offf doamne ce intarziata mai sunt si eu..tu ai pus next si eu tocmai acum comentez..
imi pare asa rau ..!! nu te superi nu ?
deci ce pot sa zic ...SUPERB !! imi place asa mult
nu pot sa cred ca te-ai oprit..de ce tocmai acolo ??
oricum astept next-ul care sper sa vina cat mai repede
spor la scris si la idei ..!!
pwwpici !!..

taaaaaaaaaare

vreau nextu

Nexulllllllllllllllllllllll plsssssssssssssssssssssssssss

Dupa mult, mult timp am venit si eu cu nextul
Scz de intarziere!!!poop



8. Petrecerea- partea a II-a

Atunci sesizez ca reactia mea nu ii convine si si ma apuca de mana mea dreapta. Ma trage cu forta catre el si ma strange in brate. Nu ma asteptam sa aiba reactia actuala, credeam ca ma va saruta sau ceva de genul asta, dar se pare ca nu. Ii raspund la imbratisare. E atat de cald si simt atata dragoste venind din partea lui. Il strang din ce in ce mai tare, duceam lipsa de astfel de imbratisari calduroase. Imi reazam capul de umarul lui si inspir pe nas. Simt parfumul lui, un parfum extreme de frumos mirositor, ma face sa fiu intr-o stare de visare, de eforie. Nu-mi dau seama dar deja statea imbratisati de cateva minute bune. Incetul cu incetul ne desprindem din acea stransoare plina de sentimentalism si ne indreptam spre pat. Un imens pat ne astepta. Oare ce se v-a intampla in noaptea asta? La ce ma gandesc si eu, desi sincera sa fiu recunosc ca imi place de el, mult de tot. Il cunosc doar de cateva zile si simt ca il stiu de o eternitate, il ador, dar oare el ce simte? Poate ma crede o simpla fata, o aventura de o noapte nimic mai mult. Revenind la prezent, ne asezam pe patul moale si cald. Ma intorc cu spatele la el si ma pun sa ma culc. Vreau sa adorm, dar brusc aud niste zgomote, tipete mai bine zis.
-Doamne sfinte, ce mama naibii se aude? Zic eu in timp ce ma ridic in sezut.
-Se pare ca datorita ideii tale surprinzator de interesanta, toti s-au pus pe treaba. Intelegi la ce ma refer sau vrei sa iti arat prin fapte?
-Wtf…Sa stii ca nu sunt atat de proasta. Mi-am dat seama din prima, vroiam doar sa vad daca tu stiai.
-Da sigur…nu te cred. Apropo sa stii ca nu puteam adormi din cauza gemetelor si tipetelor, nu vrei sa le demonstram lor ca o putem face mai tare si cu mai multe zgomote?
-Aaaaaa…..Nu pot sa cred ca ma intrebat asa ceva. Ce sa ii zic? Pe o parte vreau dar totusi il vreau pentru totdeauna nu doar pentru o singura noapte. Il voi dori din ce in ce mai mult si mai tare. Mai bine il refuz, dar daca se va indeparta de mine si ma v-a ignora de acum inainte? Sunt trezita la realitate de vocea dulce a brunetului:
-Haide stiu ca vrei atat de mult cat vreau si eu, sunt absolut sigur!
-Pai, pai..nu stiu ce sa zic. Dar prea tarziu nici nu imi asteapta raspunsul ca deja e peste mine si ma saruta cu patima pe buzele mele rozalii. Incepe sa isi plimbe una din maini pe corpul meu, iar cu cealalta imi mangaia obrazul rosu. La fiecare atingere a lui incep sa tremur. Imi este frica, dar totusi e atat de placut. Mainile lui incep sa ma dezbrace de acele pijamale ale mele aruncandu-le intr-un colt. Sunt doar in lenjeria intima si observ ca si el. Trebuie sa ii dovedesc ca nu sunt atat de timida si ca pot sa il fac sa inebuneasca de placere. Ma rostogolesc asa incat eu sa fiu deasupra lui si incep sa ii dezmierd gatul ca mai apoi sa ajung la buze, acele buze cu gust de miere. Incep sa ii ating buzele senzual. Stiu ca asta il v-a inebuni si ca v-a vrea mai mult. Isi strecoara limba in gura mea, inspectand foarte atent fiecare particica in parte. Adanceste sarutul din ce in ce mai mult, observ ca arde de nerbadare, poate mai bine nu fac asta. Ce sa fac oare? Nu pot, nu vreau sa sufar pentru el, pentru nimeni. Este o greseala foarte mare. Oare nu gandesc sau ce mi se intampla? Mai bine ma opresc pana nu v-a fi prea tarziu si voi regreta.
Ma ridic de pe el si intr-o clipita ajung in baie. Trantesc usa baii si incep sa plang destul de tare. Imi este atat de frica, de ce oare? Mintea mea e total paralela cu realitate si nu numai. Obrajii mei fierbinti se scufunda in lacrimile reci si amare.Off! Ce s-a fac oare? Daca ma intorc in camera poate ma v-a brusca sau eu stiu ce-ar mai face, da nici aici nu pot ramane aici. Sunt doar in lenjerie si stau pe gresia rece ca gheata. Imi este frig si somn. Deodata aud niste batai in usa baii.
- Sakura, deschide usa asta!! De ce te-ai inchis acolo? Ce ti-am facut ca nu te inteleg deloc.
- Esti un… nici nu stiu cum sa iti spun, nu sunt cuvinte in lumea asta sa te descriu, de ce vrei atat de mult sa trec prin patul tau? Stai ca stiu eu. Nu cumva nu vrei sa ramai in urma asa ca daca totusi fratetu’ Pain m-a violat de ce sa ramai mai prejos. Nu??? Ii zic eu printre suspine.
- Cum poti sa spui asa ceva? Macar gandesti cand scoti acele cuvinte pe gura? Am facut ceva fara voia ta si nu stiu eu?
- Deci tot eu sunt vinovata? Stii ce mai bine ia-ti ramas bun de la mine pentru totdeauna si gata, nu cred ca iti v-a parea rau ca nu voi fi prin preajma, dar cine stie poate in adancul sufletului o sa imi duci dorul.
- Ce vrei sa spui cu asta?
- Da greu de cap mai esti! Uite ca sa fiu mai explicita in momentul asta tin in mana o lama. Oare ce crezi ca pot sa fac cu un astfel de obiect? Puneti mintea la contributie daca ai asa ceva!
-Esti nebuna? Doar nu ai de gand sa….
- Ba uite ca am de gand sa ma omor. Oricum nu am pe nimeni, nimeni nu ma iubeste si oricum cred ca ai mei deja ma asteapta. De ce sa mai traiesc daca ma simt atat de singura. Da de ce iti zic tie astea, oricum nu vei intelege niciodata ce simt. Suntem atat de opusi. Tu esti doar de cateva zile la liceu si deja esti cel mai popular baiat, numai spun de fete care stau in limba dupa tine, ai familie pacat de fratetu’ care e un nesimtit. Pe langa tine eu sunt invizibila, nu am prieteni nici familie si nu-s populara dar asta conteaza cel mai putin. Oricum intr-un cuvat sunt singura pe lumea asta.
- Nu esti singura m-a ai pe mine asa ca nu te mai prosti si iesi din baie. Poate nu inteleg ce simti dar vreau sa te-ajut insa asta depinde si de tine.
Cuvintele lui mi-au ajuns la inima. Oare o spunea doar ca sa renunt la planul meu sau era sincer? Poate are dreptate si mai bine as renunta, dar nu.
Indrept lama spre mana mea stanga, iar cand acel obiect taios imi atinge pielea aud o bubuitura. Imi ridic privirea si il observ pe Sasuke plin de nervi in fata mea. Raman stana de piatra. El se apropie de mine si-mi ia lama din mana aruncad-o pe jos. Oare ce v-a face in continuare? Ei bine cred ca ma v-a lovi deoarece e negru de furie, insa constat ca nu. Ma ia in brate si imi sopteste la ureche “ Daca mai faci asta o data iti jur ca o sa-ti iau exemplul. O sa ma ai pe constiinta asa ca ai grija ce faci.”. E dus cu pluta baiatul cum sa faca asta, nu are motiv. Ce prostut e.
Ma aseaza pe pat si imi da pijamalele sa ma imbrac. Le iau pe mine si incerc sa adorm, dar de unde ca astea nu si-au terminat “treaba”. Incep sa ma foiesc cand pe-o parte cand pe alta. Deja sunt extenuata de foiala mea. Intr-un final zgomotele i-au sfarsit.
- A dat Domnul sa oboseasca si astea! Zice amuzat brunetul.
- Mda asa se pare. Mai bine dormim ca poate incep iar si nu v-a fi prea placut.
Adorm intr-un final, insa nu dorm prea mult pentru ca ceasul deja suna. Ma trezesc buimaca si ma uit in jur. Il observ pe Sasuke cum dormea. Il trag de nas ca sa se trezeasca si ma duc in baie. Imi fac siesta si ma imbrac cu hainele de aseara. Imi ciufulesc usor parul dand-mi un aer mai rebel si ma machiez doar cu rimel si gloss de buze. Ies din baie si il privesc pe Sasuke. Inca dormea???? Ce somnoros. Ma apropii tip-til si incep odata sa tip:
- Sasukeeee!!!! Trezireaaa!!!
Saracul de el s-a speriat si a cazut din pat. Incep sa rad intr-un hal de nu m-a puteam opri. Era prea amuzant. De cand oare am devenit eu asa de glumeata?
Brunetul se ridica de pe podea si se indreapta catre baie. Cobor jos si ii observ pe colegii nostri. Toti erau intr-un zambet. Devin sceptica asa ca ii intreb ce au patit. Din raspunsul lor reiese ca nu am nimic, dar totusi…eii nu mai conteaza. Coboara si Sasuke de sus si ii priveste pe ceilalti zicandu-le:
- Bai..da grabiti mai sunteti si voi, chiar din prima seara? Nu am putut sa dorm din cauza voastra si totusi is gelos. Mi-ati facut “pofta”.
- Daca esti atat de pofticios ia-o pe Karin si saturate. Sa stii ca ea ar fi bucuroasa sa iti faca placerile. Ii zic eu oarecum iritata.
- Te roade gelozia. Asa-i?
- Viseaza Uchiha!
Terminam conversatia si ne indreptam toti spre scoala. Pe drum ma gandesc la cuvintele lui. Avea dreptate, dar nu pot face asta, e prea mult pentru mine. Mai bine ramane asa cum suntem, prieteni. Dar vreau mai mult. Oftez si observ ca ajunsem deja la scoala. Oare ce se v-a mai intampla si astazi?



E cam mult dialog insa sper ca nu este chiar atat de sec.
astept comm-uri

Te rog dar te rog mult de tot
Sa pui nextu mai repede
Ca imi afce pofta
Pllzzz

Deci pur si simpu ador capitolul asta ... este prea mortal


NEXUL

super tare fic.next plzzzzzzzzzz

comentez si eu pe aici cu intarziere si sper sa nu te superi pentru asta ..
deci imi place asa de mult ..e atat de frumos
vreau nextul cat mai repede ...te roooggg..
te pwwp si spor la scris

Am venit si eu cu next-ul....e cam scurt din pacate , dar sper sa va placa...





9. De ce?






Intru cu toata gasca in clasa si ne asezam fiecare la locul lui. Eu, bineinteles stau cu Sasuke, Naruto cu Sai, Neji cu TenTen, Ino cu Hinata, iar Shikamaru cu Temari.
Ma asez la locul meu si incep sa ma gandesc la diferite lucruri care s-au petrecut in ultima perioada. Mai mult rele decat bune, dar ce pot sa fac. Acesta mi-e destinul, indiferent ca imi place sau nu, trebuie sa-l accept.

Au trecut secunde, minute, ore, zile, saptamani de cand l-am cunoscut pe Sasuke. Aceste momente au fost dificile. Si prin dificile ma refer ca el a fost distant cu mine, rece. Nu inteleg de ce are acest comportament care pe mine ma raneste. La liceu nici nu se uita la mine, iar cand vreau sa ii vorbesc dispare. Vreau sa fie ca inainte, mi-e dor de acel Sasuke care ma ajutat sa trec peste. Acel baiat care mi-a furat inima numai cu o privire. Acea privire plina de caldura si dragoste a devenit una rece si plina de ura. De ce? De ce mi se intampla mie asta? De ce Dumnezeu imi ia si persoana pe care pot spune ca o iubesc? De ce sunt blestemata sa traiesc astfel? De ce, de ce, de ce….o multime de intrebari si zero raspunsuri.
In momentul asta sunt pe drum spre liceu. Abia astept sa termin si clasa aceasta si sa scap. Totusi ma gandesc cum de orice mananc imi vine inapoi. De ce ma simt atat de aiurea? Off, sunt o proasta. Imi bat capul degeaba cu aceste intrebari, oricum nu le voi gasi explicatie. La cat de concentrata sunt asupra acestor probleme ale mele, nu observ ca deja sunt in clasa. Plictiseala! Asta vad inauntrul ei. Ma rog, oricum nu prea are importanta. Ma asez la locul meu, langa brunet. Il salut, dar acesta nici macar nu ma priveste. Iar imi vine in minte “de ce”.
Ora incepe. Plictiseala, dar totusi incerc sa fiu atenta la lectie. Trece cam jumatate din ora si ma ia o durere insuportabila de burta. Ce naiba am? Mi-e foarte rau! O rog pe profesoara sa ma lase la baie deoarece ma simt aiurea, si imi este greata.
Ies din clasa si incep sa merg. Ma sprijin de perete ca sa nu cad jos. Off, mai este mult pana la baia aia afurisita?
Ajung cu chiu cu vai si ma stropesc pe fata cu putina apa rece. Nimic. Nici-o schimbare.
- Oare am mancat ceva stricat?
Nici nu termin propozitia ca tot ce am mancat dimineata imi vine inapoi. Ma grabesc spre W.C. si ……. Termin si trag apa. Imi mai dau cu putina apa rece pe fata si ma sprijin de peretele rece al baii. Scotocesc prin buzunarul de la pantaloni. Caut o pastila. Poate ea ma v-a face sa nu ma mai simt rau.
- Unde naiba e si pastila aia? Stiu ca am luat una la mine pentru orice eventualitate. Bingo! Aici era pastiluata asta “fermecata”.
Inghit pastila si astept cateva momente pentru a-si face efectul. Nu ma simt mai bine, dimpotriva. Ma simt ametita si simt ca ceva iese din mine.
Imi indrept privirea plina de frica in jos.
- Nu se poate! Ce mi se intampla? De ce sunt plina de sange? De ce am aceasta hemoragie? De ce, Doamne, de ce?
Incerc sa ma sprijin de acest perete rece si sa merg. Ies din baie si privirea mi se incetoseaza. Merg, merg, merg. Un pas de-al meu face cat o zi, doi pasi cat o luna. Nu pot! Nu ma mai pot tine pe picioare. Fac o mica pauza si privesc inapoi. Pot observa ca in urma mea erau picaturi de sange, din ce in ce mai multe. Trebuie sa ajung mai repede in clasa aia nenorocita, sa ma salveze cineva. Nu vreau sa mor tocmai acum cand stiu ca iubesc pe cineva. Mai vreau o sansa, doar una singura. Fii puternica, Sakura, mergi inainte! Da asta trebuie sa fac, sa nu ma las batuta. In cele din urma ajung la usa clasei mele. Apas pe clanta si o deschid. Nu mai pot simt ca o sa lesin. O sa mor, da, asta o sa se intample. Dar nu, nu vrea. Te rog, vreau sa traiesc, chiar vreau.
Toti incep sa se uite la mine stupefiati, parca au vazut o fantoma. Vreau sa le zic sa ma ajute, dar nu pot. Nu mai am nicio forta, nimic, nici pentru a spune doua cuvine amarate. Trebuie…trebuie Sakura, esti puternica, poti.
- Aaa-juu….nu mai pot, cad in genunchi. Ma sprijin in maini si incerc sa ma uit la brunet, macar pentru cateva secunde. Il caut cu privirea si observ cum el se indreapta catre mine, speriat. Il vad langa mine, ma priveste cateva secunde, iar apoi ii simt caldura corpului. Ma ia in brate si incepe sa alerge catre iesirea scolii. Ma prind de gatul lui si-l sarut pe obraz in semn de “adio”. Stiu. Ce stiu? E sfarsitul.
- Adio, Sasuke! Chiar daca tu nu imi vei duce dorul, eu….o sa-mi lipsesti. Mi-am luat adio. Gata, mor. Pleopele mi s-au inchis in rest negru.







Astept in continuare comm-uri
cat mai multe
va poop dulce

Offf doamne. Ce noroc ai ca nu mai esti in aceeasi clasa cu mine ca altfel vedeai tu...in orice caz pune next mai repede sau te bat duminica.

Ce ?MAAAAAA ???!!! DOAR NU MOARE !!! POATE VREI SA VIN LA TN !!! IUTE NEXTU!!!!

Ce o SA SE INTAMPLE?
VrEAU NEXT!!!

vreau next! sper nu moara Sakura

next

nt

pun next-ul astazi...diseara...

Am venit si eu cu next-ul..
Din punctul meu de vedere nu e reusit delok, dar astept pareri...enjoy!




10. E de bine?




- Hmmm, unde naiba sunt? Oare am murit? Pfff, dar macar mi-a luat adio de la brunet, niciodata nu v-a sti ca eu l-am iubit, din pacate….
Gandesc si eu cu voce tare, dar totusi ma intreb daca mai sunt in viata. Ma simt atat de ciudat, totul…absolut tot din jurul meu este…alb. Oare ii voi vedea pe ai mei, pe parintii mei scumpi. Am atatea sa le zic, sa ii imbratisez desi…daca asta se v-a intampla ar insemna ca nu-l mai voi vedea pe Sasuke…
- Sakura, te rog, trezeste-te. Am mare nevoie de tine, nu ma parasi, te rog.
Ce se aude? Vocea asta. E el, Sasuke. Nu se poate sunt vie, traiesc? Da proast-o traiesti altfel nu avei cum sa il auzi pe el, din lumea viilor…presupun.
Dar e adevarat, traiesc! Simt cum plec din lumea aceasta invizibila si ma indrept in lumea aia, acea lumea care..poate nu prea o suport, dar macar este acolo cineva, cineva pe care eu il iubesc enorm de mult.
-Sakura, te rog, te implor nu ma parasi acum!
Ochii mi se deschid si simt ceva greoi pe mine. Ma uit mai bine si il vad pe..
- Sasuke?
- Doamne, acum te si aud vorbind. Offf, de ce a trebuit sa mi te bagi pe sub piele, si acum si chestia asta cu….nu stiu ce sa fac, ce sa cred, dar totusi nu vreau sa te pierd, nu as suporta sa nu te mai vad.
- Sasuke, eu chiar m-am trezit si despre ce vorbesti? Ma sperii…
- Sakuraa, nu pot sa cred! Ce bine imi pare ca te-ai trezit am crezut ca nu te voi mai vedea vreodata.
- Mda bine, dar te rog sa imi explici ce ai vrut sa spui prin “si acum si chestia asta cu….”, chestie? Ce chestie?
- Pai, nimic important. Doar o “chestie” micuta, si prin micuta ma refer ca ai…
- Sakura, ce ma bucur ca te-ai trezit. Slava Domnului ca ai ramas printre noi!
- Prieteni!!! V-a multumesc, dar …ce am avut de am lesinat? Adica nu cred ca e din cauza pastilei ca sunt obisnuita cu ele, imi explica cineva?
Deodata o aud pe Karin intrand pe usa si zicandu-mi:
- I-a zi-mi cine-i “fericitul" tatic?
-Tatic???? Ce tatic visezi? Karin cred ca esti beata, delirezi!
- Ba nu, iti spun purul adevar. Hai nu mai ocoli intrebarea mea si zi-mi cine e tatal monstrului?
Copil? Eu? Doamne fereste-ma!!! Nu se poate si tatal e…Pain, fratele lui, iubirii mele. De ce? Ce o sa fac acum? Am doar 18 ani..si mai e si tatal. Ce o sa le zic tuturor? “Pai stiti, am fost violata de fratele lui Sasuke si ce pot zice…doar ca e un copil nedorit, dar cu toate astea nu voi recurge la ceva ce-l v-a omora, e copilul meu chiar daca o sa fie fara tata”. Nu suna deloc bine. Ce sa zic? Ce? Doamne, iar ma pedepsesti, dar de ce pe mine, de ce eu mereu, de ce nu ma lasi in pace?
Sunt totusi trezita la realitate de vocea lui Karin.
- Hai ma, zici astazi sau te gandesti la posibilitatea ca nu-ti cunosti tatal copilului, adica stii tu…au trecut atatia pe la tine prin pat incat habar n-ai cu cine l-ai conceput.
- Karin, imi pare rau sa te dezamagesc, dar uite ca tatal copilului este chiar aici in persoana. Daca mai zici ceva de copilul meu si de viitoarea mea sotie, iti jur ca ramai hmm…. fara par in cap, cu un machiaj permanent, un picior rupt. Tu alegi.
Imi ridic privirea spre cel care a spus acele cuvinte. Este, este el, brunetul, dar de ce a zis asta? De ce isi asuma responsabilitatea pentru copil, nu-i al lui. Off, ce sa zic oare, sa accept? Eu il iubesc, dar daca o face doar din cauza lui fratesu’. Poate vrea sa il apere sau mai stiu eu ce. Ma doar capul, s-au intamplat atatea, cum ar trebui sa reactionez, sa-I zic lui Karin si celorlati ca e adevarat? Ar fi mai bine decat adevarata cauza. Da asa e.
- Karin cea ce iti spune Sasuke este adevarat, el e tatal copilului meu si viitorul meu sot, nu-I asa dragule?
- Da iubit-o! Mai bine parasiti incaperea si imi lasati logodnica sa se odihneasca. Nu-i face bine bebelusului, nu vreau alte complicatii.
E atat de grijuliu. Cuvintele lui, comportamentul, absolut tot. Il iubesc prea mult, e jumatatea mea. Daca m-ar iubi ar fi si m-ai bine.
Toti prietenii nostri pleaca si ramanem doar eu, el si bebele meu. Mi-e teama sa zic ceva, dar mai bine imi iau inima in dinti si inlatur tacerea aceasta macabra.
- De ce ai facut asta? De ce te-ai dat tatal copilului meu? Daca te simti vinovat sa stii ca nu esti…fratele tau e nenorocitul, asa ca nu inteleg de ce iti iei o povara ca asta pe umeri.
- Nu-i nicio povara pentru mine si stii de ce?
- Aaa?
- Daca Pain ar afla ca tu ii porti copilul, v-a face orice ii sta in putinta sa te omoare. Nu glumesc. Il cunosc mai bine decat se stie el. Nu vreau sa mori si nici nepotelul meu nu vreau. Ce zici, ramane intre noi minciunica asta?
- Ce tata mai are si bebelusul meu…O sa accept, nu vreau ca fiinta acesta din mine sa moara.
- Si ar mai fi ceva…micut…
- Ce mai e?
- Pai…cum sa-ti spun…aaaa…trebuie…sa ne…casatorim.
- Mie imi convine, nicio problema!
- Ce-ai zis?
- Nu, nimic, vorbeam cu peretii!
- Aaa…eu ma plec la tine acasa sa-ti iau niste haine pentru externare. De maine vei locui cu mine ca sa nu trezim suspiciuni. Da?
- Mda, cum spui tu!

Ma saruta pe frunte si pleaca. Raman singurica , oarecum. Ma simt bine. Nu stiu de ce dar copilul acesta mi l-a daruit pe Sasuke fara nici-un effort din partea mea. Sunt o proasta, ar trebuie sa ma gandesc la faptura asta care este in mine, nu la Sasuke.
Dupa ce vine, stau la el. Oare in aceiasi camera? Nuuuu, nu se poate! In casa cu el este si Pain. Oare v-a banui ceva? Sper ca nu, nu vreau sa ma omoare, sa ne omoare. Brunetul ne v-a proteja pe amandoi sau amandoua. De-aia il iubesc atat de mult….



Sper sa va placa...
Nu va zgarciti cu parerile..comm-urile
pooppp

HAIDE MAI !!!!! NEXTUUUU

next