Oricum, ceea ce ai scris pot parea "Doar niste cuvinte...", cel putin, in ochii strainilor, dar pentru tine nu sunt "Doar niste cuvinte...". Nu sunt aici sa incerc sa-ti fac vreo analiza a textului sau ceva, mai ales ca tu ai scris ceea ce ai scris pentru ca sa te descarci, ca sa te impaci, oarecum, cu tine, nu sa ti se faca vreo morala sau cine stie mai ce. Cele mai adanci sentimente interioare se descriu prin cuvinte simple, si iti dai seama cand un text este scris din suflet si cand nu. Nu stiu cati stau sa simta, in timp ce-ti citesc textul, tremurul ala launtric pe care l-ai avut, atunci cand ai scris. Este ca atunci cand scrii, cu pixul, plangand. Se va vedea ca ti-a tremurat mana si ca ti s-au scurs lacrimi, pe foaie. E, cam asa este si aici. Numai ca tremurul ala se vede si se simte prin felul in care ai asezat propozitiile si prin exprimare. Uneori, cand ajungi sa intelegi toate lucrurile astea, atat de sublime... nu mai stai sa le descrii, ci doar sa le admiri. Cam asa este si la mine, si tocmai de aceea, uneori, pot fi socotit ca fiind indiferent si neatent, desi... nu este asa. Uita-te la tine: ai 12 ani, nu esti demult p-aici, printre oameni, n-ai trecut prin intamplari foarte foarte multe si... totusi... uite ca incepi sa simti si tu ce inseamna iubirea, fara sa te invete nimeni ca trebuie sa o simti, tu incepi sa simti dragoste, sa simti tristete, sa simti dorinta si, iar, dragoste. Ca atunci... cand o floare incepe sa miroasa, asa este si omul... cand incepe sa iubeasca. Dar cel mai interesant lucru... este unul singur... eu incepusem deja sa scriu mesajul asta... inainte ca [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link] sa ma roage, pentru tine, sa-ti scriu ceva. Stiu ca apreciezi, ar trebui sa stii ca si eu te apreciez... mai mult decat ai fost, uneori, tentata sa crezi. Multumesc.


P.S. Poate tu crezi ca nu te vede nimeni, atunci cand tot incerci, din greu, sa iubesti, si tot te chinui, dar tu continua, nu renunta... in final va veni si rasplata ta.

E a nu stiu cata oara cand ma pacalesc singura . Imi zic : "Gata , simt ca nu mai am niciun sentiment pentru tine ! " Dar adevarul e ca oricat ma stradui sa mi te scot din minte , apari " cu forte proaspete " . Iar de fiecare data cand revi , ma faci sa vreau din nou sa scot raspunsuri de la tine , sa-mi transmiti starea ta , de pace . Nu vreau sa mai fiu prinsa in acest joc de noroc , daca as putea te-as uia . Dar esti ca un drog . Provoci dependenta si doar cei mai puternici se lasa

Va multumesc mult fetelor ca cititi . Imi pare rau ca este asa scurt de aceasta data , dar sunt cam obosita . Va multumesc ca cititi .

Dupa ceva timp am revenit .
Si parca ziceai ca nu ai sa faci nimic sa ma ranesti . Si eu am crezut asta . Eram absolut sigura ca asa este .Dar ... se pare ca m-am inselat .
Acum orce cuvant spus de tine ma doare ... Orce cuvant .
Si cat de frumos a fost in ultemele 2 zile . Asa se intampla cand am prea multa incredere in oamenii . Chiar credeam ca ma iubesti dar iata ..nu e adevarat . Stiu , defapt simt ca ai facut-o din adins .
Bravo ! Ai presarat incredere in mine iar dupa ai suflat-o . Iti dai seama cat de greu imi va fi sa-ti mai spun ceva ?
Inca odata bravo ! Ai zis ca ai grija de sufletul meu . Iar pentru ca ti l-am incredintat il distrugi .

Diana , nu eu nu consider ca scriu mai bine . Doar imi exprim sentimentele mai usor pe " hartie " si ar parea ca scriu mai bine .

Ema , draga mea . Sunt onorata ca mi-ai citit aceste randuri amarate .
Nu e niciodata prea tarziu sa vezi lucrurile dint-o alta perspectiva . Si daca el te raneste , incearca sa vezi ce fel de persoana e . Daca o face doar sa te raneasca caci nu are nimic in cap sau sa-si demonstreze ca ti la el .

Va multumesc ca ati citit .

Ce pr***ta am fost ! Cum sa ma cred eu asa speciala ? Pana la urma cine-s eu ?
Un nimeni ! De ce a trebuit sa ma incred atata in tine ?
Defapt ... m-am aruncat singura . A fost vina mea . De alta data nu am sa mai am incredere .
Iarta-ma ! De acum nu am sa mai fiu asa .
Si eu care chiar credeam ... lasa nu are rost sa ma amarasc singura . Cum ziceam am sa ma ranesc singura pana cand nu am sa mai pot .
Dar si viata-i asa rea . Mi te scoate peste tot unde merg . Las-o ... Nu conteaza .Da-o n***i ! Nu-mi pasa !
Sper ca esti fericit ca sa fiu si eu fericita .

Scumpa mea! Geniala mea! Urmarite-as prin boscheti ca nu mi-ai zis mai devreme de aceste randuri minunate? ...Revenind. Aceste opere sunt din suflet si ma captiveaza foarte mult. le ador. Iti pui inima in randuri zicand adevarul si fata reala a dragostei. Cele mai bune scrieri vin din viata pe care o traiesti. Le ador si sper ca ma vei anunta cand vei mai pune. Chiar doresc sa mai citesc. Sunt superbe si le ador.
te pup pufosenie curcubeica!