“Ce credeam eu ca e iubire? Un joc  in care singura regula ar fi sa nu cedezi tu primul, sa nu lasi de la tine, caci, daca lasi, poti pierde trofeul cel mare. Care trofeu? Suferinta! Orgoliul fiindu-ti arma si crezand ca numai asa poti castiga un premiu adevarat realizezi ca de fapt tot ce primesti in schim e suferinta, mai multa suferinta. De-alungul vietii sincer sa fiu nu am ales niciodata sa las de la mine temandu-ma ca adversalul meu imi va frange inima si am continuat sa lupt. Pentru ce luptam? Luptam sa demonstrez sortii ca nu are dreptate, ca nu e mai bine sa fi fericit alaturi de o fata speciala. Pana la urma,  la capat de drum, mi-am dat seama ca premiul nu era chiar cel la care ma asteptam eu inaite sa ma indragostesc si am pierdut-o… “

Citeam amuzat  fiecare litera ce era proaspat imprimata in ziarul de azi. Mi se parea patetic ca o vedeta de talie internationala a recunoscut ca i-a gresit femeii iubite in fata unei natiuni intregi. Ca si-a dat jos masca ce o purtase de atata timp si a spus sus si tare ca daca ar daca timpul inapoi…


-Ar arunca arma orgoliului si ar renunta sa mai lupte impotriva destinului. Parul meu negru era ciufulit de mana delicata a unei tinere de bani gata, stilate si cu “vino-ncoa'” ce punea pe jar multi colegi de-ai mei. Nu e extraordinar, Sasuke? Ma privea intrebator schitand un zambet gigant pe fata, iar eu ma stramb in secunda doi la ea spunand sictiric ca cel mai patetic lucru e sa te dai in stamba pentru o femeie, iar apoi imi incolacesc mainile in jurul taliei ei intr-o incercare de a o imbratisa. Ino e iubita mea de mai bine de o saptamana. E frumoasa, inalta si extreme de desteapta. “Ce imi mai trebuie altceva?” Mi-am spus atunci, nu am bagat in seama amintirile din copilarie. Ea a fost, si inca e, cea mai buna prietena a mea. Imi spun mereu ca oricat as incerca nu pot sa o vad mai mult de atat, dar totusi am incercat. Nu vreau sa o ranesc tocmai pe ea.
-Nu e razboi sau ceva, dar cred ca a facut un lucru onorabil. Lupta sa recastige dragostea pierduta. Cu asta se zmuci din stransoarea mea eliberandu-se si departandu-se. Da’ tu nu ai de unde sa stii ce inseamna sa lupti pentru ceea ce iubesti! Cuvintele ei imi taiara cheful si, desi stiam ca e adevarat, nu imi regret alegerile. Egoist? Da! Eu, Sas'ke Uchiha, baiatul ce cu ochii sai goi vrajeste fete cu priviri pagane, eram un egoist cunoscut pentru inima-mi de gheata. Le atrageam dintr-un zambet facandu-le sa imi daruiasca puritatea , visele si sperantele ca le voi iubi macar jumatate din cat ele ma iubeau, dar nu era niciodata asa. Un lucru nu faceam, nu promitea luna si stelele spunandu-le apoi fara mila ca trebuiau sa se astepte la asta si ca nu ma voi schimba,
nici acum, niciodata, pentru nimeni .
-Du-te dupa ea! Macar atat poti face! Caut cu privirea persoana care imi spusese practic, prin mai putine cuvinte, ce stiam deja. Stiam ca sunt un nesimtit notoriu care se poarta ingrozitor cu o fata foarte simpatica,  dupa ce  o cunosti. Ceva din mine imi spune sa ascult acea voce, dar simt ca motivul nu ar avea nici o legatura cu faptul ca suntem impreuna. Sunt atat de confuz si cu toate astea raman pe pozitii, neschitand nici macar un gest ca sa nu ma dau de gol, acaperind intreaga incapere din priviri. Faptasul nu era altul decat Sai, baiatul pe care il stiam inca de la gradinita, nu ma mira deloc. Mi se pare insa ciudat ca nu a tulit-o, ca de obicei, ca sa nu se ia baietii de la mine din clasa de el. De ce? Habar n-am! El nu face parte din grupul meu. Este genul de baiat credincios ce le spune tuturor ca lui Dumnezeu ii pare rau pentru ce au ajuns copiii lui, niste iubitori de placeri carnale ce uita ca iubirea e mai mult de atat, insa mie imi pare ca acest baiat, ce umbla mereu la costum si merge duminica de duminica la biserica, delireaza. Ma uit cu cu dublu sens la chipul de copil in crestere, chiar daca la 19 ani nu considera ca mai e un copil. Ochii sai negrii, aproape la fel de negrii ca ai mei, erau atat de blanzi incat imi linistea sufletul.


-La 19 ani sunt inca un copil, copilul Domnului! Tac. Cuvintele erau banale si desi as fi vrut sa il contrazic il las sa continue.
 -Sasuke dute dupa ea si lasati ca dragostea voastra sa faca lumea in care traim umpic mai frumoasa. Ii ascult cu mare atentie vorbele si ,chiar daca sunt  captiv printre ganduri, surad fals.
-E doar o fata! Mi-as dori sa il injur, sa ii spun ca astea sunt doar povesti, dar tot ce am putut rosti au fost niste cuvinte incarcate cu tristete sufleteasca. Gandurile mele ar  fi mult prea multe ca sa fie numerate si daca as sta sa le analizez cu atentie pe toate as inebuni. Sunt si eu om, nu? Ca orice om regret anumite greseli facute intr-o anumita etapa a vietii. Regret ca nu stiu ce e iubirea si ca mi-o doreste pe Ino doar pentru trupul si faima sa. Daca stau sa ma gandesc mi-ar placea mult mai mult sa ne intalnim intamplator pe strada si sa ne spunem un “Buna” cu zambetul pe buze decat sa ne mintim cu gesturi parca mai mult jucate decat simtite.
-Atunci de ce esti cu ea? Fata mea palea in lumina timida a sorelui.
-Ce iti pasa de fapt Sai sau cersesti si tu o noapte cu ea ca toti desfranatii din scoala? Macar recunoaste! As pututea jura ca astfel i-am inchis gura, dar rasul cristalin al baiatului, ce statea in banca din lemn prafui, vizavi de mine, pe acelasi rand, imi trezea dubii. Ridic instinctiv o spranceana.


-O femeie trebuie pretuita pentru gandirea si felul unic de a fii, nu pentru corpul ei.  Corpul ei e menit sa reproduca specia noastra si sa hraneasca copii, nu pentru placeri carnale, dragul meu coleg. Incep si eu sa rad. “Oare vorbeste serios sau se prosteste?”, ma gandesc. Si mai se zice de mine ca ma port gresit cu femeile! El cum se poarta? Sunt sigur ca daca i-ar spune asta oricarei doamne sau domnisoare pe care o vede pe strada ar primi o bine meritata palma. In ce an ne aflam? Eu din cate stiu fiecare are de ales ce face cu corpul lui,  iar aceste placeri sunt nevinovate.
-… Iar barbatii mulnces aducand bani femeilor ce cresc copiii si au grija de casa respectandu-si si iubindu-si sotul neconditionat si, bineinteles, neiesind din vorbele lui. Rasul meu devine si mai zgomotos. In ce secol traieste? Si bunica era, in tinerete, mai independenta decat femeia “normala” pe care o descrie el. Aberatii! Sexul frumos din ziua de azi e independent si se poate descurca si fara barbati, iar mie asta mi se pare normal. Asa am fost invatat de mic, sa restept astfel de doamne, considerandu-i pe toti egali. Daca eu am o pasarica la cap sigur nu sunt singurul!
-Aceasta conversatie o iau ca pe un raspuns la intrebarea mea:”Oare de ce Sai nu a avut pana acum o iubita?”.  Imi dau ochii peste cap in timp ce ma ridic din banca parasindu-l pe acest “specimen” inca amuzat de gandirea sa invechita. Parasesc clasa fara vreo interventie din partea lui. Ajuns pe hol realizez ca nu am unde sa ma duc, prietenii mei trebuie sa organizeze balul bobocilor si sunt foarte ocupati, insa cred ca pot sa le fac o vizita. Multi copiii mai mari sau mai mici impart acelasi aer cu mine, unii privindu-ma direct, altii ferindu-si privirea de a mea. Nu imi pasa! Tot ce vreau e sa ajung in sfarsit la prietenii mei. Acolo simt ca pot fii eu insumi, fara sa ma ascund dupa masca ce nu ma  caracterizeaza. 


In aproximativ 5 minute ajung pe scena pe care, pesteo  luna de zile, vor varsa lacrimi multe concurente dornice, desigur, sa dea bine la juriu.
-Frate, ai ajuns! Ma intorc robotic  spre recuzita prafuita, la cateva secunde dupa ce intru pe usa ce statea deschisa asteptandu-ma parca pe mine. Zambesc.
-Gaara, iarta-ma ca am intarziat, dar am stat la o discutie interminabila cu Sai.
Baiatul incepu sa rada. El il are in vizor pe brunet de cand s-a mutat, de un an. Eu m-am mutat acum doi ani si nu pot spune ca am regretat. Fostii mei colegi imi trageau felul de a fii inapoi.
-Si… Ino unde e? Intrebarea sa ma aduse instantaneu cu picioarele pe pamant. As fi dat orice sa ma pot teleporta undeva departe, cat mai departe de aici.
-Iar ai ranit-o, nu? Poti cunoaste pe din-afara vocile omenilor, dar ele tot te vor face sa intrebi “Cine este?”. Constat cand il vad pe Naruto cum repara un scaun vechi undeva prin centrul scenei, ascuns dupa alte cateva scaune refinisate si o trusa cu unelte. Ridic o  spranceana. Stiu ca ar fi trebuit  sa arat regretul ce il port in suflet ca pe o povara, dar  orgoliul nu ma lasa. El m-a invatat ce sa fac si ce nu la fel ca un frate mai mare, cu toate astea nu fac nici macar atata lucru.

De ce nu m-am duc dupa blondina? Pentru ca nu ma simt in stare sa o privesc in ochi. O cunosc de multi ani de zile si sincer sa fiu incep sa realizez ca era mai bine daca am fi ramas doar prieteni. Simt ca nu pot sa ma uit in ochii ei si sa ii spun ca o iubesc ca pe jumatatea mea. Ea nu e jumatatea mea! Ea e sora unui foarte bun prieten de al meu. Aceasta chestie nu o pot uita si sincer sa fiu nici nu vreau, iar daca m-as duce dupa ea tot ce i-as spune e ca o iubesc, insa ca pe sora mea, nimic mai mult. Nu pot imparti patul cu ea cum fac cu toate celelalte, nici pentru a-mi satisface orgoliul de a cuceri toate fetele din scoala.

Si, partea cea mai rea e ca ea complica pe zi ce trece lucrurile, sta, asculta, lasa, " uita" , tace si vorbeste in acelasi timp si simte. Ce simte? Probabil ca e indragostita de mine, dar, de fapt intrebarea mea e, ce vede la mine? Ce vad toate la mine?

-Sasuke! 

Dupa atatea zile ce au apus fara sa ma pot bucura de placerea de a mai posta capitole, am revecu un fic, un fic compus din parerrile unora si altora despre ceea ce simtim zilnic. 
Sper sa avem cu totii curaj sa facem "Pact cu Bau-Bau".   
Astept pareri! 
Somnic pufos, mai!

Primaaaaaaaaa! O data in viata ai sansa asta, de a scrie prima comentariul unui fic! Delirez!!
Sa revenim la subiect... ideea, ok. Titlul imi place, continutul la fel. Alte observatii: nu.
Dami si mie un mesaj cand e sa pui nextu. Te pwp :* :) ;)

Buna,




        Am trecut si eu pe la ficul tau si pot sa spun ca este foarte interesant ficul tau , imi place mult de comportamentul lui Sasuke de Bad Boy. Astept momentul ala de glorie in care apare Sakura si il invata pe Sasuke ce ie aia dragoste.Spor la scris in continuare si sa ma anunti cand pui next-ul , domo araigato gozaimasu   




                                                                                  Ja ne


                                                            Shine kiss you:*