De Craciun te vreau pe tine!

Subiect: De Craciun te vreau pe tine! Dum 08 Dec 2013, 16:10

Doamne ce dor mi-a fost de acest forum. :)) E adevarul pur. Asa, daca tot va veni Craciunul m-am gandit sa aduc un fic nou nout, scos din cuptor si sper sa va placa. Nu am mai vazut ideea pe aici, doar la tv in filme. Nu va mai tin la povesti, deci lectura placuta! Ja ne!
P.S.: Nu o sa mai descriu personajele din Naruto, deoarece le stiti deja ci doar pe cele inventate de mine. ^_^

De Craciun te vreau pe tine!

Chapter 1

Dorinta - Partea I

Din perspectiva Sakurei

Dimineata sosise destul de repede dupa parerea mea. Ma ridic in sezut in pat cascand somnoroasa. Privirea-mi ramase atintita asupra ferestrei fascinata de peisajul mirific de afara. Totul in jur era imbracat in alb. Copacii... casele...strazile... totul. Sentimentul dulce al iernii parca ma inviorase sau poate era doar gandul ca afara era ger. Chicotesc in sinea mea si ma dau jos din pat. Dupa ce fac un dus rapid, iau pe mine un hanorac gros mov, o pereche de blugi albastri si cizmele mele de cowboy negre.
De cum termin, imi aranjez patul si cobor jos pentru micul dejun. Astazi aveam sa merg la patinoar cu cele mai bune prietene ale mele, Hinata, Karin si Chime. Ne stim din clasa a 3a si am fost mereu ca niste surori.
Inca imi amintesc ziua in care ne cunoscuseram toate patru.

Era iarna... clasa a 3a.
Pe atunci Hinata era o fire timida. Tin minte, intr-o pauza, am iesit afara cu colegii mei sa ne jucam in zapada. Incepusem o batalie pe cinste cu bulgari, la care desigur eu fusesem castigatoare. Chiar cand se sunase de ora am observat intr-un colt mai retras al scolii doi baieti si o fata ca se luau de cineva. Din pura curiozitate am inceput sa alerg inspre acel loc. Rasetele batjocoritoare ale acelora imi provocau sila. Nu suportam sa vad pe cineva la ananghie. Eram un fel de reprezentant al dreptatii. Ajutam pe oricine in pericol, chiar daca eram doar o pustoaica.
- Hei, voi, lasati-o in pace! Am strigat catre cei trei rastit.
S-au intors inspre mine analizandu-ma putin. Pe un ton autoritar mi-au spus sa plec, dar n-am facut-o. Incapatanarea mea trecea cu mult peste limita. Am zambit rautacioasa, apoi m-am napustit asupra fetei tragand-o de par. Aveam sa ma ocup si de ceilalti doi dupa ce terminam cu fata. Din pacate nu ma gandisem ca ar putea sari in ajutorul ei unul din baieti. Il lovisem cat de tare am putut, apoi m-am intors la fata vrand sa continui ce-am inceput.
- Cine sunteti voi sa va luati de acea fata?! Am tipat spre ea tragand-o de par.
In momentul urmator, baiatul de mai devreme ma lovise, iar eu am cazut pe jos in zapada. Tinandu-mi cu greu echilibrul m-am ridicat de pe jos alergand inspre el. Chiar cand se pregatea pentru o alta lovitura, au aparut doua fete. Acelea erau Karin si Chime. Bataioase de felul lor m-au ajutat sa scap de cei trei. Fugisera cu coada-ntre picioare precum niste pisici fricoase. In tot acest timp, Hinata statuse ghemuita langa perete plangand. Ne-am apropiat toate de ea si am imbratisat-o incercand sa o linistim. Din ochii sai lila atat de inocenti incetasera sa mai curga lacrimi incetul cu incetul. Balbaindu-se din cauza spaimei ne multumi pentru ca o salvasem. Am inceput sa chicotesc spunandu-i ca a fost o nimica toata. Dupa aceea facusem cunostinta. Eu, Chime, Karin si Hinata devenisem din acea zi cele mai bune prietene. Nimic nu ne putea desparti.
Din cate imi amintesc, dupa acel incident am mai petrecut putin timp pe afara jucandu-ne. Ne simteam prea bine ca sa mergem la ora. Mhm...n-o sa uit ziua aceea niciodata.

Fulgii de nea incepusera sa cada din cerul cenusiu din ce in ce mai multi. Am infulecat rapid cerealele cu lapte multumindu-i mamei pentru micul dejun. M-am ridicat de la masa si am fugit grabita pe hol sa-mi iau caciula si patinele mele albe. Cu zambetul pe buze am deschis usa lasand aerul rece sa-mi vina in fata dandu-mi fiori pe sira spinarii. E destul de frig, dar ce mai conteaza. O sa ma incalzesc pe drum pana la Chime.
Zapada scartaia sub cizmele mele provocand putin disconfort urechilor mele. Peste tot puteai zari copii dandu-se cu sania sau facand oameni de zapada. Trecand prin fata unei casute destul de dragute, cativa copii se bateau cu zapada, fiind cat pe-aci sa fiu lovita de unul. Incep sa rad si imi continui drumul pana ce ajung acasa la Chime. E mai mica decat mine si Karin, dar e o prietena extraordinara. E populara in liceul nostru si are toti baietii la picioare. Sunt putin geloasa, dar nu in sensul rau. Primavara asta si-a gasit perechea. Ma bucur pentru ea. E atat de fericita de cand l-a gasit pe Akito. De fiecare data cand o vad radiaza de fericire. Ochii sai ciocolatii parca stralucesc, sunt atat de plini de viata. Iar felul ei de a fi de amuzant uneori. Incearca mereu sa-si surprinda iubitul cu diferite coafuri care mai de care mai uimitoare. Nici nu e de mirare, o mosteneste pe mama sa care e coafeza.
- Sakura! Insfarsit ai ajuns!
Vocea lui Chime rasuna din departare, mai exact de la fereastra camerei sale. Imi ridic privirea in sus zambind, apoi intru in casa. Pasii rapizi ai blondinei se auzeau coborand scarile. Se pare ca Hinata si Karin au ajuns si ele deja. Inaintea mea. E un record mondial, trebuie sa recunosc. Karin mereu ajunge ultima la intalnirile noastre. Chicotesc in sinea mea si o imbratisez pe Chi-chan, apoi mergem in bucatarie unde se aflau si celelalte. Le salut si pe ele si ma asez pe canapea oftand satisfacuta. Nu ma mai satur de canapeaua asta. E asa moaaaale.
- Ok, deci... ce facem mai intai? Patinoarul se va deschide deabea la ora unsprezece. Spuse Karin putin dezamagita.
- Hai sa facem ciocolata calda si sa ne uitam la cateva filme. E deabea opt si jumatate. Zise Chime.
Dam din cap toate afirmativ si ne apucam de treaba. Hinata pregateste ciocolata calda, Chime aduce niste paturi deoarece nu e caldura in casa pentru cateva zile, iar eu si Karin alegem cateva filme pe placul nostru si al fetelor...

Ma intreb daca imi voi intalni astazi jumatatea. Maine e Craciunul. Ar fi destul de ciudat sa fiu singura de sarbatori. Cel putin asta cred cu toate ca fetele spun altceva.

Those who are best suited to power, are those
who have never sought it.
⊙ • ⊙ • ⊙

Subiect: Re: De Craciun te vreau pe tine! Dum 08 Dec 2013, 17:58

Imi place mult ideea. E foarte interesant, anunta-ma la urmatorul capitol. Ja ne!

~~LIFE~~
SUICIDE
Moartea nu e atăt de rea, după ce-ai trecut prin ea o dată.
Iar eu am trecut.
Nu-mi mai e frică de moarte acum.
Mi-e frică de tot restul.
-Nastya Kashnikov

Subiect: Re: De Craciun te vreau pe tine! Dum 08 Dec 2013, 19:26

~~Edit~~
Am revenit cu un comentariu. In primul rand, imi era asa de dor de un fic despre Craciun, mai ales ca acesta se apropie cu pasi atat de repezi. Imi place ideea, mi se pare originala, dar aici ma refer strict la descrierea ficului, deoarece primul capitol nu ne-a dezvaluit aproape nimic, lasandu-ne intr-un suspans dragut. Titlul mi se pare expresiv si in stransa legatura cu opera in sine.
Din punct de vedere gramatical, as avea sa iti reprosez faptul ca in primul paragraf ai folosit punctele de suspensie in locul virgulei. Deasemenea ai probleme cu virgulele, nu le prea pui acolo unde le este locul. Incerca, dupa ce ai terminat de scris un next, sa il citesti cu voce tare, iar acolo unde ti se pare ca trebuie sa faci o pauza, pune virgula. Eu asa fac.
Spor la scris si te rog frumos anunta-ma si pe mine de viitorul capitol.

De Craciun te vreau pe tine! Tumblr_my1xj4kAPt1rtehreo1_500

Subiect: Re: De Craciun te vreau pe tine! Mar 10 Dec 2013, 23:20

Buna, buna! Vad un nou fic. Ce bucurie, mai alesc ca e facut de tine. Nu m-ai anuntat de el! Am fost suparata, inca sunt. Imi place, dar inca nu am putut sa imi fac o parere pentru ca e doar primul capitol. Astept nextul si un anunt, iar apropo am adus next la cateva ficuri, nu stiu daca te-am anuntat.

❤ [size=23]Iubirea este cea mai frumoasa muzica din partitura vietii. ❤[/size]

[size=24]Fara ea ai fi un etern afon in corul imens al omenirii.[/size]

———futaba&kou——————————————————

Subiect: Re: De Craciun te vreau pe tine! Vin 13 Dec 2013, 09:57

Mersi pentru comm'uri dragelor.
O sa incerc sa aduc nextul cat de curand.
Ma bucur ca va place ficul.
Ja ne! :* kiss

:*

Those who are best suited to power, are those
who have never sought it.
⊙ • ⊙ • ⊙

Subiect: Re: De Craciun te vreau pe tine! Dum 15 Dec 2013, 19:36

Oooooo e fix genul ala de fic de sarbatori, frumos, cu parfum de brad si prajituri.
Un fic superb, cel putin la inceput, abia astept sa vad cum va evolua next-ul si cum o sa isi faca aparitia Sasuke.
Sper sa ma anunti si pe mine de next.
Ja ne !

"I won't allow it! I won't allow you to die like this! You've committed crimes! You must remember everything! Don't think you can be at ease without knowing anything! Don't expect to be forgiven by the people who you've hurt! Live and struggle!"

Erza Scarlet to Jellal Fernandes

Hello! Am sosit cu nextul. Sper sa va placa. Lectura placuta! kiss

Chapter 1

Dorinta - Part 2

Din perspectiva Sakurei

Orele au trecut destul de greu, dar insfarsit s-a facut si unsprezece. Ne luam fiecare gecile si patinele si parasim casa lui Chime nerabdatoare sa ajungem la patinoar. Fulgii de nea incepusera a cadea din cer starnindu-mi un mic zambet. Imi place sa ninsoarea la fel de mult cum imi place sa privesc ploaia.
- Fetelor, fetelor, am primit un mesaj!
Ne fixam toate privirea spre Chime ce parea destul de confuza. Blondina ne priveste la randul ei dupa cateva clipe.
- Nu stiu de la cine e, dar spune ca trebuie sa ne grabim spre patinoar.
Dam toate din cap in semn afirmativ si marim pasul. Gheata de pe trotuar ne da putina bataie de cap, insa asta nu conteaza. Daca una cade, celelalte sunt acolo sa o prinda. Cam asa e in general, orice s-ar intampla cu vreuna din noi.
Un sentiment de rau augur imi tulbura gandurile in legatura cu Chime. Ceva e putred la mijloc, iar cea care va avea de suferit este ea. Nu pot permite asta.
Ii privesc pentru cateva clipe chipul. Isi musca buza agitata. Se gandea la Akito. Oh, frate, chiar trebuie sa fac ceva s-o opresc sa ajunga la patinoar.
- Hei, Chime, aaaa... fetelor nu credeti ca ar fi trebuit sa luam ceva cu noi? Un ceai...ceva?
Incercam sa zambesc, dar tot ce puteam face era sa afisez un zambet fals cu speranta ca planul meu va merge. Insa ma indoiesc de asta.
- Sakura are dreptate. Chime, tu esti mai rapida, fugi tu pana la magazinul batranei Chiyo sa iei pentru toate? Te vom astepta la patinoar in caz ca nu ne ajungi din urma.
Oftez usurata auzindu-i vorbele lui Karin. Magazinul batranei Chiyo e destul de departe, iar Chi-chan nu ne va ajunge.

*

Odata ajunse la patinoar, eu si fetele ne grabim spre vestiar. In timp ce acestea isi lasau lucrurile in dulap, la fel ca restul persoanelor din incapere, ma asez pe bancuta si imi pun patinele. Sunetul telefonului vibrand in buzunarul hanoracului ma lasa intr-un oarecare fel cu un semn de intrebare in minte. Citesc mesajul si observ ca in locul destinatarului imi apare cifra unu de cel putin opt ori. Ciudat. "Nu-mi sta in cale! Odata ce intri in joc... nu mai iesi vie." Ok, ce vrea sa spuna prin asta? Presupun ca incearca sa ma sperie. Mhmm... nu-i prea iese, asta e un lucru de la sine inteles. Oftez in sinea mea si pun telefonul la locul sau, in buzunar. Karin si Hinata se pare ca terminasera, asa ca am pornit spre teren. Tot ce puteam vedea erau cupluri fericite ce isi petreceau timpul liber impreuna. E destul de deprimant sa vezi ca altul are, iar tu nu. Poate voi intalni astazi un baiat special, baiatul destinat mie. De-ar fi asa...

- Fetelor, ce ziceti sa ne intrecem? O tura de teren. Cine ajunge la punctul de plecare castiga. Zic.

Cele doua ma privesc zambind diavoleste. Oh... fetele astea. Nimic nu le satisface mai mult decat o intrecere pe gheata. Ne aliniem in dreptul portii, una langa alta, iar la semnalul lui Karin pornim.

Ocolesc fiecare persoana in parte, fiind cat pe-aci sa ma lovesc de cativa. Privesc pentru cateva clipe in spate si observ ca roscata avanseaza destul de repede. Maresc pasul simtindu-mi deja inima batand mai puternic decat de obicei.

Ma intreb daca Chime a ajuns deja. Inca nu am observat nimic suspect in legatura cu mesajul pe care l-a primit. Tot ce stiu e ca acea persoana nu doreste ca eu sa ma amestec in "treaba lui". Nu stiu pe nimeni care sa ii doreasca raul blondinei. Toti o iubesc, o adora. Nu are nici un dusman. Asa ca nu inteleg. Cine poate fi? Ohhh... iar telefonul?! Il scot din buzunar si privesc atenta la ecran. Acelasi numar din nou. Deschid mesajul si il citesc. "Stiu la ce te gandesti. Nu vei afla niciodata identitatea mea. Insa, daca esti dispusa sa imi faci o mica favoare, o sa-ti las prietena in pace." Cum de stia la ce ma gandeam? Asta nu e posibil. Nu se poate asa ceva. Nici doua secunde nu trecusera caci am primit un alt mesaj. "Deci? Iti vei salva prietena sau o vei lasa prada durerii? E alegerea ta. Vino diseara la port. Ora 20:00. Sa nu intarzii." Nenorocitul. Nu are nici cea mai vaga idee de ce o sa pateasca atunci cand il prind.

- Oii, Sakura! A venit Chime!

Ma intorc spre sursa strigatului si le vad pe fete povestind cu Chime. Fug spre ea si ii sar in brate bucuroasa ca nu patise nimic. Obrajii ii erau rosii de la cat fugise. Iesim toate de pe teren si mergem spre scaunele destinate spectatorilor in timpul meciurilor de hockey. Se pare ca luase ciocolata calda. Preferata mea. Deschid sticluta cu lichidul maroniu si o duc la buze savurandu-l. Dulce si fierbinte. Asta ma duce cu gandul la lucruri nu tocmai ortodoxe. Dar cine nu se gandeste in unele momente la lucruri de genul?

*

Dupa minunatele ore petrecute in compania celor mai bune prietene, ne-am despartit fiecare mergand catre casa. Alergam precum o nebuna pe strazile inzapezite grabindu-ma spre casa. Mai aveam o jumatate de ora pana la "intalnirea" cu persoana aceea misterioasa. La naiba! Trebuie sa termin odata pentru totdeauna cu asta. In zece minute ajunsesem pe strada mea. Incetinesc pasul fiind mult prea obosita. Dupa ziua asta o sa ma aleg cu o raceala cum n-a mai vazut nici Michael Jackson. Ajung pe veranda locuintei mele si intru inauntru. In bucatarie, mama isi facea de lucru pregatind cina. O salut in treacat si urc sus la etaj. Muzica rasuna puternic pana pe hol din camera lui Akito, fratele meu mai mare. Imi dau ochii peste cap zambind si intru in camera mea. Inauntru, dezastru total. Faptasul? Akito. Insa acum nu am timp de inca o cearta cu el. Trebuie sa ma pregatesc. Ma uit la ceas. Douazeci si cinci de minute. Firar. Intru in baie si dau drumul apei. Ma spal rapid, apoi ma grabesc spre dressing. Imi iau pe mine o pereche de blugi simpli, negri, un tricou cu model de cravata si bascheti in caz ca situatia se inrautateste si trebuie sa fug. Imi aranjez cat de cat parul, imi iau jacheta si telefonul si parasesc incaperea.

- Sakura? Unde pleci? Am crezut ca vei lua cina cu noi in seara asta.Privirea mamei era atintita asupra mea ingandurata in timp ce-mi astepta raspunsul.

- A intervenit ceva urgent, iar Chi-chan are nevoie de ajutor. Imi pare rau mama. Voi fi acasa pana la zece.

- Bine scumpa mea, sper ca Chime e in regula. Ai grija pe drum! Mi-a spus ea zambindu-mi.

- O sa am.

I-am zis, apoi am sarutat-o pe obraz si am plecat.

De data asta nu ma mai grabesc. Portul e doar la zece minute departare fata de cartierul unde locuiesc. Deci voi ajunge cu cinsprezece minute mai repede decat ora stabilita.

"E timpul pentru distractie. Il voi face sa plateasca pentru ce voia sa-i faca lui Chime."

P.S.:Am recitit capitolul de cateva ori si nu prea am vazut greseli. Insa daca voi gasiti cateva, gomen minna! Sper ca va placut capitolul. In urmatorul, lucrurile se vor complica putin. Ja na, minna! :*

Those who are best suited to power, are those
who have never sought it.
⊙ • ⊙ • ⊙

Vai vai vai
Mi-am lasat acasa manierele, mai intai : Buna ! Multumesc ca m-ai anuntat.
Deci, mor de suspans, e un capitol superb, dintr-un fic linistit, calm, care credeam ca se va termina cu un sarut sub vasc, l-ai transformat in fic de actiune, si nu inteleg cum de reuseste sa ii citeasca gandurile Sakurei, sau de unde ii stie numarul de telefon.
Abia astept sa vad ce se va intampla in capitolul urmator.
Te rog duuuulce de tot sa il aduci repede si sa ma anunti si pe mine cand il pui.
Te pupaceste dulce Demy.
Ja ne !

"I won't allow it! I won't allow you to die like this! You've committed crimes! You must remember everything! Don't think you can be at ease without knowing anything! Don't expect to be forgiven by the people who you've hurt! Live and struggle!"

Erza Scarlet to Jellal Fernandes

Buna draga mea,

Iti ador ficul foarte mult si deabea astept next-ul.Ei nici eu nu am vazut greseli de ortografie deci e super.Sper sa vi cu urmatoarul cat mai repede posibil deoarece chiar nu mai am rabdare.Oare persoana care vrea sa ii faca rau lui Chimi poate fi chiar Sasuke.Multe intrebari fara raspuns deocamdata.Oricum,bafta in continuare

Au revoir
Shine kiss you!

J'aimerais revenir, j' n'y arrive pas...

J'aimerais revenir.....

Nenorocito! De ce nu ai mai scris pana in minutul asta ceva? Vrei sa turbez? Stii ca iti ador ficurile? AH, inebunesc. Daca nu pui next ma sinucid si ma vei avea pe constiinta. Mi-a placut mult capitolul, m-a intristat ca l-ai pus ieri si nu ai mai pus inca 10, asa de dragul meu. M-a deranjat ca este atat de scurt. Adica cine te-a educat asa? Cinea te-a educat sa nu termini ce ai inceput? Te urasc! Da l-as ca-mi trece, doar pune next! A da, daca nu ma anunti te ucid.

❤ [size=23]Iubirea este cea mai frumoasa muzica din partitura vietii. ❤[/size]

[size=24]Fara ea ai fi un etern afon in corul imens al omenirii.[/size]

———futaba&kou——————————————————

~~Ahhh, gomen Sunako-chan. Ma bucur ca v-a placut capitolul. Speram sa il pot posta in seara asta, insa mi-a iesit destul de lung si nu l-am terminat inca. Am ramas partial in pana de idei.~~
Dar, maine o sa dau edit comentariului si o sa postez nextul si o sa va anunt desigur. Oyasumi, minna! :*

So, am sosit cu nextul. Sper din toata inima sa va placa. Acest capitol il dedic scumpei mele Sunako. Deci, nu va mai tin la taclale ci va urez lectura placuta! Anata ni kisu, Ja na minna! :*

Capitolul 1

Dorinta - Part 3

Din perspectiva Sakurei

Odata ajunsa in port, scot telefonul din buzunar pentru a verifica daca intarziasem. Opt fix. Oftez apoi il pun la locul sau, in buzunarul jachetei. Pe cerul negru albastrui incepeau a se zari frumoasele stele inconjurand-o pe a lor regina, luna.

- Punctuala ca de obicei. Imi place.

Vocea plina de masculinitate si tonul neobisnuit de nonsalant imi e vag cunoscut. Ghetele sale se auzeau in spatele meu scartaind la fiecare pas pe care il facea. Se pozitionase in spatele meu astfel ca ii simteam respiratia calda ce se lovea de ceafa mea.

- Nu pot spune acelasi lucru si despre tine.

Anticipand urmatoarea sa miscare fac doi pasi inainte, apoi ma intorc spre el fixandu-mi privirea pe chipul sau necunoscut mie. Ochii precum intunecatul abis imi pareau familiari intr-o oarecare masura. Imi aduc aminte de un baietel din scoala generala. Putin timid, mai tot timpul distant si cu o atitudine rezervata. Nu vorbisem cu el niciodata. Ii tinea pe toti la distanta oricat ar fi incercat sa se apropie de el. Era ceva... fascinant. Cel putin asa mi se paruse atunci.

- Te-ai schimbat mult. Ultima oara cand te-am vazut incercai din rasputeri sa te apropii de mine. Insa te tineam la distanta la fel ca pe toti ceilalti.

Tonul vocii sale melancolice imi dadea de inteles ca totusi nu era cine stie ce pericol. Privirea-mi zabovi cateva clipe pe buzele sale arcuite intr-un zambet suav. Insa nu vad legatura vorbelor sale cu mine. Imi ridic privirea intalnindu-i privirea negricioasa.

- Nu intelegi la ce ma refer, zise oftand amuzat. Numele "Uchiha Sasuke" iti spune ceva? mica floare de cires. Zise apropiindu-si chipul de al meu amenintator de mult.

Zambetul sau plin dde blandete se transformase intrunul pervers la fel ca privirea sa. Bratele sale imi inconjurara talia tragandu-ma mai aproape de el. Ma incrunt vizibil iritata de gestul sau si il imping, fiind la distanta decenta pe care o voiam. Brunetul incepuse a rade dand impresia de "nebun scapat de sub control". Oftez in sinea mea injurand de mama focului.

- Te tin minte... insa nu ma asteptam sa te schimbi atat de mult. Zic analizandu-l cateva clipe. Care e motivul pentru care m-ai chemat aici defapt? L-am intrebat ridicand dintr-o spranceana.

Isi fixeaza privirea asupra mea indreptandu-se din nou spre mine. Face un semn din maini asigurandu-ma ca nu va face nimic, apoi si le baga in buzunarul gecii din piele.

- Voiam sa te revad.

Tot ce rostisem apoi fusese un "aha" destul de sec. Oftez atragandu-i atentia. Parea confuz. Dau din cap in semn negativ ca nu am patit nimic, el invitandu-ma sa mergem la o cafenea pentru o ciocolata calda. Accept imediat, fara ezitare invitatia si ne indreptam spre masina lui parcata in apropiere. Nu vreau sa se inteleaga gresit, insa e foarte frig, iar eu sunt inghetata. Ca un gentlman, Sasuke imi deschide portiera masinii lasandu-ma sa ocup locul din dreapta soferului. Portiera se tranteste usor, iar el ocoleste mergand pe partea cealalta. Se aseaza la volan incercand sa porneasca masina. Dupa doua sau trei incercari, motorul porneste, iar noi parasim portul.

*

Felinarele luminau strazile populate de oameni pe ici-colo. Pancartele mari si luminoase cu reclame la produse nefolositoare faceau centrul orasului sa fie colorat si atractiv pentru turisti. Sasuke parca masina in fata cafenelei lui Bob, un prieten vechi al parintilor mei. Coboram amandoi din vehicol indreptandu-ne spre intrare. Brunetul imi deschide usa zambindu-mi politicos. Privirea-mi verzuie ramase atintita asupra "peisajului" surprinzator ce mi se afisa in fata. Karin se afla la o masa alaturi de doi indivizi destul de suspiciosi dupa parerea mea. Ii fac semn lui Sasuke spre cei trei, acesta privind confuz spre ei.

- Ii cunosti?

Intrebarea sa ramase in aer, neprimind vreun raspuns din partea mea. Il iau de mana si il trag dupa mine pana la masa unde se afla prietena mea. Nu pot sa o las cu acei indivizi. Sunt mult prea dubiosi.

Am lovit cu putere suprafata mesei privindu-i pe baieti vizibil infuriata. Chipul celui din dreapta se lumina la vederea mea, insa nu pentru multa vreme deoarece Sasuke se pozitiona-se in dreptul meu cu o figura serioasa.

- Ai vreo problema, papusa? Spuse tot cel din dreptul roscatei cu o spranceana ridicata.

Ii zambesc ironic incepand a bate cu degetele pe masa. Ma fixa hotarat cu privirea asteptandu-mi raspunsul.

- Da, papusa. Cine sunteti voi si ce cautati cu prietena mea aici, beata manga?! Zic ferm.

Cei doi isi arunca priviri unul altuia gandindu-se probabil ce minciuna sa imi ofere ca raspuns la intrebarea mea.

- Ok. Daca nu aveti de gand sa raspundeti la intrebare, Karin va pleca.

Roscata se ridica de pe scaun razand in hohote dand sa vina spre mine, insa baiatul din stanga o prinde de mana oprind-o. Ma privea incruntat ceea ce-mi da de inteles ca nu e prea bucuros ca le-am intrerupt mica distractie. Tipul se ridica de pe scaun vrand sa vina spre mine, dar Sasuke se pune in fata mea gata sa il ia la bataie.

O iau pe Karin de mana si o scot din cafenea grabita. Deschid portiera masinii si ii ordon sa intre inauntru ceea ce si facuse. Imi indrept privirea spre cladire vazandu-l pe Sasuke pe jos. Speriata, fug inauntru aruncandu-ma pe jos langa brunet. Buza inferioara ii era sparta, mici firicele rosiatice de sange colorandu-i chipul alb ca spuma laptelui.

- Unde e Karin, j***o?

Spuse cel care o oprise cu cateva clipe in urma pe roscata dand sa se arunce asupra mea pentru a ma lovi. Insa brunetul se pune in fata mea incasand inca o lovitura care ma facuse sa tip din toate puterile.

Din bucataria cafenelei, spre norocul nostru aparuse Nea' Petrica, omul de serviciu. Tonul ferm al vocii sale ii speriase pe cei doi derbedei care isi luasera talpasita imediat.

- Sunteti bine, copii?

Ne intrebase el ajutandu-l pe Sasuke sa se ridice de pe podea.

Am dat din cap in semn afirmativ multumindu-i ca ne salvase. Batranelul inca in putere ii dadu brunetului o batista uda pentru buza lui, intorcandu-se mai apoi la treburile lui. Parasim cafeneaua. Ne urcam amandoi in masina fara sa spunem macar un singur cuvant. As vrea sa ii spun ca imi pare rau pentru ca l-am pus intr-o asemenea situatie, insa vocea parca imi pierise. Simteam un nod in gat care nu mi dadea voie sa vorbesc. ma intorc spre el privindu-l cu parere de rau. Hohotele de ras ale roscatei umpleau linistea dintre noi ce ma enerva atat de tare. Privirea negricioasa a lui Sasuke o intalni pe a mea luandu-ma parca prin surprindere. Socul se abatuse si asupra inimii mele ale carei batai ritmatice se intensificasera.

Ofteaza si porneste motorul intrebandu-ma dupa cateva clipe unde locuieste Karin. Ii dau indicatiile cerute, acesta apasand usor pe acceleratie.

*

Trecusera zece minute de cand am lasat-o pe Karin acasa, in grija parintilor ei. Am hotarat sa mergem in parc. Era deabea ora noua si jumatate.
Ninsoarea nu se mai domolise. Luna argintie, dansul fulgilor de nea, linistea si felinarele creau o atmosfera aproape romantica. Tot ce lipseste din acest peisaj insa este baiatul potrivit. Mhmm... cred ca incep sa o iau razna. De parca mi-as putea gasi jumatatea vreodata. Adica, serios, cine s-ar uita la mine? Ma port mai tot timpul ca un baiat, mai rar ca o fata. Arat ca o papusa loli si gandesc prea mult in loc sa las totul sa mearga de la sine. Sunt un dezastru total.
- Ei, nu m-as fi gandit niciodata ca revederea ta va presupune sa ajung cu buza sparta. Zise brunetul amuzat.
- Imi pare rau... e-eu...
- Nu trebuie sa-ti ceri scuze. N-a fost vina ta, Sakura. Zise in timp ce privirile ni se intersectara.
Ma simt ca intr-un film, in momentul acela cand privirile protagonistilor se intersecteaza, se pierd unul in privirea celuilalt si apoi... se saruta. Bataile inimii mele se accelereaza in timp ce imi simt stomacul strabatut de o senzatie placuta. Parca simt ca plutesc. Oare sa ma fi indragostit? Asta nu e posibil. Tocmai de Sasuke? Dar, deabea ce l-am revazut.
Incet, brunetul se apropie de mine. O sa ma sarute. Dumnezeule! Chiar o sa ma sarute. Intreg trupul parca mi se infierbanta. Inchid ochii asteptand ca buzele sale sa faca cunostinta cu ale mele. Toate senzatiile din launtrul meu simt cum se amplifica.
- Ohhh, o stea cazatoare. Repede, sa ne punem o dorinta, Sakura-chan! Spuse el privind spre cer.
Zambesc putin dezamagita, apoi imi indrept privirea spre stea.
- Mmm... imi doresc sa... castig la loto. Tu ce-ti doresti? Spuse el precum un copil ce tocmai descoperise un lucru uimitor.
Chicotesc, apoi inchid ochii. "Imi doresc... sa repet fiecare zi pana ce-mi voi gasi jumatatea". Da, asta-mi doresc. Insa n-o sa se intample niciodata. N-o sa gasesc vreodata baiatul destinat mie.
- Ei, ti-ai pus o dorinta?
- Da, Sasuke-kun. Sper sa se indeplineasca...

Those who are best suited to power, are those
who have never sought it.
⊙ • ⊙ • ⊙

Buna, am trecut si eu di intamplare pe la ficul tau. Adevarul e ca m-a atras titlul si descrierea, dar nu-mi pare rau ca am inceput sa-l citesc.
Este foarte frumos si ideea n-am mai vazut-o pana acum, deci sunt sigura ca o sa iasa ceva foarte bun.
Te-as ruga sa ma anunti de next data viitoare.
Te pup happy

♦ A jeep without a driver is just a car ♦

De Craciun te vreau pe tine! Tumblr_okp88yc4eh1tkhv71o1_400

Subiect: Re: De Craciun te vreau pe tine! Lun 03 Feb 2014, 22:17

Buna draga mea,

Capitolul asta a fost minunat ,minunat ,minunat.Deci, chiar te iubesc multt , mi-a placut prea mult acest capitol.Scuze ca am nu am lasat comentariu m-ai devreme , dar sper ca la urmatorul capitol sa las prima coment . Esti minunata ,sper sa aduci repede next-ul alfel se lasa cu omor si nu glumesc . Aishiteru si spor la scris , sa aduci capitolul cat mai repede. Domo arigato gozaimasu

P.s nu uita sa ma anunti de next-ul

Ja ne

Shine kiss you :*

J'aimerais revenir, j' n'y arrive pas...

J'aimerais revenir.....

Subiect: Re: De Craciun te vreau pe tine! Mar 04 Feb 2014, 00:19

Fata, tu esti Beata manga, nu Karin. De ce dracului capitolul e atat de scurt? Vroiam mai mult si plus ca il aduci mereu tarziu. Daca tot aduci capitole odata la o luna, ma astept sa le faci si tu lungi ca doar ai timp. Pf, lasandu-mi la o parte nervozitatea. Sti si tu ca esti geniala, nu trebuie sa ti-o mia spun. Felul tau de a scrie ma incanta. O poveste interesanta sunt extem de curioasa ce se va intampla in continoare. Oare cum va evolua dragostea lor? Sper sa pui next repede, ca daca e pus repede si e scurt n-am ce comenta. Dar il vreau si lung si rapid. Am o idee. Daca vrei sa facem o intelegere. Tu pui next la acest fic, iar tu alegi un fic de-al meu pe care il urmaresti si pun si eu next. Daca vrei, in privat sunt doar a ta!
N
E
X
T

R
E
P
E
D
E

a da, si anunta-ma!

❤ [size=23]Iubirea este cea mai frumoasa muzica din partitura vietii. ❤[/size]

[size=24]Fara ea ai fi un etern afon in corul imens al omenirii.[/size]

———futaba&kou——————————————————

Subiect: Re: De Craciun te vreau pe tine! Joi 06 Feb 2014, 13:31

Ok, deci capitolul asta a fost genial, si de-abia astept sa va ce se intampla in continuare, mai ales dupa ce replica Sakurei happy

Ti pup si sa nu uiti sa ma anunti kiss

♦ A jeep without a driver is just a car ♦

Subiect: Re: De Craciun te vreau pe tine! Dum 09 Feb 2014, 10:20

Buuuuuna !
Ce dragut ! Ce dragut ! Ce dragut e next-ul. Il ador, dar acum imi inchipui ca nu Sakura spune titlul fic-ului, ci Sasuke, care ma bucur enorm ca a aparut. Dar chiar era nevoie de atata mister ca sa o reveda ? Intr-un fel e dulce, dar m-a speriat un pic.
Astept cu nerebdare next-ul si sper sa ma anunti.
Demy te pupaceste dulce.
Ja ne !

"I won't allow it! I won't allow you to die like this! You've committed crimes! You must remember everything! Don't think you can be at ease without knowing anything! Don't expect to be forgiven by the people who you've hurt! Live and struggle!"

Erza Scarlet to Jellal Fernandes

Subiect: Re: De Craciun te vreau pe tine! Sam 29 Mar 2014, 17:11

Hello! Am sosit cu capitolul 2. Ma bucur tare mult ca va place ficul meu. Comentariile voastre imi fac ziua mult mai buna avand in vedere starea mea .... Deci, lectura placuta!

Capitolul 2

"Hai sa-ncercam!" - Part one

Din perspectiva ei

Razele blande ale soarelui patrunsera usor prin materialul fin al perdelei ce ascundea ferestrele de privirea-mi curioasa. Ma ridic in sezut, mai apoi intinzandu-ma precum o pisica rasfatata. Privesc pentru cateva clipe ceasul si oftez. La naiba! Iar sunt in intarziere la scoala. De ce trebuie sa mergem fix acum in toiul iernii sa invatam? Asta e pierdere de timp pretios. Pe bune.
Ma dau jos din pat si merg agale spre baie. Raman pentru cateva clipe cu privirea atintita asupra oglinzii ce-mi reflecta propria persoana. Nu par chiar atat de schimbata.. sau poate par? Daca nu as avea probleme cu memoria, cred ca lucrurile ar sta altfel. Oftez in sinea mea si parasesc baia mergand agale spre dressing. Deschid usile larg intrebandu-ma ce as putea purta astazi. Grabita cum sunt de obicei in astfel de situatii, imi intind mana spre un tricou negru, putin decoltat si o pereche de colanti grosi in dungi alb-roz. Imbrac rapid hainele alese, ma incalt,imi iau geaca si geanta parasind mai apoi incaperea. Cobor in viteza scarile din marmura trecand pe langa bucatarie unde se pare ca parintii mei luau micul dejun. Ii salut fara sa ma mai asez la masa si ies pe usa trantind-o puternic in urma mea.
Maresc pasul iritata de faptul ca daca voi intarzia o sa am parte de un discurs lung despre punctualitate din partea doamnei Tsunade, profesoara de chimie. E precum un ghimpe-n coasta. Uneori am impresia ca are ceva cu mine. Insa nu imi amintesc sa fi facut ceva care sa o determine sa aiba un astfel de comportament. Totusi, cand se va termina anul o sa-i tin eu un discurs lung si cu multe "complimente", pentru toate momentele pline de "afectiune" daruite de catre dansa. Oftez amuzata in sinea mea atentia mea fiind captata de trotuarul acoperit de gheata.
- Sakura! Hei!
- Huh.. ce?! Oh, hei, Kiba.
Inima-mi incepu a bate puternic la vederea lui Kiba, vecinul meu de vizavi. Ochii sai ciocolatii ma priveau oarecum pervers, dar cu afectiune in timp ce-mi zambea inocent. Satenul se apropie de mine oprindu-se pentru a-si trage sufletul.
- Sakura...huh... se pare ca nu voi fi singurul intarziat. Spuse incepand sa rada amuzat.
Ii zambesc simtindu-ma din ce in ce mai tensionata. Dupa ce isi revine, continuam drumul.
E unul dintre cei mai populari tipi ai liceului. Suntem in aceeasi clasa si stam amandoi in aceeasi banca. E amuzant sa vad fetele care parca imi trimit fulgere din priviri, devin agitate si nervoase cand ne vad impreuna. Suntem prieteni buni, cei mai buni. Cred.
- Umm... Sakura... a... as putea sa iti cer un sfat?
Imi intorc privirea spre el vazand roseata din obrajii sai. Privea cerul putin ingandurat.
Dau din cap in semn afirmativ intrebandu-l mai apoi despre ce era vorba. Mii de fiori imi strabateau trupul, iar inima salta puternic. Tremuram din cap pana-n picioare. Dar motivul? Necunoscut.
- E vorba de o fata. Foarte frumoasa, dulce si amuzanta. E desteapta si... si... cred ca m-am indragostit de ea. E... eu... ce ar trebui sa fac?
Spuse inghitind in sec, fiind vizibil emotionat. Se pare ca o place tare mult daca ii provoaca asemenea stare.
Precum un pumn incasat de la un adversar intr-o lupta, am simtit o durere in inima, la propriu cat si la figurat. E ceva nou. Nu mai simtisem pana acum ceva de genul asta. Insa cred ca e nimic pe langa adevarata durere sufleteasca. N-am simtit pana acum cum e sa iubesti sau sa fi iubit. Nici macar suferinta pe care ti-o provoaca persoana iubita. Nu stiu cum e sa ai pe cineva alaturi. Insa mi-as dori pe cineva.
- Umm... nu stiu, ai putea sa o inviti la o intalnire. Sa vezi daca si ea simte ceva pentru tine.
- Ar fi ceva. Cred... cred ca o s-o invit in oras. Insa nu stiu cum - zise cu o urma de tristete in voce - nu am curaj, mi-e teama.
Ofteaza lasandu-si privirea sa-i zaboveasca in gol.

*

Timpul parca zboara cand esti in compania cuiva. Intrecandu-ne pana spre intrarea in curtea liceului constatasem ca se sunase de aproximativ cinci minute. Femeia de serviciu ne-a vazut indreptandu-ne spre cladire asa ca ne-a deschis usa care se pare ca era incuiata. Ok, de ce era usa incuiata? Oh, uitasem, asta nu e liceu ci inchisoare in toata splendoarea sa. Privirea destul de inspaimantatoare a femeii de serviciu ne studia atent precum un leu - in cazul ei, un corb - ce-si vana prada. Anii lungi de munca in acest loc isi lasasera amprenta asupra ei, batranetea spunandu-si si ea cuvantul.
- Voi copiii din ziua de azi, pana si la scoala intarziati, daramite cand e vorba sa mergeti la biserica.
Zise ea intorcandu-se si plecand spre vestiar, locul in care isi petrecea mare parte din timp.
Dau din umeri nepasatoare, continuandu-mi drumul alaturi de Kiba spre clasa. Holurile pustii cu peretii albi ca spuma laptelui si dulapurile albastre, cu gresia ciobita pe ici pe colo... ok, nimic iesit din comun. Se pare ca va fi o zi la fel de plictisitoare precum cele dinaintea celei dinaintea ei si tot asa.
- Pregateste-te. Urmeaza un sfert de ora de discurs plictisitor despre punctualitate.
Zic cascand somnoroasa.
Satenul incepe a rade, apoi pregatindu-ne fetele de "ingerasi", batem la usa asteptand ca Tsunade-sensei sa ne pofteasca inauntru. Zis si facut. Am pasit inauntru apropiindu-ne de catedra. Tsunade ma privea pe sub ochelari fara a schita vreun sentiment, facand apoi acelasi lucru cu satenul.
- Domnisoara Haruno si domnisorule Inuzuka, este nevoie sa va explic din nou cum sta treaba cu punctualitatea?...

*dupa un sfert de ora*

- ...deci sper ca de acum in colo, veti sosi la timp la ora. Nu aveti atat de multe responsabilitati incat sa va ocupe foarte mult din timp, mai ales dimineata. Asadar, singura voastra responsabilitate e sa veniti la scoala si sa invatati.
Spuse ea trimitandu-ne pe amandoi la locul nostru.
Am trecut printre bancile colegilor nostrii insirate una dupa alta pe trei coloane pana spre ultima banca. M-am asezat pe scaunul pozitionat langa fereastra privind plictisita cerul cenusiu. Pleoapele mi se inchid incet ascunzandu-mi micile perle verzi astfel ducandu-ma in lumea viselor. Mhmm, n-ar trebui sa adorm la ora lui Tsunade. Dar... mhmm...

_______________________________
Ok, stiu ca e scurt si imi cer mii de scuze. Va promit ca urmatorul capitol v-a fi mai lung avand in vedere ca acolo v-a incepe actiunea din nou.
So, sper ca v-a placut, siii va astept cu o parere sau o critica.

Those who are best suited to power, are those
who have never sought it.
⊙ • ⊙ • ⊙

Subiect: Re: De Craciun te vreau pe tine! Sam 29 Mar 2014, 19:27

Heyaaa ! Am terminat de citit și cum credeam, îmi place modul tău de-a prezenta ideile, deși, aș vrea să mai lucrezi un pic la partea sentimentală. Prelungește momentele și descrie în detaliu sentimentele personajelor, lent. (și eu am probleme tot la capitolul ăsta, pur și simplu sunt mai insensibilă din fire :)))) ); Continuând, acțiunea, mhm, abea aștept să văd ce-o să se întâmple și ce iubit o să-i găsească soarta Sakurei. Știi, la faza în care Sasuke s-a apropiat de ea și Sakura și-a închis ochii, așteptând minunatul sărut, iar el i-a zis de steaua căzătoare... deci dacă vedeai ce față am făcut mureai de râs. Eram gen: SERIOS?! BAKA SASUKEEE!!! :)))) Apropos, femeia de servici de la mine de la școală are aceeași replică cu tipa din poveste și-n plus, fosta mea dirigă obișnuia să ne țină discursuri despre punctualitate. Mă duci cu gândul la generală. Sunt curioasă cum o să fie sfârșitul, ce-o să se mai întâmple, așa că, dacă nu te superi și nu te deranjează, aș vrea să-mi trimiți și mie un PM când vii cu next-ul. Puuups kiss

I love you, key?

Subiect: Re: De Craciun te vreau pe tine! Mier 02 Apr 2014, 10:33

Heei. Dragut capitolul, mi-a placut..e adevarat nu s-au petrecut prea multe aici, dar am incredere in tine ca de data viitoare ne bagi ceva puncte culminante :))
hmm..nu prea mai am idei de comentariu, le las pe toate mai tarziu happy

Bye

♦ A jeep without a driver is just a car ♦

Hei, scumpo! Imi place foarte mult ficul tau, este foarte frumos si fascinant. Am crezut ca Sakura il place doar pe Sasuke, dar se pare ca si pe Kiba. Sasuke va avea multa treaba ca sa-i castige inima.:)) Chiar imi place de brunet are toate calitatile necesare, nu stiu cum nu s-a indragostit nebuneste de el inca. Sper sa ma anuti cand pui nextul. Spor la scris si la ispiratie. Pup! :*

De Craciun te vreau pe tine! Damon-Stefan-Elena-damon-salvatore-14458457-400-300

Awww ce dragut e.

De Craciun te vreau pe tine! Lana-del-rey2

She never looked nice. She looked like art and art wasn't supposed to look nice ; it was supposed to make you feel something.

Fanfic SasuSaku blocat din cauza inactivitatii.

cruelty is a gift humanity has given itself