu-ma neajutorata si speriata incearca sa ma calmeze... Isi apropie buzele de mine...mai exact de buzele mele si incearca sa ma sarute.
In momentul acela ii dau o palma in care era acumulata toata tristetea, furia si suferinta ce o simteam in momentul acela. Capul i se intoarce 45 de grade spre stanga si isi ia mainile de pe mine.
-Asta am meritat-o...! spune el cu o urma de amuzament in glas.
-Nu..Asta nu este nimic pe langa ce meriti tu... pe langa faptul ca ai ucis cine stie cati oameni, ai incercat sa ma saruti.
-Aici gresesti... nu am ucis oameni ci vampiri. Nu am ucis nici un om in afara de iubitul tau. Sangele oamenilor este mult mai dulce, mai aromat si mai
gustos decat sangele vampirilor... Cand am gustat din blondinul tau parca am gustat o bucatica de rai. Pun pariu ca tu ai un gust mult mai bun decat el...imi spune cu vocea rece incercand sa o faca sa sune blanda...
Auzind ultimele cuvinte care iesisera din gura lui incepe din nou inima sa bata tare, si mai tare decat inainte.Are de gand sa ma ucida..erau singurele cuvinte ce imi rasunau in minte.
-Nu! Nu am de gand sa te ucid daca asta gandesti. Doar vreau sa te avertizez de ceva... Daca vei spune cuiva despre ce ai vazut azi sau despre mine...vei sfarsi exact ca iubitul tau si asta nu vreau. Nu spun ca te voi ucide eu, ci te vor ucide alti membrii din clanul meu ca ne-ai dat de gol in fata lumii. Nu te va crede nimeni. Toti vor crede ca esti nebuna... spune brunetul incercand sa ma convinga sa nu spun nimanui...

Sper ca acest capitol va fi pe gustul vostru...multumesc de pareri!
Va saluta Angelyy!!! Pupici!!!
[/b]

nu e niciun deranj dulceata.ma bucur ca m-ai anuntat si tot odata ca ai pus descriere capitolului.imi place sa sti.fa in continuare ceea ce sti.adica sa ma anunti cu next-ul.Akatsuki_lavy

Este un fic super tare si idea cu vampiri e super deci te rog NEXT CAT MAI REPEDE!!!!!

Capitolul 4- Schimbare decisiva. Ingerul mortii!


La cativa metri de mine se afla ucigasul iubitului meu... Nu mai suportam. Uitanduma fix in ochii sai incepe isteria. Nu ma puteam abtine sa tip si sa lovesc tot ce imi iesea in cale.
-Acum dai dovada ca esti nu doar razgaiata ci si isterica.
Ma grabesc inspre el si incerc sa ii mai dau o palma dar...imi prinde incheietura mainii exact la 2 cm de chipul sau alb si rece. Eu imi las mana si incep sa ii mangai chipul fin.. Placut surprins de gestul meu nu mai asteapta sa fac altceva si imi sopteste incet la ureche:
-Ce credeai ca faci acolo? Chiar credeai ca ma voi lasa lovit de tine inca o data?
Ma prinde cu cealalta mana de talie si ma trage spre trupul sau murdar de sange...incat mi-am murdarit si eu tinuta.. Insa ii vad ochii negri care cu o singura privire m-au facut sa ma pierd in adancul lor, ii vad si buzele care erau dornice...si nu ma pot abtine sa nu ii le ating dar se pare ca el...
Dar se pare ca el stie ce gandesc.. Se apropie de buzele mele cu sfiala intr-un final lundu-mi barbia intre degetul aratator si cel mijlociu si unind buzele noastre intr-un sarut. Nu clarifica sentimentele lui la fel ca alte saruturi pe care le-am mai avut...Acesta exprima durere, rautate si dorinta de razbunare. Imi placea. Nu stiu cum,cand,unde sau de ce, dar imi placea. Ma topeam in bratele sale puternice. Ma durea atingerea lui pe pielea mea dar era o durere dupa care tanjisem fara sa stiu. In bratele lui ma simteam ca acasa. Era ca si cum vechea Sakura murise iar de acolo iesise o noua Sakura.
In minte mi se insiruiau scene, idei si printre care si una mai ciudata.

-Transforma-ma! ii soptesc eu printre saruturi dar fara sa gandesc.
-Esti sigura? ma intreaba el cu o urma de nesiguranta in vocea sa.
-Absolut sigura.
**Sasuke POV**
Era uimit de siguranta cu care a spus acele cuvinte. Cuvintele "Transforma-ma" ce aveau sa ii schimbe complet viata. Stiam ca ii sunt oarecum dator si ma simteam dator fata de ea cu ceva. Imi apropii buzele de gatul ei albicios si o sarut dulce. Imi ivesc coltii si ii strapung pielea gingasa. Scoate un geamat de durere...si printe gafaieli imi sopteste incet si fara vlaga:
-Opreste-te.... si apoi cade lesinata in bratele mele... O iau cu grija si o pun pe pat. Daca nu se va trezi in urmatoarele 4-5 ore ca sa imi poata bea sangele va muri...Nu pot permite asta. Chiar simt o atractie pentru ea si nu doar la faptul cum arata. De cand am vazut-o in bar mi-au ramas in minte ochii ei de o culoare mirifica. De aceea i-am golit pe jumatate rezervorul si am urmarito pana cand i s-a terminat si ultima picatura de combustibil... Stiu ca nu este prea normal dar nimic din ce face un vampir nu este normal. Cand am vazut-o in seara acea si am vazut ca i-a spus tipului ala "iubit" nu m-am putut abtine...nu am rezistat si l-am omorat. Ma gandesc ca un prost la ea noapte de noapte si ma intreb ''oare ce face acum?''... Eu ma consideram un tip caruia nu i se aprind calcaiele dupa orice fata... Dar ea nu este o oarecare fata. Ea este ea, acest lucru o face speciala pentru mine. Chiar daca nu o cunosc, nu ii stiu trecutul sau amintirile, simt ca o cunosc de o viata intreaga si asta imi da un sentiment de implinire fata de gandurile mele. Dorinta
de razbunare si durerea ce o simteam cand fratele meu mai mare si parintii mei au fost ucisi de catre clan pentru simplul fapt ca ii considerau spioni tradatori. Ura fata de mai marii clanului se va revarsa intr-o buna zi asupra lor. Dar pana nu imi duc la bun sfarsit aceasta misiune pe care eu singur mi-am atribuit-o nu ma voi putea gandi la altceva.

Cu toate gandurile mele au trecut deja 3 sau 4 ore de cand Sakura zace inconstienta in urma muscaturii mele. Vrand sa cobor in bucatarie sa aduc un
pahar cu apa, fara sa vreau trantesc usa dormitorului ei dar nu a parut sa o deranjeze in vreun fel.
**Sakura POV**
Ma trezesc ditr-un somn obositor...ma simt oribil..gatul imi ardea ca o flacara iar sangele in vene era pulsa la maxim...Durerea ce o simteam in corp nu putea fi descrisa in cuvinte...Era echivalent cu mii de ace ce imi strapungeau pielea mea catifelata.
-Sasuke... soptesc eu fara ami da seama. Unde era? Nu era langa mine. Imi amintesc ca am simtit coltii lui ce imi strapungeau pielea gatului. Durerea acolo era mult mai intepatoare decat in restul corpului... Ce se intampla cu mine?
-Ce bine ca te-ai trezit rozalio...! Imi spune Sasuke zambind si intrand pe usa, in mana avand un pahar cu apa. Privind paharul intens, Sasuke observa ca imi era sete si imi da paharul. Il dau peste cap din cateva inghitituri... focul din gatul meu se mai calmase dar era inca usturator...
-Oricata apa ai bea iti va fi sete. Bea ce iti voi da eu..imi spune zambind dulce..mai dulce ca o bomboana...
Se apropie de mine si lasandu-si gatul descoperit in fata buzelor mele... Pielea mirosea ademenitor datorita sangelui de care nu se curatase... Dar cum sa ii pot bea sangele daca..inca nu am colti?...
Isi da sema de cea ce ma framanta pe mine... El cu propii colti sii infige in incheietura mainii sale. Sangele ce era acum in gura lui il da mie printr-un sarut.

In secunda acea simt cum focul din gatul meu se calma.. inima nu mai batea rapid iar durerea corpului incet-incet se stinge...
-Gata? il intreb eu cu o voce usor ragusita si stinsa...
-Da. De acum esti un inger al mortii, un demon al noptii...cu alte cuvinte de acum esti la fel ca mine.


Sper ca v-a placut nextul... le voi aduce din ce in ce mai rar... Multumesc mult pentru comentariile dragute. Abia astept sa va vad parerile...
Va saluta Angelyy!!! Pupici!!!

deci prima.merci mult de anunt.no comment e tot ce am de spus.te astept cu next-ul.Akatsuki_lavy

Imi place mult ficul tau ! Ce proasta sunt ca nu la-m vazut ma-I devreme ! Oricum sa aduci repede nextu' ca ne place ne place ne place place place !

Scuze minna!!! Nu pot posta nextuletzul in seara asta asa cum mi-am propus... Sunt putin ocupata... Promit ca il voi pune maine sau chiar maine seara...
Va saluta Angelyy!!! Pupici!!!

Un moment intre mine si el..intre noi doi... Dar momentu' a fost intrerupt de catre zgomotul facut de postas ce adusese o scrisoare si o indesase pe sub usa apartamentului meu... Ma indrept catre ea si imi aplec corpul meu slabit ridicand scrisoarea.. Era special pentru mine. Dupa ce am deschis incet plicul si am citit...lacrimile siruiau pe obrajii reci si albi ai chipului meu de cum am inceput sa citesc primele randuri... Simt doua brate puternice ce imi inconjurau talia micuta...Sasuke ma imbratisa vazand ce reactie am avut si mi-a luat scrisoarea din mana...
***Sasuke POV***
Fata ei era palida, mainile ii tremurau iar lacrimile siruiau pe obrajii ei reci...Deschid hartia si incep sa citesc pe sarite... Spunea ca parintii Sakurei au murit intr-un accident aviatic in timp ce se intorceau de la o delegatie...
Nu se putea sa treaca si ea prin aceleasi momente prin care am trecut eu cand au murit parintii mei...Durerea din suflet sa stii ca cei care ti-au dat viata nu mai sunt langa tine si atunci cand ai nevoie de un sprijin la greu nu are cine sa ti-l ofere...Dar eu nu voi permite ca dulcea mea rozalie sa treaca prin momentele dificile prin care am trecut eu...Cel putin nu singura.
O cuprind pe Sakura cu bratele intr-un final luand-o pe sus si o asez cu mare grija pe asternutul moale in timp ce ea ma privea uimita cu smaraldele ei mari si verzi... Ma asez langa trupul ei iar ea isi aseaza capul pe pieptul meu... Plangea..ingerul meu plangea cu lacrimi ce curgeau pe obrajii ei udandu-mi tricoul negru si curat cu care ma schimbasem intre timp...
Era tarziu, ora 3 noaptea iar rozalia mea murmura cuvinta fara nici un inteles...Avea un cosmar si puteam jura ca este despre parintii ei... Se ridica brusc si scoate un tipat cat pe ce sa trezeasca intreg etajul...
-Ce ai patit, Sakura? o intreb eu vizibil ingrijorat.
-Te rog, te rog spune-mi ca nu este adevarat cea ce tocmai am visat...nu poate fi real, spune-mi ca parintii mei sunt acolo undeva si ma asteapta sa le spun cat de mult ii iubesc..chiar daca nu prea le-am spus pana acum mai deloc... Imi spune printre lacrimile proaspete ce ii inundau privirea verzuie...
Lasand privirea in jos pentru a evita sai vad chipul plangand ii spun eu:
-Sakura, te rog linistestete. Parintii tai te vegheaza acum si isi doresc ca tu sa fii puternica si sa treci cu bine peste asta...
-Ai dreptate! Multumesc ca imi esti alaturi... multumesc...
Imi spune asta si adoarme din nou cu capul pe pieptul meu...
***Sakura POV***
Era dimineata...o raza jucausa este prezenta pe chipul meu... O noua zi incepe...Pentru mine este ca o noua viata ce ia nastere in fata ochilor mei abia deschisi... Am dormit binisor. Ei bine cam cat se poate..
-Sasuke??? spun eu cu o fata extrem de mirata...
-Da ingeras... Neatza!!! Sper ca ai dormit cat da cat bine...
-Mda...dar tu ce cauti aici? Uff... nu-mi mai amintesc mai nimic de seara trecuta..decat acea veste oribila.
-Oh...pai...nimic.... spune el lasand privirea in jos!
Ma ridic sprintena din pat si imi aleg din garderoba o bluza cu un decolteu adanc roz si o pereche de blugi verzi... Sasuke ma privea ca pe felu paispe...
-Dar de unde atata fericire? Cum poti fi asa?
Doar ai aflat aseara ca parinti tai tocmai au...
-Murit? Stiu..Am realizat ca degeaba plang. Nu ma va ajuta cu absolut nimic.
O discutie cam penibila din punctul meu de vedere... Atunci scot din dulap o pereche de blugi blew-marin barbatesti si un tricou stramt alb pe care scria ''Lovely Girls'' si i le arunc in brate brunetului spunandui ca mergem la o plimbare..
Stiam ca trebuie sa ma prezint pe la nu stiu ce institutii si sa semnez nu stiu ce acte pentru ami ceda corpurile parintilor mei...dar pentru ca nici corpurile nu au fost gasite am doar foarte putina treaba.


Imi pare rau ca este scurt dar nu am mai avut nici o idee... uff... Lasati comm caci vreau sa va stiu parerileeee!!!! voi da un edit mai incolo..
Va saluta Angelyy!!! Pupici!!!

prima.nu conteaza cat de scurt e asta, caci urmatorul va fi lung. mesic de anunt.te astept cu next-ul.Akatsuki_lavy ti pupa

Capitolul 6-Momente unice

Multe, multe multe hartii nefolositoare ce au trebuit semnate de mine...off.. partea grozava e ca Sasuke m-a insotit tot timpul...
Am terminat foarte repede. Eram in parc...trotuarul inconjurat de trandafiri rosii inaltau o mireasma in tot parculetul...Fiecare petala de trandafir exprima propria poveste de amor...Oare cum puteau fi asa de perfecte una fata de cealalta?, Cum puteam culorile sa nu fie diferite nici macar cu o nuanta una de cealalta...Si noi oamenii suntem exact ca niste ierburi nefolositoare. Ne bucuram de tristetea celor din jur dar nu vedem tristetea ce ne inconjoara tocmai pe noi... Pierduta in gandurile mele nu observ ca Sasuke nu mai este langa mine dar...in parul meu se afla un boboc de tandafir rosu, parfumat. Ma intorc iar in spatele meu era brunetul care ma privea dulce...Ochii aceia, zambetul inocent dar totusi diabolic si parul negru ca cel mai intunecat colt...Toate acestea m-au facut sa ma indragostesc de fiinta lui. Nu-i puteam spune. Pur si simplu nu ii puteam spune ca il iubesc. Nu face parte din planurile mele de razbunare pentru parintii mei...trebuie sa fie cineva vinovat de moartea lor..nu putea sa moara asa din "greseala"...
-Sakura... ingana incet brunetul
Privirea mea se atinteste asupra chipului sau..chipul sau....al sau....
-D-Da? ii spun eu cu vocea stinsa...
Nu mai rezist, vreau sa ii simt trupul langa al meu, sa ii simt fiecare atingere in fiecare secunda din orice zi...Vreau ca acei ochi, buze rozii si el sa fie doar al meu si numai al meu... Imi doresc ca fiecare gand si orice secunda sa o impartasesc cu el... Buzele roze care le priveam acum insistent le doream mai mult decat imi doaream sa traiesc...Eram dornica sa imi mangaie corpul... Seara se lasa incet iar soarele isi trimitea cate o raza puternica sa mai oglindeasca in luciul curat al lacului...Era minunat. Degetele brunetului acum mi le imbratisau pe ale mele. Mainile noastre era una singura si asa voiam sa fie mereu...
Parul meu scurt si roz era pe umarul lui contopindu-se cu suvitele lui negre... Inima batea..si batea mai ceva ca o toba...Ma temeam ca daca va bate mai tare imi va iesii din piept... Oare asa este iubirea? Nu am mai simtit asta niciodata pana acum...
Se intoarce spre mine si imi prinde talia...mana lui se plimba pe spatele meu iar asta imi dadea fiori pe sira spinarii...nu mai simtisem asta pana acum niciodata.
Buzele lui le strigau pe ale mele si intr-un final s-au regasit intr-un sarut dulce in care limba lui se juca in voie cu a mea...Gustul dulce al buzelor lui ma facea sa le vreau si mai mult..din ce in ce mai mult. Era ca un drog...un drog ce odata luat nu te mai puteai lasa de el...
Nu era departe de apartamentul meu...cateva strazi distanta asa ca... Ma ia in brate pe sus sa pleca cu mine pana cand ajungem acasa...parul lui flutura in vantul de seara iar ochii sclipeau farmecandu-ma...
Ajungem la usa si..ghinion..cheia era in buzunarul pantalonilor sai la spate...imi intind mana si prind cheia... deschid usa din bratele brunetului si el ma arunca in pat urcanduse imediat peste mine... Buzele lui se plimbau nestingherite pe gatul meu, pe fata... Hainele dispar de pe amandoi cu o rapiditate
uimitoare...eu ramanand in lenjeria intima iar Sasuke doar in boxeri... Era asa de sexy... Ahh..si cand ma gandesc ca va fi al meu...
Mainile mele se plimbau incet si tandru pe spatele sau iar pieptul sau bine-lucrat imi ating sanii facandu-ma sa gem...
Dar... dintr-o data coboara de pe mine eu prinzandul de mana si...se imbraca repede si pleaca fara a mai scoate nici un cuvant...
-Sasuke... murmur eu intinsa pe patul moale... Lacrimile imi curg incet spre urechi... "Ce s-a intamplat cu el?"... gandeam suparata...acum cateva secunde era in culmea extazului iar acum pleaca fara sa spuna nimic... Cobor din pat si ma duc la fereastra unde il vad pe el stand pe o banca la lumina unui felinar... Statea cu mainile pe genunchi si cu capul aplecat spre pamant...parca...parca ii murise pisica. Il iubesc!!! Cum imi poate face asta..m-a respins ca pe ultima boarfa dintr-un bordel..Nu mai vreau sa il vad niciodata..Niciodata... Spun cazand in genunchi cu mainile la ochi... M-a lasat balta...asta a facut.
Si cum stateam asa trista imi aduc aminte ca parintii mei aveau o casa in afara orasului...cum era o fata populara invit cativa prieteni bineinteles si baiati si le spun sa isi faca provizii ca in seara asta ne vom face de cap... Ma imbrac intr-o rochie roz foarte mulata pe formele mele generoase, iau cheile casei, ma incalt cu o pereche de cizme negre de piele, urc in masina mea si plec de pe loc lasand in urma praf si un desen pe asfalt. Sasuke era inca pe banca de langa felinar si eu trec pe langa el cu o viteza uluitoare... Se ridica de pe banca si ma priveste... insa incepe sa alerge cu viteza lui de vampir catre masina mea
si in cateva secunde este in fata masinii mele oprindo cu o singura mana...
-Ce crezi ca faci? spun eu iritata!
-Unde crezi ca mergi?
-La petrecerea mea. Credeai ca voi sta in casa si sa plang ca tu m-ai respins ca pe o tarfa?
Nu mai spune nimic si isi lasa privirea in jos... Imi deschide cu aceasi viteza de mai devreme portiera, ma ia de talie si ma pune pe umarul lui...Acum parul meu ii putea atinge cu usurinta spatele... In doar cateva secunde eram intr-un loc magic...pe marginea unei prapastii... in departare se auzea sunetul unei cascade si se putea observa usor cum luna se oglindea un luciul lacului...
Ma lasa jos... privirea lui era ca cea de mai devreme.. plina de iubire...Ma fermecat... Numai puteam fi suparata pe el..Imi era imposibil..
-Ce vrei sa dovedesti cu asta?
-Este felul meu de a-mi cere scuze..
Imi da incet rochia jos si...ma prinde de mana tragandu-ma dupa el in lacul acela... Apa era calda...Dorinta de al avea era si mai mare cu cat mergeam mai in adanc... Il iubeam si aveam de gand sa i-o spun.

Dupa cum am promis am adus nextul mai lung. Lasati comm caci vreau sa il imbunatatesc pe cat se poate. Vreau sa va stiu parerile despre cum scriu...
Va saluta Angelyy!!! Pupici!!!

Vad ca nu am nici o parere..probabil nici nu l-ati citit.. off.. Am o intrebare pentru voi: Il mai continui?? Daca nu mai doriti il pot incheia cum doriti voi...
Va saluta Angelyy...

Stiu ca nu am facut cine stie ce cu acest fic dar am citit multe fan ficuri si am avut cateva idei mai amestecate. Nu am stiut cum sa le structurez, asta stiu. Am scris cateva capitole si apoi mi-am pierdut complet cheful de a mai descrie desi la inceput aveam idei. Iti multumesc pentru critica constructiva Choco :) dar ma gandeam sa il inchid caci nu am idee ce sa scriu ma departe. Imi cer scuze celor care mi-au citit ficul si doreau sa stie ce se mai intampla in continuare dar sincer si eu as dori sa stiu. Regret nespus! Mi-as fi dorit sa descriu mai detaliat cea cea simteam eu in legatura cu personajele. Asta este. Nu toate lumea reuseste.
Va saluta Angelyy si sper sa ne regasim incurand pe forum, poate pe la un nou fic de al meu... PUPICI!!!

omgggggg!! anunta-ma si pe mn cand pui nextu te rog dulshe cu capsunik deasupra