Jocul iubirii


Cap I


O familie simpla dintr-un oras oarecare. In care totul merge normal, sau aproape normal…
-         -Mama! De ce trebuie sa ne mutam iar? Sau macar de ce nu ne mutam in alt cartier? De ce  trebuie sa plecat in alt oras?
-         -Te rog frumos sa nu te aud. Stii foarte bine ce a facut tatal tau. Eu nu mai pot sta aici si sa il vad!
-         -Mama…. Ok, de acord ca a gresit, ca te-a inselat cu… cu aia,  dar ceea ce vreau si eu chiar nu conteaza pentru tine? E a treia oara cand ne mutam.  Aici eu am toti prietenii si tu… nu ma desparti de ei inca odata! Zise fata printre lacrimi.
-         -Ia-ti gentile si sa mergem! Zise mama fete ice deja era in masina.
-         -Si se pare ca nu conteaza parerea mea pentru tine...  De ce ma mai chinui sa spun ceva? Oricum asa a fost mereu. Nu ti-a pasat…
-         -SANDRA! Tipa mama ei.


In urmatoare clipa cele doua se aflau in masina in drum spre noua lor casa. A fost un drum lung, linistit in care cele doua nu prea au comunicat. Un drum incheiat dupa 5 ore, doar cu o singura pauza. La intrarea in oras Sandra zari o placuta pe care scria: Mirkwood. Auzise de acel oras, era linistit, cu oameni foarte de treaba unde se afla si un liceu foarte bun. Dupa inca 15 minute de condus se aflau in fata unei case mari, cu o curte imensa unde erau o multime de flori parfumate. In curtea din fata casei erau tot felul de ornamente si un leagan perfect pentru relaxare. Copacii din jur erau infloriti, iar la orice mica adiere de vand petalele zburau intr-una.
-         -Deci… sa inteleg ca asta  e noua  noastra casa?  Cred ca incepe sa imi placa aceasta schimbare. Si totusi…
-         -Imi pare foarte rau draga mea. Stiu ca iti va fid or de prietenii tai dar iti vei face altii. Si iti promit ca nu ne vom mai muta.
-         -Promiti ?


Mama fetei dadu aprobator din cap zambind. In momentul acela tensiunea dintre cele doua scazu si legatura a devenit mai stransa. Impreuna au aranjat ultimele lucruri in noua lor casa. Sandra avea o camera mare, in care puteai oricand sa dai petrecere. Dar peste tot erau aruncate numai haine. Usor, usor seara se lasa peste Mirkwood. Cerul era senin, stelele foarte stralucitoare, si luna isi arunca lumina peste strazile intunecate. Sandra nu avea somn, inca nu s-a obisnuit in noua casa. Ceva nu ii dadea liniste. Dupa doua ore de meditatie somnul o cuprinse.


 Urmatoarea zi, dimineata, Sandra se trezi foarte energica.
Sandra P.o.V.
Buna dimineata soare! Ma intreb… de ce ma simt asa bine? Am senzatia ca azi se va intampla ceva. Ceva tare. Im fine, mai bine cobor sa beau o cafea... si apoi… voi merge sa innot putin sau sa poate sa ma bronzez putin. Sau sa citesc ceva mai bine. Si de luni la scoala… la naiba…
Fiind o zi foarte senina, Sandra iesi in curte sa i-a putin aer si sa citeasca o carte. Una dintre pasiunile ei, dar nu orice gen de carti. Citea carti cum ar fi The Vampire Diarias sau Pretty little liar. In timp ce citea si se dadea usor in leagan la casa vecina zari o silueta masculina, la bustul gol, foarte bine lucrat. Privirea ii fu captata imediat. Dar in timp ce se uita la el, sau mai bine zis se holba, baiatul o observa. Cand ea iesi din “transa” se dezichilibra si cazu pe jos.
-         Hei, esti bine? Zise baiatul ce veni sa o ajute.
-         Aaa… da, sunt bine, sau cel putin asa cred ca sunt bine…
-         -Da-mi voie sa te ajut sa te ridici. Tu trebuie sa fi noua vecina, correct?
-         -Da, da, da. Eu sunt…aaa…noua vecina, zise Sandra.
-         -Eu sunt Brandon, tu esti?
-         -Eu sunt Rose, Sandra Rose. Cred ca inca sunt putin ametita de la cazatura.
-         -Fain nume. Ti se potriveste, chiar esti frumoasa ca o floare, ca un trandafir.uite ce e, sunt cam direct. …ma gandeam daca nu esti ocupata... sa iti arat putin imprejurimile. Zise Brandon putin timid  in timp ce o tinea de mana si se uita in ochii ei.

 Konichiwa!  
     Am trecut si eu pe aici, si , desigr ti-am citit ficul. Imi place si imi place chiar destul de mult(nu, farte mult). Apreciez ideea originala si felul de a scrie.Imi place cum te joci mai mult cu dialogul si imi place ca primul capitol al ficului are actiune ceea ce il scoate din prolog si plictiseala.  De abia astept urmatorul capitol si te rog, te rog mult anuntama si pe mine !   
    Cam ata am avut de spus.
   Sayonara!
P.S. Ai putea ca in urmatorul capitol ca folosesti un size ceva mai mic ptr. ca s-ar putea ca unora sa nu le placa, cam ata. Mini-P.s. Sper ca nu te-ai suparatt ! 

Buna ! 
Deci, un fic interesant, pana acum. 
Dar felul in care ai scris literele mi-a cam dat de furca cu cititul. 
in pura naratiune nu se folosesc cifre, doar nu e matematica. 
Asa, acum sa trecem la fic, actiunea e cam micuta pentru azi, si cica "timid", mie nu mi se pare ala baiat timid daca nu te vede de nici cinci minute si deja te invita in oras. In rest ai un fic dragut, destul de abordata ideea cu fata noua, dar merge, pentru ca esti incepatoare. Hmm, as fi vrut sa pui accent mai mult pe ce a simtit ea in legatura cu mutarea, cu noua casa, dar cum am zis, esti incepatoare. 
Cam atat.
Astept sa vad cum va avolua acest fic promitator. Te rog sa ma anunti si pe mine cand pui next.
Ja ne !

Am citit si eu ficul tau si pot sa zic cu mare drag ca-i foarte interesant!! Desi incearca sa pui mai multa descriere si mai putin dialog . Ideea mi-e oare cum cunoscuta dar nu in totlitate, mie mi se pare un fic care ar pute-a ajunge printre cele mai favorite! Ei si nu mai continui ca nu sunt critic asa ca... Te pup, pa pa, si sa ma anunti te rog. 

Si iata ca mi-am facut timp si am adus cel de-al doilea capitol. 

Cap. II

In timp ce vorbeau, fara sa stie erau priviti de sora mai mica a lui Brandon.ii privea continuu din camera sa. Ca un copil mic is freca mainile intre ele ca si cum ar pune ceva la cale.
Emma P.o.V.
Deci asa sta treaba. Ea e noua vecina si se pare ca fratiorul meu drag o cam simpatizeaza. Hmm…sper sa il faca fericit,ca altfel viata ei va devein un chin.  Si sper ca nu e la fel  de ingamfata si plina de fite ca Denys. Ea zambeste, el la fel. Prevad o noua idila de dragoste. Dar ce face? De ce… o firar. E asa un natang… deci se pare ca va trebuii ca eu sa intervin.DIN NOU!!!


 Cei doi inca erau in curtea fetei si vorbeau. Sandra statea pe ganduri si nu stia ce sa-I raspunda baiatulul. Sa mearga cu el la o plimbare, sau nu. Nu ii inspira inca incredere si era greu. In cele din urma s-a decis sa il refuze, la urma urmei era un necunoscut  si daca mama ei ar fi aflat ca iese cu cineva ar fi iesit o cearta urata. Ea fiind o persoana foarte protectoare, nu vroia ca fata ei sa pateasca ceva. Brandon fu putin dezamagit de raspunsul ei dar se resemna rapid pentru ca si ea pentru el era tot o necunoscuta.  Baiatul venit in casa, intra rapid in camera sa si deschise televizorul.Emma, sora sa alerga repede pe hol spre usa lui si intra peste el. Tot ce-I zise a fost: “Esti un mare natang!” si inchise. Brandon se uita ciudat la ea, pentru ca nu stia ce a mai facut si de aceasta data. Se gandea ca iar va fi pedepsit de parinti.  Mica zurlia fugea din nou, de aceasta data la vecina. Aflata in fata usii, batu atat de tare incat putea trezii si mortii din somn.


-          Tu nu esti intreaga la minte de vi si bati in halul asta sau ce? Si cine esti ma rog? Zise Sandra enervate.
-          Eu sunt Emma! Sora lu Brandon.
-          Hmm…azi voi cunoaste cumva tot orasul?  Ma rog. Eu sunt Sandra, zise pe un ton putin ironic.
-          Nu te tin mult de vorba. Vreau sa iti spun ca diseara are loc o petrecere la un bar pe plaja. Merg si eu, si cam toti cei din liceul nostru. Tu fiind noua pe aici ai nevoie de un ghid. Eu ma ofer. Iar diseara vreau sa vi. Fara discutii. Clar. La ora sapte incepe, eu am plecat acum. A da, si…sa porti ceva rosu. Ne vedem diseara. Bye!
-          Dar eu nu…
Sandra P.o.V.
Doamne ce mult mai vorbeste fata asta. E ciudata dar si o companie placuta in acelasi timp. Ceva rosu? Ma intreb de ce… nu prea aveam chef de iesit, dar nu mi-ar strica sa cunosc cativa oameni noi.  



Si din nou seara se lasa peste Mirkwood. Sandra isi pregati o pereche de pantaloni de blugi deschisi cu niste taieturi pe ei, un top de o nuanta rosu aprins scurt, o vesta tot blugi la fel ca pantalonii si o pereche de sandale inalte la fel ca topul. Parul ei blond era plin de bucle iar ochii albastri ii erau scosi in evident prin culorile machiajului si genele lungi.  Tinuta, parul si machiajul o faceau sa arate perfect. In drum spre plaja, multi se uitau in urma ei.  In acea seara urma sa se capete cu o porecla: “Blonda misterioasa”.


E cam scurt dar urmatorul va fi mai lung. Promit :3

Eheeeee, asa mai merge.
Am uitat : Buna ! 
Ma bucur ca ai adus next asa de repede. 
Am putut de data asta sa citesc fara probleme. 
E dragut capitolul, cam scurtut cum ai zis si tu, dar presupun ca asta e pretul pentru un next rapid. Ma intreb ce planuri are Emma si ce se va petrece mai departe, la petrecere. 
Astept next, dar nu te grabi, e bine sa o iei mai incet. 
Cam atat.
Demy te pupaceste dulce de tot. 
Ja ne !

Cap III

Si din nou seara se lasa peste Mirkwood. Sandra isi pregati o pereche de pantaloni de blugi deschisi cu niste taieturi pe ei, un top de o nuanta rosu aprins scurt, o vesta tot blugi la fel ca pantalonii si o pereche de sandale inalte la fel ca topul. Parul ei blond era plin de bucle iar ochii albastri ii erau scosi in evident prin culorile machiajului si genele lungi.  Tinuta, parul si machiajul o faceau sa arate perfect. In drum spre plaja, multi se uitau in urma ei.  In acea seara urma sa se capete cu o porecla: “Blonda misterioasa”.


Pe plaja petrecerea era in toi. Emma se uita intr-una dupa Sandra care nu mai aparea. Ea statea impreuna cu inca doua fete, care nu erau la fel de vorbarete ca ea.  Mei si Cortney.  Cele doua se tot intrebau de ce se agita Emma asa tare, mai ceva ca o sticla de Pepsi. Fata le povesti ca are o surpriza pentru ele.
-          De cand Denys ne-a lasat balta nu prea am mai fost acelasi grup, ne-am cam despartit si isi bate joc de noi, iar eu nu mai rezist. Dar acum am gasit persoana perfecta care ii poate lua locul si o poate calca in picioare in orice moment. Are o personalitate foate puternica si asta se vede numai dupa felul cum arata si cum iti raspunde. Fetelor v-o prezint pe Sandra.


Fix in acel moment isi facu aparitia. Majoritatea au ramas cu gura cascata la vederea ei. Si felul in care statea si se uita in jur, cum ii sfida pe toti din priviri, ii dadea un aer de superioritate. Intr-un final cand o vazu pe Emma, se indrepa spre ea cu un mers foarte provocator.  Toti cei din jur vorbeau despre ea. Baietii o admirau, mai aveau putin si salivau sau cadeau pe jos, iar fetele… vorbea invidia din ele.  Brandon nu mai putea scoate niciun cuvant tot ce zicea era:”Aaaa…aaa….aaa”. Intru-un final reusind sa ii spuna numele: “SANDRA!” Ea se intoarse cand isi auzi numele si ii arunca o privire putin perversa uitanduse in ochii lui.


-          Deci, iti cam place de fratele nu-i asa? Zise Emma ridicand din sprancene.
-          E dragut, dar inca nu il cunosc. Am vorbit doar cateva minute azi deci… Sandra nu apaca sat ermine ceea ce avea de zis ca este intrerupta.
-          Emma!
-          Denys! Nu puteai sa nu treci putin pe aici sa ne saluti, corect? Zise Emma cu un zambet ironic pe fata.
-          Hmm…Fratiorului tau scump ii cam e dor de mine, si…  vad ca ati gasit o inlocuitoare. Oricum nu se compara nici pe departe cu mine. Si la aspect, sunt cu mult peste ea zise Denys.
-          O hai nu zau? Nu te mai trezi sa comentezi aiurea pentru ca nu iti face prea bine. Ciocu mic si joc de glezne, care ti-o fi numele.


Denys, simtinduse indignata de vorbele Sandrei, pleca dandusi ochii peste cap.  In urmatoarea clipa Emma ii dadu o bratara pe scria numele ei cu majuscule:”SANDRA”. Acea bratara era simbolul grupului lor, numit SHINee, iar misterul culorii fu deslusit. Reprezenta doua lucruri: in primul rand culoarea reprezentativa a clubului si in al doilea rand culoarea favorita a lui Brandon.  Dupa o ora in care a socializat cu noile sale prietene se gandi sa joace un billiard alaturi de baieti. Sa le arate cum se joaca .  O lua pe Emma dupa ea si se baga in jocul baietilor. “Va arat eu cum se face!” Lua tacul de la Brandon si cu niste miscari foarte lascive lovi. Emma ii dadea coate fratelui ei, pentru ca acesta se uita la decolteul Sandrei.
-          Da, ce, cum? Ce-am facut?  Zise Brandon.
-          Unde te uiti ma! Fa ce iti spun eu. Invit-o la dans Ii zise Emma serioasa.
Sandra si Brandon dansau acum pe o melodie lenta. Emily Sande-Read all about it. Un dans placut, in care cei doi la inceput nu au prea au comunicat. Abia pe la jumatatea melodiei au inceput sa se simte in largul lor, au schimbat diferite replici si s-au cunoscut mult mai bine.  Incetul cu incetul intre cei doi se aprindeau scantei. Si nu doar de natura emotionala, cat si fizica. La final cand cei doi s-au despartit unul de altul, Denys incerca sa verse pe Sandra un cocktail. Planul transformandu-se intr-un esec pentru ca Sandra o vazuse si bautura ajungand tot pe ea. Toti cei din jur au inceput sa rada inclusive Brandon.
-          Ai sa mi-o platesti pentru asta! Zise Denys furioasa.
-          Da da, cum zici tu printesa, fugi acum acasa si plangi putin.

Cu totii incepeau a se pregati de plecare. Ultima petrecere din acea vacant era pe sfarsite. Un nou an incepea, cu noi peripetii. Cu noi prieteni…sau dusmani!

Citat :

Cap III (E titlu, nu îţi ia mult să scrii "Capitolul", nu mai scrie prescurtat.)


Si (,) din nou (,) seara se lasa peste Mirkwood. Sandra isi pregati o pereche de pantaloni de blugi  ("o pereche de blugi", e logic că despre pantaloni e vorba.)deschisi (,) cu niste taieturi pe ei, un top de o nuanta rosu aprins (,) scurt, o vesta tot blugi la fel ca pantalonii  ("o vesta tot blugi la fel ca pantalonii" E total aiurea, parcă ai tradus o propoziţie pe google translate. Ai mai multă grijă la exprimare, trebuia să arate aşa: o vestă din acelaşi material ca pantalonii.)si o pereche de sandale inalte (,) la fel ca topul.  (Nu poţi compara un top cu nişte sandale, e ciudat. Sunt obiecte diferite, ştiu că te referi la culoare, dar ai încercat să arăţi asta într-un mod eronat. Plus că deja ai menţionat asta în capitolul trecut, nu e nevoie să repeţi descrierea ţinutei, nu prea contează atât de mult.)Parul ei blond era plin de bucle (,) ("părul ei blond era FĂCUT bucle". Nu poţi băga buclele în păr.) iar ochii albastri ii erau scosi in evident ("evidenţă") prin culorile machiajului si genele lungi.  Tinuta, parul si machiajul o faceau sa arate perfect. In drum spre plaja, multi se uitau in urma ei.  In acea seara urma sa se capete cu o porecla: “Blonda misterioasa”.  (Puteai găsi o poreclă mai bună şi puteai descrie scena asta mult mai bine. Ce ai scris e sec, nu captează interesul şi e foarte grăbit.)


Pe plaja (,) petrecerea era in toi. Emma se uita intr-una dupa Sandra (,) care nu mai aparea. Ea statea impreuna cu inca doua fete, care nu erau la fel de vorbarete ca ea.  Mei si Cortney.  Cele doua se tot intrebau de ce se agita Emma asa tare, mai ceva ca o sticla de Pepsi. Fata le povesti ca are o surpriza pentru ele.
-          De cand Denys ne-a lasat balta (,) nu prea am mai fost acelasi grup, ne-am cam despartit si isi bate joc de noi, iar eu nu mai rezist. Dar acum am gasit persoana perfecta care ii poate lua locul si o poate calca in picioare in orice moment. Are o personalitate foate puternica si asta se vede numai dupa felul cum arata si cum iti raspunde. Fetelor (,) v-o prezint pe Sandra.


Fix in acel moment isi facu aparitia. Majoritatea au ramas cu gura cascata la vederea ei. Si felul in care statea si se uita in jur, cum ii sfida pe toti din priviri, ii dadea un aer de superioritate. Intr-un final (,) cand o vazu pe Emma, se indrepa ("îndreptă") spre ea cu un mers foarte provocator.  Toti cei din jur vorbeau despre ea. Baietii o admirau, mai aveau putin si salivau sau cadeau pe jos, iar fetele… vorbea invidia din ele.  (Ce am subliniat e scris cu prost gust. Scuză-mă că îţi spun, dar mă aştept să aud aşa ceva pe la mândrele care mănâncă seminţe în şanţuri  şi insistă că "e morţi băieţii după ele". Înţeleg că încerci să o arăţi superioară, dar fă-o subtil şi graţios, nu aşa.) Brandon nu mai putea scoate niciun cuvant (,)  tot ce zicea era:”Aaaa…aaa…. (Punctele de suspensie sunt în număr de trei, nu mai multe, nu mai puţine.) aaa”. Intru-un ("într-un")  final reusind sa ii spuna numele: “SANDRA!” Ea se intoarse cand isi auzi numele si ii arunca o privire putin perversa (,)  uitanduse in ochii lui.


-          Deci, iti cam place de fratele (,)  nu-i asa? Zise Emma ridicand din sprancene.
-          E dragut, dar inca nu il cunosc. Am vorbit doar cateva minute azi (,)  deci… Sandra nu apaca sat ermine ("nu apucă să termine", aşa. Ce Dumnezeu ai scris acolo?)  ceea ce avea de zis ca este intrerupta.  ("pentru că a fost întreruptă")


-          Emma!
-          Denys! Nu puteai sa nu treci putin pe aici sa ne saluti, corect? Zise Emma cu un zambet ironic pe fata.
-          Hmm…Fratiorului tau scump ii cam e dor de mine,  (fără virgulă)si…  vad ca ati gasit o inlocuitoare. Oricum nu se compara nici pe departe cu mine. Si (,) la aspect, sunt cu mult peste ea (,) zise Denys.
-          O hai nu zau?  ("Oh, hai, nu zău!")Nu te mai trezi sa comentezi aiurea (,) pentru ca nu iti face prea bine. Ciocu ("Ciocu' ") mic si joc de glezne, care ti-o fi numele.
(Replicile de mai sus sunt slabe, ai încercat să o arăţi pe Sandra superioară şi aşa mai departe, însă dialogul nu atinge nivelul de inteligenţă pe care doreşti ca ea să îl dovedească, din contră...)

Denys, simtinduse ("simţindu-se") indignata de vorbele Sandrei, pleca dandusi ochii peste cap.  In urmatoarea clipa (,) Emma ii dadu o bratara pe scria numele ei cu majuscule:”SANDRA”.  (Nu trebuia să îi scrii şi numele, se înţelegea de la sine.)Acea bratara era simbolul grupului lor, numit SHINee,  (Aveau un grup căruia i-au dat şi nume? Cam penibil, sincer, să nu mai zic de denumire...)iar misterul culorii fu deslusit. Reprezenta doua lucruri: in primul rand (,) culoarea reprezentativa a clubului si (,) in al doilea rand (,) culoarea favorita a lui Brandon.  Dupa o ora in care a socializat cu noile sale prietene (,) se gandi sa joace [strike]un[/stike] billiard alaturi de baieti. Sa le arate cum se joaca .  ("Sa le arate cum se joaca", propoziţia asta este la fel de deplorabilă ca şi cele de mai sus, subliniate de mine. Poţi folosi replici megalomane în vocabularul personajului, însă autorul, adică tu, trebuie să se menţină neutru şi să nu o dea în îngâmfare jenantă.) O lua pe Emma dupa ea si se baga in jocul baietilor. “Va arat eu cum se face!” (.) Lua tacul de la Brandon si (,) cu niste miscari foarte lascive (,) lovi. Emma ii dadea coate fratelui ei, pentru ca acesta se uita la decolteul Sandrei.
-          Da, ce, cum? Ce-am facut?  Zise Brandon.
-          Unde te uiti (,) ma!  (Semnul întrebării, doar e o întrebare.)Fa ce iti spun eu. Invit-o la dans (,) Ii  ("îi")zise Emma serioasa.
Sandra si Brandon dansau acum pe o melodie lenta. Emily Sande-Read all about it. Un dans placut, in care cei doi (,) la inceput (,) nu au prea au comunicat. Abia pe la jumatatea melodiei au inceput sa se simte ("simtă") in largul lor, au schimbat diferite replici si s-au cunoscut mult mai bine.  Incetul cu incetul (,) intre cei doi se aprindeau scantei. Si nu doar de natura emotionala, cat si fizica. La final (,) cand cei doi s-au despartit (,)[strike] unul de altul,[/strik] (Logic că unul de altul...) Denys incerca sa verse pe Sandra un cocktail. Planul transformandu-se intr-un esec (,) pentru ca Sandra o vazuse si bautura ajungand tot pe ea. ("Sandra o văzsue, iar băutura a ajuns pe cea a cărei tentativă luase o întorsătură neplăcută", cam aşa, nu cum ai scris tu. Verbul la gerunziu e ales aiurea.) Toti cei din jur au inceput sa rada (,) inclusive  ("inclusiv")Brandon.
-          Ai sa mi-o platesti pentru asta! Zise Denys furioasa.
-          Da da, cum zici tu (,) printesa, fugi acum acasa si plangi putin.


Cu totii incepeau a se pregati de plecare. Ultima petrecere din acea vacant  ("vacanţă")era pe sfarsite. Un nou an incepea, cu noi peripetii. Cu noi prieteni…sau dusmani!

Încep cu titlul care este extrem de sălcios. Se încadrează în grupul titlurilor anonime, lipsite de acel ceva capabil să le scoată în evidenţă. În plus, "jocul iubirii" este o combinaţie banală, nu cuprinde nici mister, nici autenticitate, nimic plăcut. Te sfătuiesc să îl schimbi, dar nu o face cu grabă, gândeşte-te bine şi cere nişte păreri.
Despre idee pot spune că este un stereotip nereuşit. Îmi aduce oarecum aminte de filmul Mean Girls şi altele participante ale acestei categorii. Nu vreau să spun că e inspirată de acolo, doar că este formată cu acţiuni şi personaje ridicole şi uşor de anticipat: antagonista care o să încerce să îi facă zile fripte protagonistei, dar totul se întoarce împotriva ei şi se face de râs (incidentul cu acel cocktail), protagonista posedă o frumuseţe şi o inteligenţă (pe care nu te pricepi să o exprimi şi pe care nu ai şanse, cel puţin încă, să o conturezi aşa cum trebuie sau să o înţelegi) ieşite din comun şi se alege cu băiatul mult dorit de toate fetele care, se surpriză, a fost iubitul antagonistei. Trebuie să schimbi povestea, să aduci altceva mai interesant şi distinct, altfel ideea ficului rămâne la pământ.
Descrierea este praf şi pulbere. În primul rând, ai de lucrat la vocabular şi exprimare, asta ca să scoţi nişte propoziţii plăcute, nu unele ca cele subliniate, demne de milă şi care nici nu merită citite. Înţeleg că doreşti să o scoţi în evidenţă pe Sandra, dar să nu exagerăm, totuşi. Ce e prea mult strică şi deja ai intrat în domeniul ştiinţifico-fantastic. Limitează-te la ceea ce înţelegi, fiindcă nu te pricepi la ironie, aroganţă şi replici cu sensuri duble. Încercările de a face pe omul superior, prin ceea ce scrii, eşuează lamentabil, la fel ca planul lui Denys şi totul se întoarce împotriva ta.
În al doilea rând, Sandra nu s-a arătat nici inteligentă, nici cu o personalitate puternică, aşa cum a spus Emma fetelor din grup, când au vorbit atunci a părut doar arogantă şi nesuferită, trăsături diferite de cele menţionate. De asemenea, în capitolul trei a fost construită în antiteză faţă de primele două, acele mişcări lascive şi nu mai ştiu ce. Nici nu părea că vrea să meargă la petrecere, se ruşinase când a văzut un băiat fără tricou, dar la petrecere, unde erau atâţia, se dovedise sigură pe sine şi fără pic de jenă. E aiurea, fiindcă nu pare acelaşi personaj, nu o poţi schimba din capitol în capitol, nu aşa se face. Ai vrut să surprinzi, dar nu rezolva asta prin modificarea nepotrivită a comportamentului şi a acţiunilor personajului.
În concluzie, ai mult de lucru la descriere. Numai hainele le-ai prezentat, chiar de două ori, dar nu am găsit nici sentimente, nici descrieri ale exteriorului, a portretelor personajelor -morale sau fizice- am dat doar peste ce nu trebui.
Despre dialog spun că e de compătimit. Replicile sunt vai de capul lor, şi ce e amuzant e că vor să pară atacuri de neoprit la adresa celorlalte personaje, iar aici intervine, ca în multe cazuri, contrastul dintre aparenţă şi esenţă. Dialogul nu este amuzant, nici cu capacitate intelectuală deosebită, nici... Gândeşte-l mai bine, ai o groază de lucrat la el.
Acţiunea e grăbită, chiar foarte. Te grăbeşti să relatezi cât mai multe, nu laşi loc de detalii, ficul tău este predominat de caracterul dinamic. Descriere, de asta ai nevoie.
Punctuaţie : Treci pe aici.
Exprimarea este vai de capul ei, Dumnezeule. Citeşte cât de mult poţi, ai mari probleme cu exprimarea, nu este deloc potrivită pentru literatură, nu emană sensibilitate, nimic. Ai un vocabular redus şi e nevoie să îl dezvolţi.
Mm, estetica arată bine, cel puţin în ultimele două capitole. Aşa să o ai şi în următoarele.

Dacă ai vreo nelămurire, trimite-mi mesaj privat şi clarific tot.

Buna ! 
Am ajuns si pe la capitolul asta, multumesc mult de anunt.
Nu prea am ce zice, dragut ca de obicei, mi-a placut ca Emma a pus-o la punct pe Denys, dar nu imi place numele XD.
In rest, sa nu te lasi descurajata de critica, sper sa scrii in continuare chiar daca e mai mult sau mai putin placuta.
Cam atat am avut de spus.
Ja ne !

Capitolul IV



Dimineata era aproape. Primele raze ale soarelui incepeau sa se iveasca si sa se strecoare pe geamul Sandrei.  Lumina deja prea puternica o face sa se trezeasca. Buimaca de somn isi lua telefonul sa vada cat e ceasul. Era 6 jumatate. Inca obosita de la petrecere, cu greu se scula. In cele din urma s-a ridicat si a mers la baie pentru a face un dus scurt. Dupa ce a terminat dusul prima oprire a fost in fata dulapului.  Era greu de decis, fiind noua, prima impresie era destul de importanta.  O rochie albastra deasupra genunchiului, o fundita neagra in par, o pereche de sandale finute si gata tinuta. Cand a coborat pe scari, mama sa o astepta in bucatarie cu micul dejun si o cafea. “Buna dimineata mama”, zise Sandra zambitoare. Doamna Rose ii intoarse zambetul.  Cele doua au discutat in liniste in bucatarie diferite lucruri, diferite secrete mama-fica.  Pe la 7 jumatate, Sandra isi ia geanta si se indrepta spre masina. Un jaguar alb decapotabil.  In cinci minute se afla deja acolo. Parcarea era plina, dar ea reusi sa isi gaseasca un loc cu usurinta. Coborata din masina, echipa de basket a scolii a si pus ochii pe ea.  Neavand alta cale sa ajunga in scoala, a fost nevoita sa treaca printre ei.  Doar unu din ei comenta:”Bun venit la liceul din Mirkwood!”.


Liceul din Mirkwood...se gandea Sandra. Un liceu cu un foarte bun prestigiu, de unde au iesit multi absolventi de elita, cunoscuti peste hotare in diferite domenii. In domeniul sportiv se numara printre liceele cu cele mai multe cupe, iar in domeniul educational, foarte multe concursuri, olimpiade cu nenumarate premii. Elevii, care mai de care mai fashion.


Cand sa deschida usa liceului din neatentie s-a izbit de un baiat. Era Bradon, care, cand observa peste cine a dat a inceput sa zambeasca. O intreba daca are nevoie de ajutor, daca stie unde sa mearga. Pentru inceput prima directie era cabinetul directorului pentru a verifica daca totul in dosarul ei era in regula. Brandon s-a oferit sa o conduca. Cu un simplu “multumesc”, Sandra intra in birou. “Domnisorara Rose, tocmai va studiat putin dosarul” zise directorul. Era impresionat de multitudinea activitatilor si diferitelor concursuri la care a luat parte. Cu zambetul pe buze directorul o felicita. Era fericit ca avea o astfel de eleva in scoala sa. O eleva de la care va avea parte de foarte surprise placute. La finalul discutiei directorul se oferi sa o conduca spre noua ei clasa. Cand au ajuns in fata usii, Sandra ii multumii si intra. In clasa, elevii erau in bancile lor impreuna cu dirigintele si discutau despre ce-au facut in vacanta.  Nu pareau prea entuziasmati de ce se vorbea, de aceea multi mai aveau putin si adormeau.  Putini iau dat importanta, dar prezentarile se faceau in pauza. 

Pe la jumatatea orei, foarte grabit un baiat alerga pe holuri si intra in clasa fara a bate la usa.  Deranjat de gestul acestuia, profesorul, din prima zi il trimite la detentie dupa ore. Pana atunci il invita sa ia loc in clasa. Elevul intarziat nu era nimeni altul decat Brandon. Intr-un final ora era gata, iar cand profesorul a iesit toti au sarit direct pe Sandra. In jurul ei erau cam douazecisicinci de persoane, din care saptesprezece baieti ce se aratau foarte interesati de ea. Sandra se prezenta in fata tuturor iar apoi fugi pe hol. Prea multi pe capul ei si erau obositori.  In pragul usii se afla Brandon ce o oprii si lua dupa el intr-un foisor. Au fost surprinsi cand s-au vazut in aceeasi clasa, pentru ei era chiar placut. In foisor erau foarte multi elevi, bucurosi sa se revada. Cei doi s-au asezat la o masa, unde stateau doar cei mai populari. Printre persoanele aflate la masa era si Emma, impreuna cu Mei si Cortney. Toti erau impartiti in diferite grupuri.  

Buna ! 
Am ajuns iarasi inainte sa ma anunti. 
Ma bucur ca ai pus next atat de repede.
O clasica prima zi de scoala a unei nou-venite, nimic deosebit, inafara ca brandon pare cam aerian.
Abia astept next si sper sa ma anunti.
Ja ne !

Ei bine am vazut ca se foloseste destul de des ideea de a adresa intrebari personajelor. As vrea sa incerc si eu. Daca aveti intrebari pentru Sandra, Emma sau Brandon va vor raspunde cu mare placere.  

Capitolul V

Timpul a trecut foarte repede, iar prima zi de scoala era aproape gata. Unii profesori deja au dat teme, unii elevi aveau detentie si ajungeau acasa mult mai tarziu. Inainte de plecare, Sandra se gandi ca ar fi bine sa mai viziteze liceul. Fara sa isi dea seama se afla in fata unei usi mari, deasupra careia era o cheie muzicala. Acolo se afla unul din cluburile liceului. Pe usa se afla un anunt in care scria ca oricine e binevenit. Acolo activitatea se desfasura mereu dupa ore.
-          Sa nu indraznesti sa intri in aceasta sala vreodata!
Sandra recunoscu vocea imediat. Era a noii sale “prietene”, Denys. Sandra s-a intors spre ea si zambindu-i ii spune ca nu va merge, pentru ca are alte prioritati, ce necesita cu adevarat atentia ei decat cantatul. Dar daca o vafe vreodata, nimic nu o poate oprii. Si a plecat lansand-o pe Denys singura. Iesita in curtea liceului ramase uimita ca toata lumea disparuse asa rapid. Sau aproape toata lumea, unii aveau de ispasit pedepse pentru intarzieri la ora. Cum nu avea chef sa mearga acasa, si sa isi auda mama cum comenteaza ca a intarziat, prefera sa faca o vizita la biblioteca scolii. Oricum o va certa, va gasi un motiv, asa ca mai bine sa isi ia ceva de citit sa o linisteasca dupa. Intreba bibliotecara unde se afla cartile politiste. Dupa ce a condus-o la ele, Sandra ramasese la cat de multe erau. Nu stia ce sa isi aleaga. Le lua pe fiecare in parte si citea cate putin sa vada despre ce e vorba. La o masa pierduta printre rafturi statea un baiat ce ii urmarea fiecare miscare.  Vazand ca fata rasfoia fiecare carte se ridica si merge direct catre ea si ii spune:
-          Uite, eu ti-o recomand pe asta. Am citit-o de doua ori si as mai citi-o inca de zece ori.


 Apoi cand Sandra sa zica si ea ceva observa ca baiatul deja plecase. Se intreba cine e si de ce a disparut asa repede.  Umatoarea zi avea de gand sa il caute in scoala sau poate il va intalni tot aici. Intr-un final dupa doua ore de colindat toata sala se hotari sa plece acasa pentru ca era deja tarziu. Cand s-a uitat la ceas si a vazut ca era deja cinci jumatate incepu sa o ia la fuga prin scoala catre masina ei. Era singura ce se mai afla in acea parcare mare. Cand iesi din scoala se grabi si mai tare, isi cauta cheile de la masina in geanta iar din neatentie s-a lovit de Brandon ce tocmai iesise de la detentie. S-a izbit atat de tare incat au cazut amandoi in iarba. Brandon statea deasupra ei si o privea foarte adanc in ochi, iar ea facea la fel. Mainile Sandrei se aflau pe pieptul lui. Brandon se afla din ce in ce mai aproape de buzele ei, dar dintr-o data Sandra se trezi la realitate si vroia sa se ridice. Baiatul nu avea incotro si dupa ce s-a dat la o parte a ajutat-o sa se ridice. Fata ii multumi pentru ajutor iar apoi se indrepta catre masina.   Dupa ce se urca, isi cauta cheile din nou. Rascoli prin toata geanta pana cand auzi un zgomot langa urechile ei.
-          Cauti cumva astea? O sa le primesti cu doua conditii: daca ma lasi pe mine sa conduc pana acasa si daca ma saruti pe obraz! Zise Brandon cu o privire careia nu ii puteai rezista.
-          Bine…fie cum vrei tu.
-          Ok, prima conditie e indeplinita, dar a doua?
-          Esti ca un ghimpe in coaste, ii zise Sandra razand. Deci, e bine? Zise imediat dupa ce il saruta foarte apasat si senzual
-          Oh, e foarte bine…si placut. Sa mergem. Ai nostrii se vor enerva ca intarziem din prima zi.


Au ajuns acasa imediat, nici nu au avut timp sa vorbeasca prea mult. Spre surprinderea lor nu au fost certati. Parintii lui Brandon se aflau acasa la Sandra impreuna cu mama ei si luau masa. Au ramas foarte surprinsi ca nu au primit niciun repros, ba chiar pe fetele parintilor erau afisate niste zambete placute, de fericire, mai ales cand au intrat impreuna in casa. Se intelegeau foarte bine, de parca s-ar cunoaste de o vesnicie.  Vazand cat de bine se inteleg, Brandon ii propune Sandrei sa mearga impreuna la el acasa, nici nu vor observa ca lipsesc, iar ea accepta. Baiatul ii facu turul casei imediat, apoi ii zise sa mearga in spate la piscina.
Sandra se afla acum singura in curtea din spatele casei. Afara, soarele inca stralucea pe cer si se oglidea in apa din piscine. Era fascinate de frumusetea naturii. De florile colorate, de copacii din care zburau petale, si de tot ce e in jurul ei. Piscina lui Brandon era la fel de mare ca a ei. A mers la o masa aflata langa ea si se aseza pe unul dintre scaune asteptandu-l pe Bradon. In cele din urma acesta isi facu aparitie cu doua pahare si o sticla de sampanie pe o tava. Dar se para ca pe acea tava se mai afla ceva. Era un trandafir alb, in jurul caruia pe tulpina, printre frunze, era un lant de argint, cu un mic pandantiv in forma de stea.  Cand ii oferii floarea, Sandra ramase fara cuvinte, dupa cateva clipe de tacere, baiatul se oferi sa ii puna lantul. Dupa ce il pune, se apropie de urechea acesteia si ii sopteste:
-          Nici o stea, din intregul univers nu e mai stralucitoare si mai frumoasa decat tine.

La auzul acestor cuvinte, Sandrei i se iveste pe fata un zambet, apoi se intoarce catre el si spune numele tot in soapta.  Una dintre mainile lui Brandon se afla pe chipul fetei, iar cealalta in jurul taliei. Se priveau foarte intens si timid in acelasi timp in ochi. Distanta dintre buzele lor era tot mai mica, pana cand intre cei doi s-a format un sarut foarte lung si pasional. Aratau ca doi indragostiti dintr-un film, care s-au revazut dupa foarte mult timp in care au fost fortati sa stea departe unul de celalalt. Dupa un timp sarutul inceta iar cei doi se priveau din ochi. Sandra, avand o minte putin diabolica, l-a impins pe Brandon in piscina. A cazut destul de tare, pentru ca apa a sarit peste tot in jur. Cand iesi la suprafata o privi pe Sandra furios. Dupa ce a iesit din apa, trecu pe langa ea fara ai zice nimic. Sandra isi facea griji acum ca s-a suparat pe ea. Dar de unde, ca Brandon o lua prin surprindere in brate si s-a aruncat din nou in piscina.

Buna!Vreau sa-ti spun 2 "chestii":
1.Nu pot spune ca ma da pe spate ficul tau,dar din cate vad este primul,deci este destul de bun.
2.NU TREBUIE sa trimiti mesaje private membrilor pentru a le da de veste ca ai si tu un fic.Poate sa iti atrag atentia nu este treaba mea ci a moderatorilor,dar eu simt nevoia sa o fac.As fi vrut s-o fac printr-un mesaj privat,dar pana sa ajunga la tine dureaza un milion de ani.
Pe forum gasesti,la FanFicuri,un post sa zic asa care se numeste:"Citeste inainte de a POSTA".Nu ar fi rau daca te-ai duce sa te uiti sa vezi ce a scris un critic pentru ca nu degeaba s-a chinuit sa-l faca.

Imi pare foarte rau daca te-am jignit sau suparat,dar am vrut intr-un fel sa te ajut ca data viitoare sa nu faci aceeasi greseala.Oricum ai un fic bun.
Imi pare rau daca am "furat" treaba moderatorilor sau a criticilor.Nu am intentionat acest lucru!
Ja ne!

Imi place ficul si sper sa aduci cat mai repede next-ul.Spor la scris in continuare.         

Capitolul VI



 Sandra a inceput sa tipe si sa rada in acelasi timp. Dupa ce au iesit amandoi din apa au inceput sa se joace ca doi copii mici prin gradina. Cand au obosit, au decis sa intre in casa sa se usuce putin , urmand sa mearga si ei la masa organizata de mama fetei.  Dar era imposibil sa te usuci asa repede, nu? Pentru ca erau la Brandon acasa, au decis ca el sa schimbe si apoi sa mearga la ea. In timp ce Sandra il astepta in living gasi un album cu poze de cand erau Brandon si Emma mici. Ajunsa pe la jumatatea albumului, Bradon apare, imbracat doar intr-o pereche de pantaloni scurti, tricoul aflandu-se in mana lui si el la bustul gol. Cand l-a vazut, Sandra scapa albumul pe jos, dar il ridica imediat. 
-          Mergem? Zise Bradon dupa ce isi lua tricoul pe el.
-          Aaaa, da mergem.

Pentru a nu fi vazuti au luat-o pe usa din spate a casei si au urcat in camera Sandrei. “Camera ta e de 3 ori mai mare decat a mea! Poti face tot ce vrei aici” zise Brandon in timp ce analiza camera.  Pe pereti erau diferite postere, cu One Direction, Linkin Park, Evenesence si multi altii. Intru-un colt se afla o chitara, pe spatele careia era gravat numele ei,  patul ei era plin de maimutoi, biroul era plin de diferite lucruri marunte si multe partituri, langa avea o biblioteca plina de carti in care pe un raft erau toate diplomele ei obtinute de-a lungul anilor la diferite concursuri sau olimpiade iar pe usa camerei era o inima facuta din diferite poze, alaturi de prietenii ei pe care i-a lasat in urma.  Garderoba ei  se afla intr-o camera separata si nu era chiar asa mica.


 Dupa ce isi usca parul si il prinse intr-un coc, isi cauta ceva comod. A ales o camasa albastra fara maneci ,  o pereche de pantaloni luni negri si era gata. Nu vroia sa para prea vulgar in fata…viitorilor ei socrii poate? Cine stie.  Cand au coborat au dat peste Emma ce ii astepta ii capatul scarilor foarte zambareata. Fata le-a povestit ca parintii stiu tot ce au facut ei, ca au fost la piscina, ca sunt impreuna.  Sandra i-a condus la masa pe cei doi apoi s-a dus sa isi ajute mama sa aduca mancarea.  Intru-un final masa era pusa si toti stateau in jurul ei.  Au stat si au discutat, s-au cunoscut mai bine intre ei. Parintii lui Brandon erau uimiti de Sandra, si de tot ce a realizat pana la varsta de 19 ani.  Emma era curioasa sa ii auda vocea, auzind de toate acele partituri de pe birou.  Sandra isi aduse chitara sic anta un cantec lent de dragoste. Bradon o privea zambind, dar si ceilalti la fel. “Sunt mandra de fica mea” zise doamna Rose. Avea o voce fermecatoare, ca de inger. Avea un talent ce nu merita sa fie irosit, dar ea nu isi dorea sa cante, sa isi isi faca o cariera din asta. E doar un hobby, practicat in timpul liber. Ea isi dorea sa mearga la Academia de politie dupa liceu. Asta o atrage pe ea, mai ales partea de omucidere.  Cand primi intrebarea, ce o motiveaza? Ce a facut-o sa aleaga aceasta meserie, ea a raspuns ca nu stie, ca e ceva in sufletul ei, nu avea raspuns. 
La finalul serii cand sa plece acasa, aflati in pragul usii, mama Sandrei zise:

-          Ai grija de fata mea.  La care tatal lui Brandon adauga: “Exact, e o fata buna din toate punctele de vedere.  Rar o gasesti!”


Imi cer scuze pentru dimensiunea capitolului dar am de invatat pentru o olimpiada si simularile pentru bac.

Uraaaaa!in sfarsit sunt prima.Vreau sa spun ca-mi place mult ficul,iar acest capitol a fost genial.Eu iti urez mult noroc in continuare si te rog sa ma anunti cand pui next.

Capitolul VII



Dimineata soarele stralucea pe cer mai puternic ca niciodata. Cand ceasul suna la 7:00, Sandra era deja treaza.  Era matinala, se simtea plina de energie.  Cand si-a verificat telefonul, a vazut ca are un mesaj de la Brandon, in care ii spunea ca o asteapta  peste jumatate de ora in fata casei sa mearga impreuna la scoala, pe jos. Dupa ce lasa telefonul, se grabi sa faca un dus si sa se imbrace. Si-a ales o pereche de panatoloni albastri, o camasa alba cu maneca scurta, o vesta neagra stramta o cravata roz si o pereche de patofi  tot roz. Cu un machiaj simplu de zi si parul lasat liber era gata. Inca mai avea zece minute, deci avea timp sa bea o cafea  sis a fumeze o tigara. Cele zece minute au trecut rapid si trebuia sa iasa. In fata casei, Brandon o astepta foarte zambitor. Intereant era faptul ca amandoi si-au potrivit stilurile astazi. El era la fel de elegant ca ea.


 Pe drum cei doi se tineau de mana si din cand in cand se mai sarutau  scurt. Cate un elev care trecea ii vedea si se uita foarte lung dupa ei. Ajunsi in fata liceului, toate privirile au fost atintite asupra lor. Toti se intrebau cum de sunt impreuna atat de rapid. Se credea ca sunt impreuna doar din interes.  Brandon ca era cu ea doar pentru ca arata bine si e buna in pat. De Sandra spuneau ca e impreuna cu el doar pentru ca e unul din cei mai populari baieti si doriti din campus si astfel era un mod usor de a devenii cunoscuta. Dar lor nu le pasa de parerea celorlalti. Desi aveau doar o zi de cand sunt impreuna, iubirea dintre ei era puternica. Pe holul scolii s-au despartit, fiecare pornind catre ora care o avea. Sandra se indrepta catre sala A14, unde se afla cabinetul de istorie, iar Brandon catre sala de sport unde avea antrenament la bascket.  Se pare ca pe hol avea sa se intalneasca cu cineva oarecum cunoscut. Langa dulapul sau statea cu nasul intr-o carte un elev. Era baiatul de la biblioteca, care ii oferi cartea. Fara a mai sta pe ganduri s-a indreptat catre el si zise:
-          Multumesc pentru cartea recomandata. Chiar este una buna. Am citit deja un sfert din ea si felul cum tipul rau o omoara pe biata fata nevinovata doar din cauza geloziei este crunt. Imi place, dar nu as vrea sa ma aflu in locul familiei aceleia sau a acuzatei ce este nevinovata. Un criminal foarte bun. Apropo, eu sunt Sandra. Ieri nu am avut ocazia sa facem cunostinta.
-          Buna. Eu sunt Sky. Si da, ai dreptate despre carte. Ma bucur ca iti place.
-          Aaa… ai cumva si tu istoria? Zise Sandra.
-          Da.  Iubesc istoria. Este materia mea  favorita. Cred ca stiu mai multe decat profesoara, zise Sky razand.
-          Foarte tare.  Si eu o ador. Sunt olimpica pe tara. Deci cred ca eu stiu mai multe ca tine zise Sandra foarte ispititor ceea ce il facu pe baiat sa intre parca intr-o vraja.



Dupa aceasta ultima fraza, Sandra se indrepta catre clasa. Sky o urma in clasa si se aseza in banca intr-o banca de unde sa o poata privi. Se pare ca cei doi au multe lucruri in comun, cum ar fi ca le place foarte mult istoria si asculta acelasi gen de carti. Si asta era doar inceputul. Ora avea sa treaca foarte repede pentru ca doar au discutat ce au facut in vacanta.  La final Sandra iesi in graba din clasa insotita de o colega. Vroia sa isi surprinda iubitul cu un sarut pasional cand iese de la vestiare dar fara sa vrea s-au trezit in mijlocul dusurilor baietilor. Nestiind incotro sa o apuce pentru ca ora era gata s-au ascuns intr-un vestiar nefolosit si gol. In catvea clipe baietii si-au facut aparitia. Cele doua fete la cand i-au vazut au ramas fara respiratie la cat de bine aratau. Sandra abia mai putea respira din cauza lui Brandon, dar si aerul ce era tot mai putin isi spunea cuvantul. Dupa zece minute dusurile se golira, la fel si vestiarul. Au parasit toti sala de sport. Fetele au iesit incet sa vada daca mai e cineva prin jur.  S-au furisat incet dar au dat peste antrenor. Norocul lor a fost ca in momentul in care le-a vazut erau in sala si s-au facut doar cu o detentie. Altfel cine stie ce s-ar fi intamplat… Auzind tot, Brandon o astepta pe Sandra pe hol. Cand iesi, nu stia cine a prins-o de mana si a tras-o foarte aproape langa el intr-un colt. Brandon o lipi de perete si incepu sa o sarute intr-un mod salbatic si fierbinte in acelasi timp. Cand opri pentru un moment sarutul ii sopti la ureche: “Stiu ce ai facut” apoi incepu sa o sarute din nou. Dar antrenorul isi facu iar aparitia…

Am ciudata senzatie cum ca au dat de necaz,dar cred ca doar mi se pare.Capitolul este foarte interesant si ca sa fiu sincera nu ma steptamca cele doua sa intre in vestiarul baietilor,dar sigur nu ma asteptm nici la interesanta intampinare pe care i-a facut-o Brandon.Eu iti urez spor la scris in continuare.

Hey !  
Scuze ca am ratat capitole, multumesc mult pentru anunt. 
Nu stiu cum, dar relatia celor doi avanseaza prea repede, adica abia s-a cunoscut si deja "iubirea lor e puternica" mi se pare ceva prea tras de par. In rest nu as mai avea ce spune, decat ca e un capitol dragut si interesant, exceptand acea mica greseala. Sper sa aduci next repede si sa ma anunti cum ai facut de fiecare data.
Ja ne !

Hei! Am trecut si eu pe aici. Ficul este interesant, dar ideea, cum a zis si Itachi, pare cam ,, saracacioasa'' si lasa de dorit. Sa zicem ca poate mai o poti redresa. As fii vrut imsa sa vad ceva iesit din comun. Pentru prima data scrii destul de bine. Uneori exprimarea este cam dubioasa. Cam atat am avut de zis, te rog nu mi- o lua in nume de rau, o fac pentru tine, asa am fost si eu o data si crede- ma ca ma suparam cand primeam critici, dar sunt foarte bune cele constructive.