Memories of a Cherry Blossom+16

Subiect: Memories of a Cherry Blossom+16 Lun 03 Mar 2014, 22:43

Deci in primul rand...cu atat mai multe critici cu atat mai bine, nu?

Am uitat sa specific, stiu ca poate unii l-au mai citit, este tot al meu :)

Chapter |

O poveste ca a mea nu ar trebui niciodata spusa - ramanand ascunsa intr-un abis negru,ramanand in uitare, desi nimic nu incepe din senin, ci de la varsta de doisprezece ani, atunci...am tras aer in piept si am spus nistre mici cuvinte insignifiante pentru el..."Te iubesc asa de mult!Te rog...doar ia-ma cu tine", n-am putut auzi decat un multumesc, nimic mai mult, iar totul in ochii mei verzi s-a intunecat, el a plecat...mama-mi spunea ca am viata in ochii, pot sa conduc apa, sa fac sa creasca pamantul si sa indoi lemnul nici eu n-am inteles, pana acum.Iubirea este un concept strain pentru mine, il asociez des cu durerea si cu lacrimile, impletindu-se intr-un amalgam de sentimente.A trecut un an, nimic...cine mai avea chef sa se aranjeaza sau sa isi vopseasca buzele rosii sau sa atraga atentia asupra altor baieti , inca un an, nimic...anii treceau, speranta mea pierea din ce in ce mai mult, pana cand "Realitatea" mea, a devenit doar un vis, pana intr-o zi.

-Sakura!Sakura Chan!!Nu ai uitat nu e asa?Imi dau la o parte parul meu rozaliu ca floriile de nectarin si ma uit destul de buimaca in jur, era doar Naruto, ii spun sa ma lase sa dorm, dar el mi-a spus sa cobor pana jos doar pentru o scurta perioada de timp, ah..am uitat astazi este dansul primavarii, m-am ridicat cu o urma de regret in mine, pentru-ca...astazi este ziua lui, singurul om care m-a ranit atat de mult, parul lui negru, iar ochii de un negru abisale, ochii care nu i-am mai vazut vreme de trei ani...speram ca se va intoarce in tot acest timp, dar pana la urma, a devenit doar o fantezie, nimic mai mult.Ma ridic si-mi iau din dulap un kimono rosu, am jurat ca nu voi mai purta niciodata culoarea asta, culoarea pasiunii, pentru mine este asociata cu durerea. durerea.

***

In acea noapte, am simtit cu adevarat cat de vulnerabila si cat de proasta sunt totodata.Insfarsit...acasa, urc obosita catre camera mea, casa era goala, n-am mai suportat sa-i fac sa se intristeze odata cu mine asa ca mi-am luat lucruri si am plecat.Merg de parca sunt teleghidata, nu eram obosita, doar vroiam sa se termine odata ziua asta nenorocita, ajungand aproape de camera mea un impuls mi-a zis sa nu deschid, am deschis usa si m-am lipit de peretele rece, alunecand putin cate putin, corpul meu inghetase, iar corpul imi tremura.Fata mea nu schita nimic doar uimire cu o urma de tristete in privire, respiratia mi s-a accelerat cu siguranta, era cel mai mare cosmar al meu, chiar in fata mea Sasuke, parul lui negru cadea usor pe chipul lui, iar ochii lui negrii ma examinau din cap pana-n picioare, un pas...puteam sa ii aud pasi asa de clar, dar corpul meu vroia sa plece si totusi...nu puteam sa plec, inca un pas venind spre mine, simteam cum un amalgam de sentimente printre ele si ura imi invada trupul, ochii mei ii priveau fiecare miscare, fiecare gest.Dupa cativa pasii el s-a apropiat de mine, corpurile noastre erau asa de aproape...el s-a aplecat sa imi spuna la ureche, "Nu-mi spui la multi ani?".Un nod in gat s-a format, nu puteam zice nimic, era asa de aproape de mine...puteam simti ca-mi mangaie piciorul spunandu-mi totodata la ureche "Nu te-ai schimbat foarte mult...asta e bine", vocea lui raspuna in mintea mea, ca o orchestra de viorii, inima mea a inceput sa bata atat de tare, iar el era atat aproape de mine incat a putut auzi, un mic zambet pervers i se tencui pe chipul sau.Lundu-ma de talie, iar apoi intorcandu-ma cu spatele la el...fara sa imi dau seama un strat din kimono-ul meu disparea, iar cu fiecare strat dat pe jos simteam ca mor...ca ma sufoc, cand a ajuns la ultimul strat m-am aruncat in genunchi.

-Te rog...nu face asta.Un mic suspin mi-a scapat printre buze.N-am putut auzi de cat un "Hmm...", iar apoi am simti ca bratele lui ma cuprind si fara sa-mi dau seama sunt aruncata in pat.Niciodata nu mi-a fost mai frica, spatele meu era gol, iar eu tineam mica bucata de material la pieptul meu, cu fiecare pas pe care il facea, ma simteam mai jalnica, mai penibila, iar eu nu putea face nimic..o lacrima mi s-a scurs pe obraz, iar apoi inca una, fara sa-mi dau seama fata mea era inundata deja...nici macar sa vorbesc.El era peste mine soptindu-mi :

-Heh...trebuie sa ma multumesc cu atat, poate maine, stau in sat cateva zile si aveam de cand sa ma distrez.Ah...Sakura, daca ai de gand sa spui cuiva ce s-a intamplat poti fi sigura ca iti voi omora prieteni, pe maine...el a spus asta, iar apoi a plecat, vroiam atat de mult sa urlu, dar n-am facut-o.Iubirea nu-mi este menita..dar in clipa aia m-am simtit calcata in picioare de ea, fara mila.

Astept multe, multe...critici :)

Subiect: Re: Memories of a Cherry Blossom+16 Mar 04 Mar 2014, 01:15

Bunaaa!Foarte tare chiar mi-a placut. Sasuke e cam nesi pentru ca se joaca asa cu ea, dar poate se schimba si el... Tare as vrea sa vad ce se intampla in continuare. Daca se poate ai putea sa il faci mai lung? Te rog? Te rog sa ma anunti cand postezi nextul. Te pup dulce!

Subiect: Re: Memories of a Cherry Blossom+16 Mar 04 Mar 2014, 10:55

Heyy buna :** . Deci vreau sa-ti spun cu sinceriatete ca ai un fic absolut genial.Imi place cum actiunea este deja prezenta in prima zi, poate altii ar aspune ca actiunea e grabita dar mie imi place:*.Cu cat e mai pervers cu atat mai bine:)

Te pup dulce ca zaharul anunta-ma <3.

Subiect: Re: Memories of a Cherry Blossom+16 Mar 04 Mar 2014, 11:03

Heii ! Acesta este primul fan fic de pe forum pe care il citesc, si sincer imi place. Inca nu il pot compara cu altele, insa mii se pare reusit. Sunt curioasa ce se intampla in continuare. Te rog sa ma anunti si pe mine la next !

JaNe !

Subiect: Re: Memories of a Cherry Blossom+16 Vin 07 Mar 2014, 18:06

Capitolul ||

Sakura P.o.V:

În acea noapte, eram atat de aproape sa-mi pierd cel mai de pret lucru pe care il am.A doua zi observasem că plouase, cerul plângea la fel ca mine.Fiecare lacrimă pe care o vărsa el, eu mi-o stergeam cu bucţtica de material roşie, atunci am jurat să nu mai port un kimono de ziua lui.
Fară să-mi dau seama, noaptea furtunoasă trecuse.Aceleaşi cuvine răsunau in minte mea, facându-mă să-mi ies din minţii, nu eram în stare nici măcar să mă ridic în picioare, eram jalnică.Frica îmi crestea, curgea prin vene odată cu sângele, corpul meu tremura, eram înghetata nu puteam să misc niciun muşchi.Stăteam nemişcată ân aceiaşi poziţie, nu aveam puterea să mă ridic mă simteam de parca imi dăduse lovitura finală, nicio particică din corpul meu nu vroia să mă asculte."Hmm", acest simplu cuvant nu doar că nu vroia sa iasa din mintea mea odata cu vorbele lui grel, ci ajunsese să mă bântuie, să mă chinuie..M-am ridicat in şezut gâfâind, aruncând prin camera acel lucru şi strangând cat pot din pumni, cuprinzând cu pumnii cearceaful alb imaculat în care puteam...nu, nu vroiam să mă gândesc la acel lucru.M-am ridicat încercând să merg până la dulap, îmi strâng buza inferioara din cauza durerii, fiecare pas pe care îl făceam, era de parcă călcam pe cioburi de sticlă, intr-un final am cazut izbidu-mă puternic de parchet.Eram patetica.
Rânjesc ridicându-mă gafaind şi ma sprijin de dulap, durea al naibii de tare...cel pentru care mi-aş fi dat şi viaţa asta mizerabilă pe care o traiesc...să-mi faca una cu asta. să-şi bată joc de mine, să-mi chinuie sentimentele, transformandule într-un amalgam total, nici eu nu ştiam ce simţeam cu adevărat în momentul de faţa, simţeam un sentiment inconfundabil, ura care creştea considerabil.
Era un sentiment nou pentru mine, dar totodată absolut inutil.Mă îmbrac cu un tricou mov cu un mic decolteu în "U" iau o pereche de pantaloni scurţi negri şi o pereche de sandale negre.

***

-Sakura-chan, s-a intamplat ceva?Nu te-am vazut toata ziua, în plus nu pari in apele tale.Blondul mă privea constant cu ochii lui mari albastri ca marea, încercam să îi evit privirea, nu doream să fac o dramă, ştiu cum ar reacţiona dacă şi-ar da seamă că sunt suparată şi nu doar suparată...ci distrusă.
-Nu, nu s-a intampalt nimic!Încearcă să nu te mai ţii după mine atâta!I-am taiat-o, dar n-a fost din adins, doar...n-am vrut sa il ranesc, pe niciunul dintre ei, trebuia să ma îndepartez de ei, acum eu eram în lumea mea...în lumea mea mică, în lumea unde totul este distrus doar cu câteva gesturi şi transformat în praf risipinduse in vânt de două vorbe.
-Sakura, nu trebuie sa te unfli asa!El doar a pus o simpla intrebare!O intrebare pe care l-ar fi costat viata, viata tuturor, mă încrunt uşor întorcându-mă cu spatele, fusese o greşeală să vin aici, să încerc să uit ce s-a întamplat, căci...nu puteam.Aveam nevoie de ceva timp şi aveam nevoie de singurătate în momentul respectiv.Nu e mare lucru...cum spunea şi Sasuke : "Va fi bine Naruto, trebuie doar să plângă, să spargă câteva lucruri şi îşi va reveni".
-Eu doar...lasaţi-mă în pace!Am pufnit dispretuitor, intorcandu-ma cu spatele la micul meu grup de prieteni şi continund să merg înainte, Naruto mi-a aruncat un zambet, iar apoi o replică care m-a lăsat puţin confuză "Încă nu s-a terminat".Nu întelegeam, ştia?Desigur că nu!Nu am apucat sa stau prea multi printre ei, caci o durere considerabilă îmi apasa spatele, am scos un mic ţipat ascutit, abia m-am putut abtine să nu trimit salutari mamei, pentru cel care m-a lovit atat de tare.Mi-am intors capul spre dreapta, am văzut cateva bucle negre, am incercat sa ma intorc usor in partea stângă, n-am mai vazut nimic deoarece un pumn a facut contact cu stomacul meu, facandu-ma sa cad in genunchi, ce naiba s-a întamplat cu ei?Respir adanc, pentru a putea sa respir, caci respiratia mi-a fost taiata, mi-am ridicat încet capul observând-o pe Hinata, eram tota epuizată din cauza "Vizitei" de aseară şi în plus...eram nervoasă deoarece cei pe care vreau sa îi protejez atat de mult, mă...ranesc atat de tare, kisama!Privind situatia din exterior, nici aici nu stăteam absolut de loc pe roze, toată lumea se uita cu ochii rugători la mine, iar eu aveam mâinile legate, nu puteam face nimic, jalnica şi inutilă, ca întodeauna.Ultima lovitura a Hinatei a fos decisivă.Am cazut pe pământul rece scâncind de durere şi închizandu-mi ochii..

***

Mi-am deschis încet ochii clipind des, o vedeam doar pe Hokage.Mi-am dat seama în cele din urma că sunt intr-un spital, ce naiba au de gand acesti nerecunascatori să facă cu mine?Am simţit că pot sa respir din nou.
-Sakura...trebuie sa vorbim.Vocea ei feminina rasunase in capul meu , la auzul acelar cuvinte pe care sincer nu vroiam sa le aud m-am încruntat uşor întorcându-mi privirea.Aceasta le face celorlalţi semn să plece şi se asează pe scaun, picior peste picior, tipic tie, Tsunade.
-Am auzit anumite zvonuri că Sasuke Uchiha a fost in sat, Sakura, ai vorbit cu el?Întrebarea acea pe care am auzit-o era ca un junghi in stomacul meu, să îi aud numele din nou...
-Sasuke...a fost in sat?M-am prefăcut surprinsă, pentru că nu stiu ce s-ar fi intamplat daca aş fi spus adevarul, era treaba mea, problema mea şi hotărâsem s-o rezolv singură.Ea a ieşit din cameră şi a spus decât "Prea bine...îmi pare rau!"
În acea zi am obserat ca sunt bună şi la altceva şi anume, sa mint.Imi paru rau de ceea ce făcusem, dar...corpul meu explodase de fericire când am auzit acele cuvinte, m-am ridicat uşor incercând să studiez încaperea în care mă aflam, peretii albi erau total în contrast cu sentimentele mele, camera era anostă şi simpla, nimic pompos...ea nu ştia, probabil nu va afla niciodată..

***

Noaptea s-a asternut uşor, eu tot in spital eram, loviturile Hinatei au fost atat de dureroase, heh bruneta chiar ştie cum sa le dea, nu?Denmo...mă bucur ca în noaptea asta sunt aici, departe, departe de el.Pentru moment asta era tot ceea ce-mi doream, nimic mai mult, ma simteam atat de protejata, pana cand...O adiere uşoară de vant, a ajuns până în camera mea, îmi era asa somn, vroiam cu atata tarie sa dorm, să evadez din coşmarul in care mă aflam, în care el mă adusese.Închid ochii mei mari şi verzi şi aştept ca somnul să pună stăpanire pe mine."Heh", acea voce masculină, inconfundabila pentru mine se auzise în acea camera.
-Credeai ca poti scapa pur si simplu de mine?Cât de prostuţă eşti...nu sunt atât de prost, tu ar trebui să mă cunoşti cel mai bine, Sakura.Inima mea inghetase, iar pulsul meu la fel, nu eram obişnuita cu apariţile lui, cuvintele lui erau reci şi cu o urma de dispreţ în ele.Nu întrezneam să zic nimic, pană la urmă şi tacerea este un răspuns.El se apropia atat de încet de mine s-a aşezat pur si simplu lânga mine.Dintr-o data, a început sa râdă atât de batjocoritor la adresa mea.
-Sakura, esti atat de naiva şi totuşi...el s-a oprit la ultima parte undeochii lui si-au schimbat privirea.Prieteni?Spune-mi, ce fel de prieteni sunt cei care te aduc in pragul mortii.Nu vroiam sa il privesc in ochii, mana lui stanga imi mangaia corpul, punandu-se peste mine.Limba lui s-a apropiat de gatul meu sarutandu-mil, un mic fior şi un sentiment de frică s-a abatut asupra mea, am observat ca s-a ridicat încet dupa mine privindu-mă satisfăcut.
-Nu, nu ar fi mult prea uşor acuma, vreau sa te vad cum suferi.Astea erau singurele vorbe pe care mi le-a adresat, iar apoi a disparut.
În acea noapte nu am putut dormi, m-am gandit doar la ultimele cuvinte : "Vreau să te vad cum suferi", care nu vroiau să-mi iasă din minte..

Subiect: Re: Memories of a Cherry Blossom+16 Vin 07 Mar 2014, 18:20

Buna foarte tare nextul. Imi place mult. Sper sa aduci nextul cat mai repede.

Subiect: Re: Memories of a Cherry Blossom+16 Vin 07 Mar 2014, 19:25

Heii !

Mi-a placut mult capitolul. Ma bucur ca m-ai anunta, si spar sa o faci in continuare. Spor la scris si la idei!

JaNe !

Subiect: Re: Memories of a Cherry Blossom+16 Vin 07 Mar 2014, 21:43

Păi ce facem? Doar atât? Cum e posibil? Mno ...ai un stil nene , să te oprești atunci când îți ajunge inima in gât de frică și entuziasm în același timp. De ce îmi faci asta? Vrei să mor aici până aduci tu următorul next? hmm..realy?

Hă?? Ia pune tu degetele la tastat și te rog eu frumos să faci un capitolul luung, încât să nu mă pot opri din citit. ANUNTĂ-MĂ DE NEXT!!! Te pup!

Subiect: Re: Memories of a Cherry Blossom+16 Vin 07 Mar 2014, 22:14

Deci efectiv acest fic este pre tare pentru acest secol, draga mea! Deci nu se poate asa ceva cum poti scrie asa de bine, si aceste idei atat de bune.Nu este posibil... Deci vreau nextul ala repede sau ma transorfm in sasuke :3. Ai un fic genial, atat de muulta esenta in 2 capitole, doamne.Oare ce surpriza ne va pregati nextul, evident va fi unul genial.Puuuuppsssss <3 .

Subiect: Re: Memories of a Cherry Blossom+16 Sam 08 Mar 2014, 17:06

~Chapther |||~

Sakura P.O.V :

Eram aceaşi stare, au trecut două zile, două zile în care toata lumea m-a întrebat ce am, nu am întraznit să scot niciun cuvânt.Când se facea noapte începeam să plâng fără să mă opresc, Sasuke nu a mai venit la mine de doua zile.Şi totuşi...îmi e frica, în momentul de faţa era noapte, iar eu am inceput deja să ma afund într-o mare de lacrimi, cu fiecare "Strop" pe care îl vărsam mă afundam tot mai mult...am sa ajung sa ma înec, poate ca o sa fie mai bine aşa.Strâng din pumni cât pot de mult şi îmi muşc cu putere buza inferioară, lichidul roşiatic nu intarzie să apară.Când mă gândesc că...mâine va trebui să port din nou a cea mască cu toata lumea, să zâmbesc şi "Să mă simt fericita", durerea şi lacrimile mele erau ascunse după o mască alba cu buze roşii.
Nu mă simţeam nici mai mult, nici mai puţin decât praf în bătaia vântului, atat căci in momentul de faţa asta eram.În mâinile sale eu eram o marionetă, iar el păpuşarul, eram prinsă in acele sfori, eram fară scăpare.Pielea mea albă ca spuma laptelui, tremura din toate închieieturile de frica venirii lui.Mici suspine îmi scapă printre buzele mele vestejite.Eram rece ca gheaţa, asta e tot ce îmi doream să mă îmbolnavesc şi să răman aici, aici mă simţeam cu adevarat protejată.

Mă uit la ceasul negru de pe noptieră, era doar ora unsprezece, timpul trecea foarte greu.Inchid ochii mei vestejiţi, mă simteam o femeie frumosă pe dinafara, dar rece şi urâtă pe dinauntru.Aud cateva voci
enervate, probabil asintentele : "Sakura Haruno?Arată bine, cred că o vom externa maine!".La gândul ca voi fi externata maine, mici fiori pe sirea spinarii mă fac s-o i-au razna.Nu!Nu vroiam să plec acasă...sau voi pleca acum, iar în zori voi pleca din sat.Mă ridic cu grija din patul cu asternuturi albe şi îmi schimb aceste haine pe care le-am primit cand am ajuns aici.Parul meu roz răvasit îmi acoperea pieptul, îmi fac un coc şi sar pe geamul din incăpere.Merg cu paşi foarte mici, incă mă simţeam foarte rau din cauza loviturii Hinatei.Mereu am admirat-o este puternică, frumosă, ea a fost singura, singura intreagă la minte să nu se indragostească de Sasuke.Străzile Konahai sunt luminate de niste felinare, luminând câteva chipuri, necunoscute sau cunoscute mie care se uitau cu o curiozitate aparte la mine.

Ajungând acasă, mă urc la mine în cameră, în momentul de faţa vroiam atat de mult o baie, ea e singura capabila să ma linisteasca in clipa asta, să mă spele, mă simţeam murdară şi nu doar la propriu, înca îi simţeam parfumul în corpul meu, saliva lui pe gâtul meu încep să-mi dau jos pantaloni mei mov şi acel tricou.Ajungând la sutien, simt doua mâini reci pe sutienul meu.Inima mea se oprise din a bate vocea lu calma m-a trezit.

-Mă întreb ce se intampla dacă trag de asta.Spusese asta fară niciun pic de remuşcare cu un zambet tampit tencuit pe chipul lui, fara sa mai stea pe ganduri ma lasa fara sutienul meu piersiciu.
Nu aveam puterea sa fac nimic, trebuia sa accept că mă va viola, nu?Dar corpul meu nu accepta asta cu uşurinta aşa că am incercat să alerg pâna la uşă.El nu s-a deranjat foarte tare, ci doar a mers normal, când ajung în dreptul uşii şi pun mâna pe clanta, ma simt prinsă de încheietura mânii, strânsă şi aruncată cu forţă în pat, îmi pun ambele mânii peste pieptul meu, întorcându-mi capul...ură sau iubire?Ce-ar trebui să simt?Nu era cert ce simţeam în momentul de faţa, dar ştiam că-mi era frică.
-Haide Sakura, nu trebuie sa te ruşinezi suntem colegi, nu?Vocea lui era sarcastică, spunând asta cu o urmă de dispreţ.Îmi venea sa mor...era de aproape de mine, şi-a lăsat încet greutatea deasupra mea, îmi doream atat de mult să vină cineva după mine, să mă salveze, nimeni nu mă putea salva.Eram pierdută.Mă rugam, mă rugam să se opreasca, să inceteze, nu ma simteam pregatita să fac asta mai ales dacă era vorba de un viol.

S-a aplecat încet presărându-mi săruturi pe gât, iar cele două mâni le simţeam pe corpul meu, nu mai ripostam, nu aveam de ce, inima lui era rece ca gheata, el nu era Sasuke, in ochii mei era un monstru.
Mă zbat cu putere si reusesc să ies din stransoarea lui, ies din cameră şi mă îndrept către baie, mă arunc in genunchi şi ma izbesc cu putere de faianţă, dar nu inainte de a incuia uşa, ştiam...ştiam că asta nu l va tine foarte mult timp aşa că continui să fac ceea ce faceam.Adica să mă rog, să mă rog sa ma caute cineva, să se faca zi, să plece, sa nu poate deschida usa, orice!Îi pot auzi paşi lui, văd cum clanţa este mişcată în sus şi în jos, văzând că este inchisă, o trage din balamale.
-Heh, poate ai avut o idee destul de buna venind aici.Spunand asta mă ia cu forţa de mâna şi mă izbeste de perete, intorcandu-se la exact ceea ce facea când am fugit, dar nu înainte de a pune să se umple cada, ma simteam fara putere, oricât am incercat să folosesc din puterea mea, chiar şi cu acea putere...dacă nu ma concentrez, totul e in zadar.

De fiecare dată când spuneam că mă doare şi când îi spuneam să înceteze, îi vedeam un zâmbet satisfăcut pe faţa lui, ochii lui negri se hrăneau cu suferinţa mea, încerca să facă tot ce e posibil să spun că mă doare şi să înceteze, e bolnav!Mă ia în brate şi mă pune în cadă, inchizând apa, cada era foarte mare încapandu-ne pe amândoi, dar el era peste mine, de data asta eram amandoi dezbrăcati, era un sentiment de coşmar, simtindu-l pe el sarutandu-maâă oriunde, mângaindu-mă oriunde...gândindu-mă că la un moment dat...Acest lucru nu a intarziat să se întâmple, îmi pune mâna la gura şi totuşi corpul meu răspundea, începând să scot mici gemete înfundate, el nu avea nicio treabă, nu ii pasa.Îşi continua "Distractia", privind situatia din exterior, eram penibila.El era peste mine, "Distrandu-se" cu atata pofta, apa deja se facuse rosie, eu nu eram capabilă să zic absolut nimic, felicitări Sasuke, ţi-ai îndeplinit scopul, m-ai distrus.

Dacă vi se pare scurt este pentru că a trebuit sa tai din scenă. =))))

Subiect: Re: Memories of a Cherry Blossom+16 Sam 08 Mar 2014, 17:20

Imi place,imi place,imi place.Imi place fic-ul tau foarte foarte foarte foarte foarte foarte foarte mult.Este genial si te rog sa ma anunti si pe mine cand v-a aparea next-ul.Este nemaipomenit.Plin de misters.Este exact genul de fic care-mi place.
Sa ma anunti de next,te rog frumos.

Subiect: Re: Memories of a Cherry Blossom+16 Sam 08 Mar 2014, 17:31

Konichiwa !

Deci ... Se poate mai ? Cum ma lasi asa, cu doar atat ? Mai vreau ! Mersii din nou ca m-ai anuntat ! Astept nextul cu nerabdare. Spor la scris !

JaNe !

Subiect: Re: Memories of a Cherry Blossom+16 Dum 09 Mar 2014, 00:05

Foarte tare. Adia astept sa vad vum evolueaza lucrurile. Sasuke e un nesimtit...o sa il omor candva:). Multumesc de PM. Si sper sa aduci repede nextul.

Subiect: Re: Memories of a Cherry Blossom+16 Dum 09 Mar 2014, 20:58

Oh God... Mi se pare incredibil, DOAMNE deci nu pot sa cred ce fic absolut incredibil! Parca atunci cand povesteai, parca ma simteam, simteam totul ud, aerul incarcat cu aburi, impingerile, vocea lui, si muschii incordati ai lui care nu te lasa sa scapi.Din nou, ai un fic absolut genial, imi oare rau ca nu avem voie sa spunem detaliat ce se intampla dar asta e regula:(. Jur ca de acum o sa intru in fiecare ora sa vad daca ai pus nextul:)).Mersi ca m-ai anuntat, sper s-o faci si data viitoare.467756436 pupici :)) :3

Subiect: Re: Memories of a Cherry Blossom+16 Dum 09 Mar 2014, 23:56

Frumos,Imi place cum face Sasu pe badboy.Intr-un final o sa se indragosteasca de ea.In fine,nextu cat mai repede.Puup

Subiect: Re: Memories of a Cherry Blossom+16 Sam 22 Mar 2014, 13:33

Chapther IV

Sakura P.O.V :

Am deschis incet ochii mei imbibati in lacrimi din cauza vizitei de aseara, ma ridic incet in sezut observand ca Sasuke statea la marginea patului...pat?Probabil ca el ma adusese aici, m-am departat incet de el, fiindu-mi frica de el...de ceea ce este in stare sa-mi faca.Privind o mica parte a buna a lucrurilor cel putin ma va lasa in pace, ce mai putea vrea de la mine?Se culcase deja cu mine, isi batuse joc toata noaptea de mine, facandu-ma sa-mi pierd toata stima de sine si demnitatea calcand-o ca pe un nimic in picioare.Pe de alta parte...sentiemntele mele erau vagi si neclare, nu era ura, nu era iubire, simteam inauntrul inimii mele o ceata profunda si nimic altceva.Nu aveam curajul sa scot niciun sunet, nu intelegeam pe de alta parte ce cauta el aici, am aruncat o mica privire in jos, nu eram imbracata, era doar un prosop alb imaculat care era dealungul corpului meu firav.Mi-am trecut limba printre buze simtind inca gustul buzelor lui moi, el imi facuse atat rau si nu se oprise, m-a distrus prima oara psihic cu plecarea lui, iar acum a facut-o si fizic.

***

Mi-am muscat buza inferioara simtindu-ma torturata, torturata de sentimente, de vise, de sperante...de el.El nu ma va iubi niciodata, nu doar asta...el, el e diferit, el acum e doar un monstru in ochii mei si totusi, ochii mei nu pareau al percepe altfel decat ca pe "Sasuke".Un mic suspin mi-a scapat printre buze, capul lui s-a intors cu 30 de grade catre mine, privindu-ma neutru, eu nu puteam...nu puteam spune nimic, nu puteam face nimic, pentru ca asta sunt eu, o fiinta neinsemnata si inutila care intodeauna viata o dobora.Am analizat pentru cateva secunde trasaturile chipului lui, parea un inger in ochii mei, dar era impielitat ca un drac.Nu se rezuma la cuvinte, cum nici eu n-o faceam, atmosferad in jurul nostru era tensionata, desi niciuna dintre noi nu scotea niciun sunet, ci limbajul trupului era cheia dintre noi doi.Am simtit mici fiori pe sirea spinarii, cand el s-a apropiat de mine, simtindui respiratia calda aproape de mine am tresarit lipindu-mi spatele de peretele rece, un mic icnet din cauza fricii mi-a scapat facandu-l sa schiteze un ranjet satisfacut.

***

-Te rog...nu-mi face rau.

Am soptit incet, strangand tare din ochii nevrand sa ii privesc labirintul ascuns in ochii in care ma pierdeam des, el...ma violase, o facuse intr-un mod atat de brutal si lipsit de inima, nu imi asculta rugamintile de a ma lasa in pace, el ranjea la fiecare geamat care imi scapa printre buze.Corpul meu nu il percepea ca pe un dusman, din contra...el vroia sa il iau in brate, corpul meu tanjea efectiv dupa atingerile lui, buzele mele plangeau dupa buzele lui moi.Am deschis ochi vestejiti, cautandui ochii, mi-am pus buzele unele peste altele, incercand sa nu tip, brusc am simtit mana lui prinzand violent piciorul meu si trantindu-ma pe podeaua rece.Nu intelegeam...ce vroia de la mine?Nu ii auzeam vocea, nu zicea nimic, ci doar mi-a indepartat prosopul dezgolindu-mi spatele, am simtit unghiile lui plimbandu-se pe spatele meu si zgarindu-ma putin.Imi puteam vedea reflexia in oglinda, vazandu-l pe el tinandu-ma brutal de parchetul rece, am facut ochii mari cand am vazut ca-si scoate un kunai si incepand sa "Deseneze" pe spatele meu si facand semnul clanului Uchiha pe spatele meu.Sangele n-a intarziat sa apara murdarindu-mi spatele si preligandu-se pe restul corpului meu oferindu-mi o imagine de cosmar.

-Tu iti bati joc de mine, ma ranesti, ma chinui, ma calci in picioare...de ce?

N-am mai putut rezista si am izbucnit in plans, ma simteam jalnica si fara putere in fata lui, el m-a ridicat incet apucandu-ma de par si tinindu-ma in dreptul ochiilor sai abisali.Iubirea mea pentru Sasuke era precum cutia pandorei, mi-a adus doar durere si lacrimi, dar ultimul lucru dinauntrul sau era speranta, iar speranta ne da putere, puterea ca intr-o zi il voi putea privi in ochii si sa ii spun din suflet : "Nu te iubesc".

-Sakura, tu esti rece precum zapada, dar tot la fel de dulce precum florilele de cires.

Simteam doua ziduri puse intre noi doi, al durerii,iar unul dintre el al coerentei, eu nu ii intelegeam aluzile, el nu-mi intelegea durerea, cum nici eu nu ii intelegeam micile jocuri de cuvinte si priviri reci pe care mi le adresa.Timpul nu este decat ceva relativ, aducand odata cu el amintiri, durerii si vise.Eu n-am zis nimic, neintelegandui actiuniile si vorbele lui.Asteptam...stiam ca va pleca, nu avea niciun motiv sa stea aici, facuse deja ce vroia din mine, mai mult se semnase pe spatele meu asigurandu-se ca toata lumea va afla.

Am preferat sa inchid ochii nu-mi placea ceea ce eram in fata lui, o papusa...o marioneta, el fiind papusarul, facand absolut tot ceea ce vroia cu mainile, picioarele mele.Eu imi pierdusem speranta, odata cu puterea, puterea de a crede ca se va schimba...el n-o va face, nu pentru mine.In urmatoarea secunde n-am auzit decat o bataie repetata si total enervanta in usa.

-Sakura-chan, deschide!Esti cumva dezbracata?

Am deschis ochii panicata, uitandu-ma la brunet si rugandu-l din priviri sa plece, am rasuflat usurata cand s-a ridicat in picioare, m-am simtit brusc prinsa de incheietura mainii si stransa, un mic nor de fum a aparut in jurul nostru, disparund nu stiu unde.Am inceput sa scuip fumul uitandu-ma unde eram, eu eram imbracata doar cu un simplu prosop, am incremenit cand am vazut ca Sasuke ma tinea in brate ca pe o mireasa, mi-a soptit incet la ureche : "Tot la fel de slaba ai ramas".

-Oh, Sasuke!Vad ca ai adus-o pe incantatoarea Sakura...Vai dar mare s-a facut.

M-am incruntat usor vazand un barbat necunoscut...el era extrem de sarcastic, chipul nu i se vedea din cauza mastii de pe fata, el s-a apropiat incet de noi pasind cu pasi mici si apasati uitandu-se la mine. Observand ca se uita interesant la sanii mei am preferat sa ridic prosopul.El s-a apropiat incet de mine strangandu-ma de obraz si analizandu-mi chipul.

-Arati precum mama ta...

Edit:Da, stiu cum arata mama Sakurei, in povestea mea va arata cum ar trebui sa arate =]]]

Apropo, cred ca e luata de suflet Sakura =]]

Inca ceva, iertati-ma daca n-am mai scris cu diacritice, dar nu sunt obisnuita si nu-mi place, urasc sa scriu cu ele![/center]

Subiect: Re: Memories of a Cherry Blossom+16 Sam 22 Mar 2014, 15:05

Suuuuuuuperb next!Absolut perfect.Pacat ca apare asaaaaaaa tarziu,dar totusi sunt multumita.Iti multumesc de anunt si s-o faci si data viitoare.Imi place foarte mult ca a fost un capitol plin de sentimente din partea Sakurei.Data viitoare poti sa scrii din perspectiva lui Sasuke?Te rooooooggg....Cred ca ar fi super daca ai face asta.Imi place si cum scrii din perspectiva Sakurei,dar as vrea sa vad daca poti face asta la fel si din perspectiva lui Sasuke!
Ne vedem cand aduci next-ul! Paaaaaa!!! kiss

Subiect: Re: Memories of a Cherry Blossom+16 Sam 22 Mar 2014, 15:55

Bunaa:**.Mi-a placut capitolul la nebunieeee lawllll ce nebunie :)) .Totusi, a trebuit sa citesc capitolul precedent iar pentru ca nextul a avenit tarziu si nu mai intelegeam.Mersi ca m-ai anuntat, sper sa o faci si data viitoare, cat mai curand sper .Te pup dulce ca zaharul ^_^ <33 !

Subiect: Re: Memories of a Cherry Blossom+16 Mier 26 Mar 2014, 09:11

Buna. Mi-a placut mult si acest capitol si chiar sper sa aduci nextul repede pentru ca ma omoara suspansul asta. Te rog sa nu uiti sa ma anunti cand postezi nextul.

Subiect: Re: Memories of a Cherry Blossom+16 Lun 31 Mar 2014, 17:50

Citat :: Chapther IV

Sakura P.O.V :

Am deschis incet ochii mei imbibati in lacrimi din cauza vizitei de aseara, ma ridic (Din moment ce ai început cu naraţiunea la trecut, continui cu trecut, nu amesteci prezentul. Deci era "m-am ridicat". Ţine minte asta, alegeţi un singur timp la care narezi, trecut sau prezent.)incet in sezut(,) observand ca Sasuke statea la marginea patului...(Spaţiu după semnele de punctuaţie.)pat?(La fel, spaţiu.)Probabil ca el ma adusese aici,(Punct, nu virgulă. Propoziţiile nu mai au legătură strânsă între ele, începe o nouă idee.) m-am departat incet de el, fiindu-mi frica de el(Repetiţia "de el" iese în evidenţă. Mergea să scrii "M-am îndepărtat încet, fiindu-mi frică de el".)...(Trebuia virgulă, nu puncte de suspensie.)de ceea ce este in stare sa-mi faca.(LEGE: SPAŢIU DUPĂ SEMNELE DE PUNCTUAŢIE. LEGE!)Privind o mica parte a (a-ul este în plus.)buna a lucrurilor(,) cel putin ma va lasa in pace, ce mai putea vrea de la mine?Se culcase deja cu mine, isi batuse joc toata noaptea de mine,(De la mine, de mine, mine, mine şi iar mine. Altă repetiţie urâtă.) facandu-ma sa-mi pierd toata stima de sine si demnitatea(,) calcand-o ca pe un nimic in picioare.Pe de alta parte...(Virgulă)sentiemntele mele erau vagi si neclare, nu era ura, nu era iubire, simteam inauntrul inimii mele o ceata profunda si nimic altceva.Nu aveam curajul sa scot niciun sunet, nu intelegeam pe de alta parte ce cauta el aici,(Punct.) am aruncat o mica privire in jos, nu eram imbracata, era doar un prosop alb imaculat care era dealungul(Nu cred că ai scris cum ai scris. "de-a lungul", aşa e corect.) corpului meu firav.(Totuşi, prosop? Normal ar fi fost să nu mai fie nimic pe ea, dar dacă ţii neapărat să fie acoperită, un cearceaf era mai bun. Şi ăla răvăşit, acoperindu-i puţin din corp, cum naiba ajunsese prosopul ăla fix pe intimităţile ei?)Mi-am trecut limba printre buze simtind inca gustul buzelor lui moi, el imi facuse atat rau si nu se oprise, m-a distrus prima oara psihic cu plecarea lui, iar acum a facut-o si fizic.

(DE CE ATÂT DE MULT SPAŢIU ÎNTRE PARAGRAFE?)

***

Mi-am muscat buza inferioara simtindu-ma torturata, torturata de sentimente, de vise, de sperante...de el. (Apelezi mai mult decât trebuie la punctele de suspensie.)El nu ma va iubi niciodata, nu doar asta...el, el e diferit, el acum e doar un monstru (Nu îţi sună urât "El ACUM e doar un monstru"? Mie da...) in ochii mei si totusi, ochii mei nu pareau al ("a-l" Se scrie legat în cazuri precum "al meu, al tău" când însoţeşte un pronume posesiv, un substantiv. Arată posesorul, să zic aşa... Se scrie dezlegat când este urmat de verb la infinitiv, exact ca în cazul nostru. OK?)percepe altfel decat ca pe "Sasuke".Un mic suspin mi-a scapat printre buze, (Punct. Măi, mereu faci fraze prea lungi şi nu pui punct când trebuie.)capul lui s-a intors cu 30 de grade catre mine, privindu-ma neutru, eu nu puteam...nu puteam spune nimic, nu puteam face nimic, pentru ca asta sunt eu, o fiinta neinsemnata si inutila(,) care ("pe care") intodeauna viata o dobora.Am analizat pentru cateva secunde trasaturile chipului lui, parea un inger in ochii mei, dar era impielitat ca un drac.Nu se rezuma la cuvinte, cum nici eu n-o faceam,(PUNCT.) atmosferad in ("atmosfera din")jurul nostru era tensionata, desi niciuna (Dacă Sasuke e fată, merge "niciuna", însă tind spre "niciunul".)dintre noi nu scotea niciun sunet, ci limbajul trupului era cheia dintre noi doi.(Prea multe pronume în capitol, sună urât.)Am simtit mici fiori pe sirea spinarii, (fără virgulă.)cand el s-a apropiat de mine, simtindui ("simţindu-i")respiratia calda aproape de mine (Cum am mai spus cu pronumele. Ai şi obiceiul să le repeţi pe aceleaşi imediat, dacă scrii "noi doi", peste câteva cuvinte, surpriză, citesc iarăşi "noi doi". ) am tresarit(,) lipindu-mi spatele de peretele rece,(Punct.) un mic icnet din cauza fricii mi-a scapat(,) facandu-l sa schiteze un ranjet satisfacut.

*** (De ce steluţe? Văd că acţiunea continuă, le foloseşti numai în cazul în care au trecut câteva ore, zile etc.)

-Te rog...nu-mi face rau.

Am soptit incet, strangand tare din ochii("ochi") nevrand sa ii privesc labirintul ascuns in ochii in care ma pierdeam des, el...ma violase, o facuse intr-un mod atat de brutal si lipsit de inima, nu imi asculta rugamintile de a ma lasa in pace, el ranjea la fiecare geamat care imi scapa printre buze.Corpul meu nu il percepea ca pe un dusman, din contra...el vroia("voia") sa il iau in brate, corpul meu tanjea efectiv dupa atingerile lui, buzele mele plangeau dupa buzele lui moi.Am deschis ochi vestejiti,(Ochi veştejiţi? Nu am mai auzit expresia asta...) cautandui ("căutându-i")ochii, mi-am pus buzele unele peste altele, (Nici de asta nu am auzit, exprimarea e delăsătoare. "Mi-am strâns buzele într-o linie", poate aşa.)incercand sa nu tip, (Punct.)brusc(,) am simtit mana lui prinzand violent piciorul meu si trantindu-ma pe podeaua rece.Nu intelegeam...ce vroia ("voia")de la mine?(Pe bune, nu înţelegea? Dramatizezi cam mult, plus că te contrazici des şi nu se înţelege nimic.)Nu ii auzeam vocea, nu zicea nimic, ci doar mi-a indepartat prosopul(,) dezgolindu-mi spatele, (PUNCT!!!)am simtit unghiile lui plimbandu-se pe spatele meu si zgarindu-ma ("zgâriindu-mă")putin.Imi puteam vedea reflexia in oglinda, vazandu-l pe el tinandu-ma brutal de parchetul rece, am facut ochii mari cand am vazut ca-si scoate un kunai si incepand ("şi a început". Foloseşti prea des verbele la gerunziu.) sa "Deseneze" (De ce cu majusculă?) pe spatele meu si facand (Alt verb la gerunziu pus aiurea...)semnul clanului Uchiha pe spatele meu.Sangele n-a intarziat sa apara(,) murdarindu-mi spatele si preligandu-se pe restul corpului meu (meu, meu, mei, mele etc. Pronume în exces.)oferindu-mi o imagine de cosmar.

-Tu iti bati joc de mine, ma ranesti, ma chinui, ma calci in picioare...de ce?

N-am mai putut rezista si am izbucnit in plans, ma simteam jalnica si fara putere in fata lui, el m-a ridicat incet(,) apucandu-ma de par si tinindu-ma ("ţinându-mă") in dreptul ochiilor ("ochilor")sai abisali.Iubirea mea pentru Sasuke era precum cutia pandorei, (În mitologia greacă, Pandora a fost prima femeie de pe pământ, merită şi ea să îi fie scris numele cu majusculă...) mi-a adus doar durere si lacrimi, dar ultimul lucru dinauntrul sau era speranta, iar speranta ne da putere, puterea ca intr-o zi il voi putea privi in ochii ("ochi")si sa ii spun ("şi îi voi spune")din suflet : "Nu te iubesc".

-Sakura, tu esti rece precum zapada, dar tot la fel de dulce precum florilele de cires. (Ştiu că ai vrut să faci o remarcă specială şi inteligentă, dar e total aiurea şi fără legătură. Dacă în loc de "dar" era "şi", da, mergea, însă aşa... )

Simteam ("Simţeam" nu e potrivit în context, nu are cum să simtă zidurile, decât să le vadă, să le observe prezenţa. "Existau două ziduri între noi...".)doua ziduri puse intre noi doi,(două puncte) al durerii,iar unul dintre el ("ele") al coerentei, eu nu ii intelegeam aluzile("aluziile"), el nu-mi intelegea durerea, cum nici eu nu ii intelegeam micile jocuri de cuvinte si priviri reci pe care mi le adresa. (Cred că în loc de zid al coerenţei, mai potrivit este cel al lipsei de comunicare.)Timpul nu este decat ceva relativ, aducand odata cu el amintiri, durerii ("dureri") si vise.Eu n-am zis nimic, neintelegandui ("neînţelegându-i") actiuniile ("acţiunile". Scrii cu doi "i" numai când nu trebuie.) si vorbele lui. (Nu era nevoie să specifici ale cui, aşa evitai repetiţia şi abundenţa de pronume, adjective pronomilale.)Asteptam...stiam ca va pleca, nu avea niciun motiv sa stea aici, facuse deja ce vroia ("voia") din mine, mai mult se semnase pe spatele meu(,) asigurandu-se ca toata lumea va afla. (Dacă voia să afle toată lumea, îi făcea semnul pe frunte. Pe spate e uşor de acoperit... )

Am preferat sa inchid ochii(,) nu-mi placea ceea ce eram in fata lui, o papusa...o marioneta, el fiind papusarul, facand absolut tot ceea ce vroia ("voia") cu mainile, picioarele mele.Eu imi pierdusem speranta, odata cu puterea, puterea de a crede ca se va schimba...el n-o va face, nu pentru mine.In urmatoarea secunde ("următoarele secunde" sau "următoarea secundă", una din ele, nu combinate.) n-am auzit decat o bataie repetata si total enervanta in usa.

-Sakura-chan, deschide!Esti cumva dezbracata?

Am deschis ochii panicata, uitandu-ma la brunet si rugandu-l din priviri sa plece, (Punct.)am rasuflat usurata cand s-a ridicat in picioare, m-am simtit brusc prinsa de incheietura mainii si stransa, un mic nor de fum a aparut in jurul nostru, disparund nu stiu unde.Am inceput sa scuip fumul(,) uitandu-ma unde eram, eu eram imbracata doar cu un simplu prosop,(Punct.) am incremenit cand am vazut ca Sasuke ma tinea in brate ca pe o mireasa,(Punct.)mi-a soptit incet la ureche : "Tot la fel de slaba ai ramas".

-Oh, Sasuke!Vad ca ai adus-o pe incantatoarea Sakura...Vai(,) dar mare s-a facut.(Semnul exclamării.)

M-am incruntat usor vazand un barbat necunoscut...el era extrem de sarcastic, chipul nu i se vedea din cauza mastii de pe fata,(Punct.) el (Doamne, ţie nu îţi sună urât repetiţiile astea enervante? În majoritatea situaţiilor se înţelege de la sine, nu e nevoie să menţionezi cine.)s-a apropiat incet de noi() pasind cu pasi mici si apasati() uitandu-se la mine. Observand ca se uita interesant ("interesat", poate.) la sanii mei(,) am preferat sa ridic prosopul.El s-a apropiat incet (Iarăşi încet? Altă repetiţie...)de mine(,) strangandu-ma de obraz si analizandu-mi chipul.

-Arati precum mama ta...

    Se potriveşte titlul, nimic de reproşat aici, însă nivelul de mister, atracţie este foarte scăzut. Îmi pare chiar banal, tipic, nu este singurul fic al căruit titlu să facă aluzie la protagonistă, sunt o mulţime de exemple. Ăsta este principalul motiv pentru care se află în tiparul respectiv. Alegerea titlului este importantă şi trebuie tratată cu seriozitate, fiindcă el atrage cititorul, cel puţin în prima fază. La fel şi ideea, nu este nimic ieşit din comun, până în prezent este fadă: Sasuke o violează, ea îl iubeşte, se comportă urât cu ea, dar mai târziu el se va schimba, poate rămâne şi însărcinată. Nimic special, tema a mai fost abordată în trecut, poate nu dezvoltată chiar identic, dar asemănător da. De aceea ai mare nevoie de ceva autentic, diferit de ce am citit înainte.
    Caracterele personajelor sunt conturate stângaci, te contrazici foarte mult în cazul Sakurei. Îi place, nu îi place, e un monstru, nu e un monstru, vrea să o atingă, nu vrea să o atingă şi tot aşa. Cum am mai spus în corectarea capitolului, dramatizezi exagerat uneori, ea nici nu a încercat să se opună, dar se comportă ca şi cum s-a zbătut o viaţă întreagă şi nu a reuşit nimic. Acolo trebuia să o faci să se opună, avea atât de multe ocazii. Înţeleg că probabil ţi-ai fixat o idee despre cum desenezi personalităţile lor, poate ai făcut-o intenţionat aşa, însă unele lucruri legate de gesturi şi comportament nu se potrivesc, nu pare real. Mă repet, ai nevoie de originalitate, deoarece ficul este obişnuit. Lasă de dorit descrierea, am întânlit numai sentimentală, unde am spus deja că ai tendinţa să o tragi de păr. Exprimarea are rol important în descriere, cu cât este mai clară, evoluată şi cu cât vocabularul este mai dezvoltat, descrierea se va afla şi ea la un nivel superior. În concluzie, mai ai de lucrat şi de citit pentru a evolua. Descrierea de tip tablou lipseşte, înţeleg că Sakura s-a uitat în jur, însă cititorul nu a văzut ce a văzut şi ea, pentru că nu ai detaliat nimic. Cititorul are nevoie de o imagine cât mai vie şi descrisă cât mai clar. Câteva replici pe ici pe colo, însă şi ele pot evolua.
    Ai avut o tentativă în ultimul capitol, replica lui Sasuke, însă nu a ieşit. Mult sau puţin, dialogul trebuie să fie incitant, măcar o parte din el, jocuri de replici, atacuri, ironie, sarcasm, inteligenţă etc... Acţiunea nu îmi pare grăbită, e OK. Exprimarea-i medie, dar are multe greşeli. Ţi-am făcut observaţiile, dar dacă îţi reciteşti întreg ficul le vei vedea cu siguranţă pe toate. Multe repetiţii ale pronumelor şi ale verbelor la gerunziu, în unele propoziţii ieşea o aiureală teribilă, confuzie. Multe greşeli gramaticale, Dumnezeule, o groază! Nu ştii formele cuvintelor, sunt probleme cu folosirea cratimei, a virgulei, puncte de suspensie unde nu trebuie, pui virgulă când e nevoie de punct ş.a.m.d. Şi, în ultimul rând, estetica. Nu îmi place, prea mult spaţiu între paragrafe. Sunt sigură că ai citit o carte sau un text din manual. Ai văzut cum arată aşezarea în pagină a textelor epice, cam aşa aş vrea şi aici. Nu mai da blur textului, lasă-l alb, simplu. Verdana, mărimea 13, de exemplu.
    Cam asta e tot, dacă ai vreo nelămurire îmi poţi trimite mesaj privat, asta sau dacă ai întrebări, nevoie de ajutor. Baftă în continuare!

Blocat din cauza inactivitatii.