Martir

Subiect: Martir Sam 14 Sept 2013, 01:23

Am revenit cu un nou fic, deoarece zilele trecute am avut o idee. Aici este doar o chestiuţă mică, pe care am reuşit să o scriu acum. Un prolog micuţ. Încă nu m-am hotărât asupra perspectivei, vă rog totuşi să îmi spuneţi care v-a plăcut mai mult, obiectivă sau subiectivă. Voiam să pun titlul "Martir", apropo, dar trebuia să aibă cel puţin zece caractere.

        M a r t i r

    Ştii că ai făcut-o, chiar până în măduva oaselor. Sămânţa adevărului ţi-a pătruns în cele mai lăuntrice şi ascunse locuri, a fisurat fiecare îndoială, fiecare minciună pe care ţi-o spui noaptea, la sfârșitul rugăciunii, ca o continuare după „În numele Tatălui, al Fiului şi al Sfântului Duh. Amin.” Nu încerca să negi. Te vede, mai ales în momentul ăsta. Ceea ce mă face să râd, fiindcă e deosebit de amuzant. Şase sau şapte, câte au fost mai exact? În zadar ridici din umeri şi plângi, nici un pact cu diavolul nu te-ar mai salva acum. Există un loc pentru cei ca tine, deşi tind să bănuiesc că şi martirul a ajuns acolo, a fost nevoie să îţi calce pe urme o dată.
    Nu a fost la fel de plăcut, nu a chicotit, nici măcar surd, să nu audă animalele speriate, ascunse prin tufişuri, ce priveau oroarea. Te-ai distrat fără îngăduinţă, tu nu ai lăsat moartea să le prindă sufletele în degetele descărnate – vreau să spun, nu rapid, cu îndurare - , spre deosebire de fiinţa exacerbat de cruţătoare, ce a sfâşiat întreaga distracţie. Nu a plâns, însă. Ceea ce mă face să mă gândesc că era posibil să aibă un rod de potenţial, undeva într-un colţ ferit. Reuşeşti să îmi faci mintea să zburde la un demon ce guvernează peste zeci de legiuni, ce ucide cu aceeaşi sete pe care te sileşti spre a o stăpâni. O să ajungi şi tu acolo, doar că la stadiul unui nivel sub mediocru, după cum ţi se va îndreptăţi preţuirea. Spune-mi, iubire, când s-a născut ea? Mă minţi din nou, desigur că ştii despre ce vorbesc. Ai în minte fiecare detaliu, până şi cele insignifiante, precum mirosul micşunelelor ce înconjura cadavrele, câte erau înecate în părul blond. Da, exact, patru. L-ai numit mireasma morţii, şi nu a fost o denumire neinspirată. Rănile din jurul gâturilor lor era la fel de violet. Puritatea firelor crude de iarbă a fost pătată de sânge nevinovat, călăule. Numai în ochii tăi , a căror strălucire a murit, nu a fost aşa, dar poate le-ai văzut adevăratul chip. Totuşi, crezi că ai făcut un bine dacă a doua variantă a fost corectă? Eşti un individ insignifiant a.k.a un rahat fără dreptul de a alege cine trăieşte şi cine nu. Nu meriţi milă, ci tortură psihică, schingiuiala ar fi o plată sărăcăcioasă pentru faptele tale. Degeaba dai vina pe diavol, pe trecut. Stai, ai spus ceva de trecut? Înseamă că îţi aminteşti, oricum amândoi ştiam deja, singura nepotrivire era doar partea în care îţi era greu să recunoşti. Începi să parcurgi drumul cel bun, felicitări. Se numeşte progres. Te întrebi de ce s-a ajuns atât de departe? Hmm, nu ştiu ce să spun, poate pentru că nu ai mers la un psiholog şi în schimb ai ales să îţi faci de cap? Nu te mai plânge atât, ce-ţi udă obrajii sunt lacrimi false, nu ţi-a păsat prea mult că a încasat-o, ci faptul că eşti de vină. Că tot am ajuns să vorbim şi de asta, cât timp îţi dai, cât crezi că mai poţi trăi cu ea? Nici dacă te spovedeşti, rezultatul e inexpugnabil. Caută un preot dacă doreşti iertare, eu sunt doar conştiinţa ta şi nu te iert. Niciodată nu am să o fac. Vocea mea îţi va răsuna în minte, ca o melodie, tot restul vieţii, până la sfârşitul ultimei zile mizerabile, până în ajunul celei din urmă suflări. Sper să nu am norocul să te regăsesc după, atunci am să mă sinucid eu. Scoate-ţi căştile alea tâmpite din urechi. Mă auzi, dacă doresc, indiferent de volumul muzicii. De câte ori să repet? De câte ori va fi nevoie, se pare. Nu am cu cine să mă înţeleg, dai dovadă de o prostie extraordinară, nimic întânlit până în ziua de azi. Aşa, metamorfozează-te într-o bocitoare, în loc să dai dovadă de puţină, habar nu am, bărbăţie?
    Lasă pistolul ăla, nu eşti în stare să finalizezi. Ţi-aş spune că ar fi sfârşitul şi că vei pătrunde într-o frumuşeţe de somn adânc, dar... Eu sunt sinceră, nu te mint. Va fi mai rău, mult, mult mai rău. Te vei târî asemeni unui vierme şi, spre deosebire de şarpele blestemat de Dumnezeu în geneză, nu te va izgoni nimeni în adâncuri, nu te va blestema să te târăşti în veci. O să simţi pe pielea ta adevăratul iad. Şi, crede-mă, nu mai ai mult. Dar am impresia că deja îl trăieşti.

Subiect: Re: Martir Sam 14 Sept 2013, 01:43

Scumpo

Desi nu ti-ai redeschis ficurile vechi -care sunt superbe-, tot sunt fericita ca ai inceput un fic nou pe sasu. Mi-ar fi placut sa scrii mai mult la acest 'intro', caci in foarte putine minute am si terminat. Ma bucur ca nu ai incadrat fiecare litera in puncte, era amuzant cum incercai tu sa gasesti solutia potrivita, intrucat nu aveai suficiente caractere. Oricum, titlul suna bine si e interesant, astfel incat sa te atraga sa citesti textul.
Sunt si am fost mereu incantata de ce ai scris, iar de o vreme, ai inceput sa o faci si mai bine. Complexitatea asta ma da peste cap, stii doar, dar sunt fericita ca reusesti cu usurinta sa iti exprimi ideile. Ideea inca nu e pe deplin data in vileag, dar din ce am citit, mi-am dat seama ca va avea legatura cu o groaza de crime, o minte bolnava si cel mai probabil: un cuplu sortit mortii. Sunt curioasa privind viitorul acestul fic. Sper din tot sufletul sa scrii cat mai des si sunt nerabdatoare sa aflu ce iti propui in continuare.
Te pup.

Subiect: Re: Martir Sam 14 Sept 2013, 01:49

Dau edit.

EDIT:

Scuza-ma ca dau tocmai acum edit-ul si ca este neoisnuit de scurt, dar scoala a inceput foarte oribil, cu multe teme afurisite :( Oricum, cand voi avea timp, voi da acel comentariu lung pe care ti l-am promis. Prologul a fost mult prea genial, astfel incat ficul asta deja este printre preferatele mele. Stii cat de mult iti pot iubi modul de-a scrie, asa ca n-are rost sa ma repet. Ideea este foarte interesanta si mi-a starnit interesul inca din primele randuri citite. Sper ca nu mai ai de gand sa inchizi si ficul asta, fiindca ar fi mare pacat. Am fost extrem de fericita cand am vazut topicul, nici n-ai idee in love

Imi doresc muuuuuuuuuuuuuuuult de tot sa il duci pana la bun sfarsit si sa postezi capitolul unu cat mai repede cu putinta. Desigur, sper ca-l veiface cat poti de lung, poate chiar cel mai lung capitol care l-ai scris pana acum :> Asa macar as putea sa traiesc un pic mai bine asteptand cu nerabdare urmatorul capitol, caci, stii, urasc sa astept, mai ales cand imi place ceva exagerat de mult. Niciodata nu-mi va ajunge ceva scris de tine, fiindca modul in care legi cuvintele ma fascineaza peste masura su ma face aa vreau tot mai mult si mai mult, la infinit. Nu iti mai zic decat ca vreau cat mai repede cu putinta primul capitol, iti urez muuuuult spor la scris si o tooooooooooona de inspiratie. Sunt sigura ca ne vei uimi. kiss

Subiect: Re: Martir Sam 21 Sept 2013, 15:23

Am apărut şi eu pe aici :blushes:
Este interesant începutul, prea interesaaant!
Nu ştiu dacă am mai citit ficuri de tine (dar cel mai probabil nu). Ideea este că mă fascinează ce scrie aici. Trebuie neaparat să văd o continuare rapid, să-mi "ameliorez" câteva dubii şi întrebări.
Totul este atât de promiţător. Cred că va fi pe măsura aşteptărilor :smile:
Aaaştept continuarea, şi mi-ar face plăcere să fiu anunţată când aceasta îşi face apariţia.
Vreau neaparat să văd mai mult. Trebuie :laught:

:kiss&hug:

Subiect: Re: Martir Dum 22 Sept 2013, 10:54

Deci in sfarsit am avut timp sa ajung pe aici.Fir-ar ea sa fie de scoala!
Imi place foarte mult inceputul.Acest prolog.Este foarte interesant modul tau de a scrie.Nici nu ai postat primul capitol si ne-ai si lasat in suspans.Imi place mult idea,iar titlul mi-a ramas in cap de cand l-am vazut prima data,luni dupa-amiaza dar nu am avut timp sa intru dar ma bucur ca am facut-o acum.Astept nextul caci sunt foarte curioasa de ce vei mai scrie avand in vedere prologul genial.Spor la scris si sa nu uiti sa ma anunti!

Subiect: Re: Martir Dum 22 Sept 2013, 17:12

Conceptual, ai nutrit o poveste cu potenţial şi care stârneşte interesul. Dar atât de tare mă deranjează faptul că, descrierea ta e cu mult prea elevată şi frumoasă, ca să intervină ceva gen - "a.k.a un rahat...". Ultimele rânduri, ce au scos la lumină conștiința persoanei, au mers, s-au contopit bine cu restul. Însă acele cuvinte, enumerate sus între ghilime, au spart cristalul pe care l-au șlefuit până acum în prolog. Personal asta m-a cam zgâriat pe creier. Ţi-aş sugera să nu prea foloseşti astfel de cuvinte, indifrent dacă sunt corect scrise sau par a suna bine şi ar reflecta şi oglindi asupra crudei realităţi. Chiar asupra caracterului personajului. Asta e tot ce m-a deranjat, oricum îmi place stilul tău de a scrie, fie la pers. I-a, fie la pers. III-a., tu chiar ştii să povesteşti interesant. Şi titlul e bun, bine, se leagă de ceea ce doreşti tu să expui. Şi totuşi am citit greoi prologul, ciudat, fiindcă na... citeam fluid la tine. Poate am naiba eu ceva. Trecem peste lucruri triviale de genul. Anelis, scrii fain, dar atenţie la greşeli (ştiu că nu prea ai, dar oricum să fii cu ochii în patru *laughs* nu ştii niciodată când se strecoară una), spor şi sper să nu închizi ficul. Te rog eu frumos! Să îl continui şi să îl termini. *smile & hug*

Subiect: Re: Martir Dum 22 Sept 2013, 23:09

Dear darling
Uou...un inceput ce starneste o curiozitate imensa si un interes si mai si.
Sincer numai la tine am putut sa traiesc atat de bine sentientele a ceea ce se intampla, sut o multim de ficuri genial dar cand citesc ceva scris de tine mi se ridica parul in varful capului, esti deosebita si scriiiiiiiii asa de frumos
Abia astept sa citesc primul capitol mai ales ca m-ai facut curioasa de ceea ce se intampla ince din primele randuri. Am atatea idei in cap de ce ar putea sa fi vorba dar abia astept sa vad cu ce o sa ne uimesti tu .
Te pwp dulsche rau de tot, iti urez bafta la tastat si sa nu uiti de noi
Sa ma anunti cand o sa pui primul capitol

~ Love Yukii ~

Subiect: Re: Martir Mar 24 Sept 2013, 14:24

Chapter one

    Privi încă odată monitorul plat al cărui ecran lumina întreaga cameră obscură, mobilată cu bun gust de soția sa, care a plănuit toată renovarea cu entuziasm. Literele înfățișau cuvinte alese cu grijă, menite să redea o imagine vie, însă aproape uitată și potrivită asemeni unei mănuși în noua scenă. Se lăsă pe spate, oftând deoarece nu își găsea totuşi termenii adecvaţi. Toţi se dovedeau a fi chei false ale unei încuietori străine, buni de nimic în a-și servi scopul. Privi apoi pe geam. Orașul liniștit, adormise demult, odată cu lăsarea nopții. Numai el se ştia treaz, așteptând o minune care să îi redea inspirația. Încerca lacom să îi absoarbă acalmia, însă starea sufletească nu înceta în a-i fi încărcată de vacarm și stres de la o vreme, iar efortul, ca multe altele, era zadarnic. Cu indexul își frecă barba scurtă, iar cu mâna dreaptă își deschise cămașa la primii nasturi, eliberându-se de materialul ce se străduia să îi strângă treptat umerii și gâtul. Atunci se simți mai bine, lejeritatea îi pătrunse în mușchii încordați ce s-au destins dureros. Avea nevoie de un masaj, voia chiar foarte mult unul, însă capriciile nesemnificative, la ore târzii, nu îl vor corupe nici gând să o trezească pe frumoasa, și recenta, doamnă Uchiha din somnul profund, bănuia, căruia i se dedicase de mai mult de două ore. Parcă mintea i se închise integral, ideile de mai devreme dispărând fără urmă, lăsând în urmă simpla dovadă de existenţă, o amintire înceţoşată şi nu foarte auxiliară. Au fost legate de un ponton recent abandonat, din lemn, ce părea că stă să se dărâme la cel mai mic val, urmând să fie pierdut în adâncimea râului de gânduri, în special cele care îl trezeau din somn, în mijlocul nopţii. Le auzea tare şi sclar, cum formau ecouri viguroase, însă, ca de fiecare dată, le aruncă în intensitatea raţiunii, cât mai departe de suprafaţă.
    Se apropie iarăşi de biroul masiv din lemn de nuc, puţin cam scump pentru bugetul familiei. Cu degetele deasupra tastelor şi cu ochii aţintiţi pe pata albă, printată în câteva şiruri de cuvinte ce formau expresii, propoziţii, încercă să întocmească o continuare, dar nimic nu voia să se ivească. Oftă zgomotos, apăsând cu forţă butonul delete, până când rămase doar o imagine de culoarea zăpezii şi o bară verticală ce licărea la începutul rândului. Paharul din stânga tastaturii se golise, cu excepţia cuburilor de gheaţă în continuu proces de topire.
        - Vino în pat, şopti răguşit o voce feminină de undeva din încăpere.
    Trezit din transă, încercă să privească silueta sprijinită de tocul uşii. Datorită luminii în care se holbase de atâtea ore, dar şi a obscurităţii nopţii, nu reuşea să distingă decât o umbră mai întunecată ca restul, una care se apropia treptat, într-un mod provocator, clătinând din cap într-o parte şi în alta şi umezindu-şi buzele.
        - Dumnezeule, nici măcar nu ţi-ai schimbat hainele, continuă aceeaşi voce, amintindu-i atunci de tonul ţăfnos al mamei sale.
    Începu să râdă, folosindu-şi mâna stângă pentru a-i cuprinde talia subţirică şi a o aşeza pe piciorul său. Îi permise să îi înlăture cămaşa, primind un sărut fugar pe buze pentru cooperare. Razele lunii decupau figuri geometrice şi diferite forme pe podea şi pe pereţi, lumină palidă ce scotea şi mai mult în evidenţă rotunjimile trupului soţiei sale. Îşi schimbă poziţia ca să o vadă mai bine, apoi îi îndepărtă tandru o şuviţă de păr de pe frunte. Înghiţi în sec, admirându-i frumuseţea simplistă într-o perioadă nocturnă. Nu îi venea să creadă că a răspuns da în faţa altarului, că devenise a lui, iar el devenind, la rândul său, singurul care o putea atinge şi privi în astfel de momente, când era mai vulnerabilă şi drăgălaşă ca niciodată. Şirul gândurilor i-a fost zdruncinat nemilos de ideea principală, ce i-a aşternut un nou sărut pe buze, diferit de primul. Hotărâse pe loc să se lase purtat de ea, de atingerile uneori timide cu care îi dezmierda trupul şi de sentimentul copleşitor, creat odată cu fiecare contact. A fost obişnuit să creadă că iubirea este decât o prostie şi cu fiecare ocazie în care se descoperea în jurul unor cupluri împărtăşitoare de afecţiune plină de duioşie, nu ezita să observe cât de penibili par. Luase în calcul varianta în care putea ajunge la fel, doar că nu se aşteptase ca totul să fie atât de covârşitor, capabil deseori să îi răpească suflul pentru o scurtă perioadă de timp. Nu regreta că devenise sclavul umanităţii, fiindcă nimic nu se compara cu dimineţile în care se trezea alături de Sakura. Ar fi privit-o ore întregi cum doarme temeinic şi cum tresare când visează urât, strângând cu putere cearceaful între degetele subţiri.
Îi sărută umărul gol, acoperit doar de breteluţa subţire a maioului larg, căzută la o distanţă egală între cot şi deltoid, iar cu palma îi loveşte blând coapsa, înclinându-şi capul spre uşa deschisă.
        - Să mergem, îi răspunse melancolic, apăsându-i din nou pielea cu buzele.
    Urmată în de-aproape, se aşeză în pat fără să îi dea drumul mâinii şi îl trase fără vlagă, un impuls ce îi trădă nerăbdarea de a se ghemui, cum făcea mereu, la pieptul dezbrăcat al bărbatului. Ritmul lent al îmbrăţişării crescu în intensitate, iar el simţi cum toată oboseala se scurse iute din trup, înlocuită cu o dorinţă familiară ce tânjea după o nouă dovadă intimă de iubire. Îi mângâie spatele pe sub maiou, pe care i l-a scos fulgerător dintr-o mişcare, cum făcu şi cu pantalonaşii de mătase, ce forma împreună cu cealaltă piesă de pe podea un set primit de Sakura de la mama sa, pe lângă multe alte chestii fără semnificaţie. O lăsă să îl domine, privind-o cum se aşează peste el cu graţie şi senzualitate, ceea ce îi făcea sângele să clocotească în vene. Luna îi proiecta umbra mişcătoare pe perete, atunci când ea se apleca deasupra lui pentru a-i aşterne săruturi pătimaşe pe buze, gât şi piept, sfârşindu-le acolo unde au început.
Peste câteva clipe, se odihneau lipsiţi de vigoare: Sakura întinsă pe spate, aproape reluându-şi somnul, cu o mână deasupra capului şi cu cealaltă lângă corp, iar el pe-o parte şi cu capul sprijinit în palmă, cerceta profilul aproape perfect al iubitei sale, scăldat în lumina lunii.
    Se trezi devreme şi descoperi că locul din drepta era gol şi rece, deşi amprentele lăsate pe pernă arătau proaspăt. Perechea de pantaloni de sub pernă, pe care nu apucase să îi îmbrace noaptea trecută, fu îmbrăcaţi în reluare, la fel ca şi papucii de casă de sub pat. În bucătărie, pe uşa frigiderului, recunoscu caligrafia neglijentă întipărită pe un foaie ruptă dintr-o coală, prinsă de un magnet în formă de clown. Întotdeauna a urât clownii, în copilărie credea că vopseaua roşie era de fapt sângele copiilor dispăruţi dintr-un film pe care îl văzuse cu fratele său mai mare, care îi băgase acea idee în cap, forţând-o să prindă rădăcini adânci. Acum nu mai avea vârsta de şase ani, iar tâmpeniile ascultate atunci şi-au pierdut subit puterea de convingere, însă rămase ceva ce nu îl lăsa să îşi schimbe părerea despre ei. S-a încruntat la chipul urât şi zâmbitor, apoi a scos fragmentul de coală, pe care îl citi rapid.

Sunt în oraş, la cumpărături. Sună-mă dacă vrei ceva.
P.S. Ţi-am făcut cafea şi micul dejun. Poftă bună!

-S.

Pe masă erau două farfurii, una dintre ele acoperită de o alta mai mică. Ridicase capacul improvizat şi zâmbi când luase o gură din omleta cu şuncă şi caşcaval, chiar şi acum caldă. Realiză că îi era foame, stomacul aprobându-i imediat concluzia, aşa că se puse la masă după ce îşi turnă cafea într-o cană de culoare sângerie. Dimineaţa de septembrie împrăştia voie bună, în ciuda temperaturii reduse de răcoare, simţită pe pielea dezbrăcată a trunchiului. Închise geamul şi trase un tricou gri, larg ce făcu şi mai comodă şederea. Oraşul se arăta trezit în depărtare, spre deosebire de acest cartier liniştit, unde mişcarea nu era des întânlită. Locuise în centru, dar se săturase de claxoanele nesfârşite ale maşinilor, de zgomotul iritant produs de aproape orice şi de aglomeraţia prostească. Se potriveau locaţiei prezente, plus că nu era foarte departe de moderna civilizaţie. Îşi dorea o viaţă normală, deşi cu ceva vreme în urmă nevoia de evadare din monotonie şi banal se tranformase într-o foame greu de hrănit, dar asta a fost în trecut. Viitorul conta, atât, se ştia capabil să dea uitării şi să lase orice în urmă.
După ce termină mâncarea, transferă farfuriile în chiuveta ocupată doar de buretele umed, acoperit pe alocuri cu spumă. Ceasul de pe perete indica ora 10:30 cu aproximaţie, perioadă prielnică a zilei în care putea face un duş. Sâmbăta era mereu cea mai relaxantă zi a săptămânii, deoarece nu trebuia să se întoarcă la servici la prima oră a dimineţii. Gresia băii se simţea rece sub tălpi şi trimitea fiori puternici în fiecare muşchi. Dezbrăcă hainele şi se întoarse spre coş, însă cămaşa albă îi captă atenţia. O ridică imediat, fixându-şi ochii negrii pe micuţa pată roşiatică de pe gulerul acesteia. Înghiţi în sec şi începu să o întoarcă haotic pe toate părţile, căutând în grabă altele. Încă două se contopise cu materialul alb, prima pe tiv, iar a doua lângă unul dintre nasturi. Şi-a amintit că o aruncase ieri dimineaţă în coş, pe furiş, să nu fie văzut de Sakura. Spera ca ea să nu le fi observat, altfel ar fi apărut semne de întrebare, iar din ele ar fi ieşit altele şi tot aşa. A aruncat-o în maşina de spălat împreună cu alte haine de aceeaşi culoare, apoi îi dădu drumul şi, ca şi cum nimic nu s-a întâmplat, intră în cabina duşului.

Subiect: Re: Martir Mar 24 Sept 2013, 15:24

~~Editez in curand.~~

In primul rand, buna ziua! happy2

Ca sa incep, esti una dintre scriitoarele mele favorite de pe forum. Chiar doream sa vad ce ai mai scris...Prima data, m-a atras titlul, iar cand am vazut autorul, nu am ezitat. Prologul m-a intrigat foarte mult. Din primele randuri mi-am dat seama "O, Doamne, trebuie sa citesc asta". Abia astept urmatoarele capitole, sa vad cum se contureaza ideea pana se ajunge la punctul culminant.
Cat despre primul capitol, totul a fost clar. Ai un stil superb de a descrie. Cu fiecare propozitie voiam sa citesc mai mult. Iar ultimele fraze ale capitolului au fost cireasa de pe tort. Momentan, ce pot sa spun...Abia astept urmatoarele capitole! Spor la scris, iar ideile sa curga!

Subiect: Re: Martir Mar 24 Sept 2013, 15:30

Buna!
Deci am citit primele randuri despre relatia lui cu Sakura si chiar ma gandeam ca au o relatie foarte reusita.Adica fictiune curata.Apoi ai scris ultimele randuri,cele cu camasa si petele de ruj de pe ea si apoi mi s-a aprins beculetul!Un prim capitol genial,cu toate ca nu s-au intamplat multe pot sa spun ca a fost chiar exagerat de interesant de citit avand in vedere ca scri din perspectiva unui barbat.Ceea ce este iarasi briliant.Pun pariu ca este destul de greu sa descri din perspectiva unui barbat avand in vedere ca tu nu esti,nu-i asa?(ca e greu,nu ca nu esti esti barbat).Din punctul meu de vedere a fost un capitol excelent,dezvolta curiozitatea pentru continuare si suspansul privind motivul pentru care acele pete se aflau acolo si etc.
Mersi de anunt si astept nextul.O zi buna in continuare!

Subiect: Re: Martir Mar 24 Sept 2013, 15:41

Oh, fk!
De ce?? De ceee?!
Totul părea atât de perfect... sfârşitul m-a făcut să îmi schimb îmtreaga perspectivă.
Bărbaţi căsătoriţi sunt nişte porci.
De ce mereu trebuie să existe şi o a 3-a persoană? :sad:
Bine, dacă ar fi din partea amândurora câte una în plus, ar fi excelent :laugh:
Deci, este deja băgat la "aştept continuarea", şi "anunţă-mă, evident" .
Am spus la prea multe ficuri "anunţă-mă", şi constat că nu prea se merita... acum primesc mesaje de la unele ficuri care chiar mă fac să îmi pierd timpul aiurea :laugh:
Desigur, nu şi în cazul acestuia. :smile:

Mai trebuie să spun că abea aştept să văd cine-oi nenorocita care l-a indus în păcat pe proaspătul însurăţel? -aaa, stai aşaa! E şi proaspăt însurat! Trebuie pedepsit graav.
Ar fi 2 opţiuni dacă mai are pe una pe lângă Sakura: ori era împreună cu aia dinainte să se însoare cu ea (Sakura, desigur), şi nu putea să îl lase inimioara să părăsească pe vreuna; ori "s-amprietenit" cu ea pe parcurs, şi mne... o fost bună odată... şi a 2-a oară...
Aa, sau a 3-a opţiune (care nu cred că este cazul): nu o iubeşte pe Sakura :sad:
Chiar sper să nu fie cazul...
Oare tipa care e cam roata de rezervă, îi place aşa să fie pe locul 2?...
Sau nici ea nu ştie? Of, of. Sasuke, eşti un mârşav :angry:
Hai că deja am lungit-o mai mult decât am spertat.
Anunţă-mă de continuare, bineînţeles.

Sper să fie un capitol luuung, plin cu detalii de cealaltă relaţie a lu' domnu' cu 2 feţe.
Amănunte, multe amănunte să ştim şi noi de ce a făcut o asemenea catastrăfă.
Abea aştept să văd când o afla Sakura, cum o să reacţionezr. Sper să nu fie vechiul impas cu vechea decizie să se despartă şi ea să îl evite, iar el să facă pe cât cu putinţă să îl ierte şi bla bla bla.
Să fie ceva aşaa, mai masochist :laugh: să îl facă pe (iertati-ma nu stiu ce vorbesc) să plângă (mne, vorba vine. Dar n-ar fi rău) şi chiar să îi pară rău pentru ce a făcut. Dar ei încă să fie împreună :laugh:
Chiar mi-ar plăcea să văd ceva de genu :smile:
Bine, acum depinde de ideile tale.
Sper să ne surprinzi plăcut cu fiecare capitol. Nu că ar fi greu don câte am văzut :smile:

Te pup
:kiss&hug:

Subiect: Re: Martir Mar 24 Sept 2013, 22:29

OMG

Ce inceput frumos ... hehe Sakura este deja sotia lui asa ca nu prea mai trebuie sa ne facem griji in privinta asta

O zi monotona de sambata, putina relaxare alaturi de persoana iubita si de tot confortul de care dispui...ce poate fi mai bine, ia stai...o constiinta care nu il lasa in pace pe tanarul mirea?

Despre petele rosiatice nu ai spus daca sunt de ruj sau nu....poate sa fie si alt ceva?....Suna foarte interesant !!!

Iti multumesc mult ca m-ai anuntat si astept next-ul sa ne mai lamurim din curiozitatile ce ne macina si sper sa fie mai lung, nu te mai opri cand ne este lumea mai draga , ca de nu am sa te bantui ..Glumeam bineinteles

Iti urez spor la tastat si tin sa te anunt ca deja mor de curiozitate si nu este numai primul capitol

~ Love Yukii ~

Buna, sweetheart!
Ti-am citit ficulu si imi place foarte mult. Inca din primul capitol mi-am dat seama ca faci treba buna cu el! Nu am mai citi de mult un fic in care Sakura si Sasuke sunt de la inceput casatoriti. M-ai bagat putin in ceata la faza cu camasa, dar sigur ma vei lamuri in capitolul viitor. Spor la scris si la idei! Sper sa ma anunti cand pui nextul. Kissez! :*

Hey! Mă bucur nespus de mult că am intrat aici, căci îmi place nespus de mult ceea ce am găsit. Nu am mai ctit niciun fic scris de tine, dar având în vedere talentul cu care ai fost înzestrată cu siguranţă mă voi apuca serios de ele. A fost un capitol extrem de interesant. Îmi place că, chiar din primul capitol, am aflat ceva concret despre relaţia celor doi, iar în legătură cu acele misterioase pete roşiatice - având în vedere prologul genial pe care l-ai scris, mai mult ca sigur sunt de sânge - urmează să aflăm mai multe în capitolele urmatoare. Îţi urez extrem de multă inspiraţie şi cât mai mult timp liber. Te-am pupat şi, dacă nu este prea mare deranjul, te-aş ruga să mă anunţi şi pe mine când vei posta următoarele capitole. kiss

FanFic SasuSaku Blocat din cauza inactivitatii.