Personajele le veti afla pe parcurs...deci sa incepem...


Imi intind mana tremuranda spre paharul cu apa care se afla pe masuta...il apuc si incerc sa il duc la gura dar din cauza tremuratului il scap pe mne...firar...nimic nu-mi iese
Aud usa masiva din lemn cum se deschide si o asistenta intra in incapere...
A:Buna ziua domnule Uchiha,imi spune Karin zambind...
Karin este practic asistenta mea personala de cativa ani...este o fata cu parul roscat lung,frumusica care poarta ochelari.
S:Buna Karin....
K:V-am adus mancarea si voiam sa va spun...La multi ani!!
S:Vai,iti multumesc...
In incapere intra mai multi doctori si asistente urandu-mi la multi ani...a fost un gest foarte frumos...era perfect...aproape perfect...daca ar fii fost si ea aici,ar fii fost cel mai bine,as fi fost cel mai implinit om de pe pamant...
Doctorul meu vine spre mine si-mi ureaza la multi ani...o vad pe Karin care iese din camera si intra peste cateva minute ducandu-se la doctor si chemandu-l afara...
Doctorul iese...am o presimtire...dar nu stiu daca e rea sau buna
Profit de cateva minute de liniste si inchid ochii...incerc sa ma gandesc la tot ce s-a intamplat in viata mea si am realizat...am fost un nimeni...
Usa se deschide din nou si Karin intra cu un barbat bine instarit cu parul lung prins la spate si ochii de culoare lila
K:Domnule Uchiha,acesta este Neji Hyuga....este un jurnalist de la revista"Timpul"si ar dori sa va ia un interviu...
Neji:Multumesc de aici ma descurc...as dori ca toata lumea sa iasa din camera
Toti doctorii si asistentele ies si raman cu Domnul Hyuga...
Neji:Bun,as dori sa va iau un interviu in legatura cu viata dumneavoastra...fiind cel mai batran om din lume,cu varsta de aproximativ 110 ani ar fii o realizare pentru revista noastra daca ne-ati spune despre viata dumneavoastra...
Ma uit la el cu o privire cercetatoare si stau pe ganduri....de ce nu?ar fii o descarcare sufleteasca...
Neji:Deci...sunteti de acord?
S:da....
Il vad incantat ca un copil si incepe sa-si aseze toate acele aparate pentru a ma asculta...
Neji:Puteti incepe....
Ma uit in oglinda de pe masuta...in ea ma vad pe mine...dar nu cum sunt acum,un om batran zbarcit...ci un copil de 9 ani cu ochii negrii ca abisul si parul cu o nuanta de albastru inchis...

Anul 2004:
Cand e timpul sa te nasti...un Inger vine la tine...si te ia in lumea oamenilor oferindu-ti o familie,fericire si tot ce doresti...cand Ingerul nu te ia...nu vei avea o viata foarte buna...ei bine...pe mine Ingerul m-a omis...
De 2 ani tot astept o familie,sa vina sa ma ia,sa ma ingrijeasca si sa ma iubeasca...momentan nici o familie buna nu am gasit....pana itnr-o zi cand o femeie si un barbat au venit...erau cei mai normali care-i vazusem in acei 2 ani...
Intr-un final i-am ales pe ei pentru ca doamna mirosea frumos,iar el era un barbat balnd dar dur...
In fine,am ajuns la ei acasa...era foarte frumos o vila imensa era in fata mea....mami m-a luat in brate si am intrat in casa...
Imi placea acolo...mami era o femeie frumoasa si avea ruj si haine scumpe,si mirosea frumos...tata avea un ceas care face tic-tac...
A fost bine pana cand...

wow
foarte frumos
cand pui next-ul ca este superb
astept sa vad ce se intampla
te rog hai cu next-ul

Este super ficul tau primul capitol este interesant sper sa pui repde nexul bye bye

-Neghiobule!!!nu esti bun de nimic,de nimic ma intelegi?toata viata n-ai fost bun de NIMIC!!!mi-am pierdut tineretea si fericirea casatorindu-ma cu tine
Stau si privesc din nou cum parintii mei se cearta...de 5 ani,de 5 ani ma chinui cu tipetele si urletele mamei mele...o iubesc pe mama dar e o femeie care doreste decat bani iar acum ca firma tatei a dat faliment e clar ca au inceput tipetele in casa...
Tata in schimb este exact opusul mamei si ii iubesc pe amandoi la fel de mult...sper doar ca sa nu se desparta pentru ca nu as stii ce sa ma fac
Tipetele se opresc...asta inseamna ca ai mei discuta in bucatarie..ies de dupa usa sa vad daca totul e in regula...
-Sasuke vino te rog aici!!
Asta e mama strigand cu o voce plansa si tremuranda...
Cobor incet treptele spre bucatarie tinandu0-ma de balustrada.Ridic capu si ma ridic si pe varfuri sa ii vad crestetul mamei...
-Da?
Mama isi ridica capul si ceea ce am vazut m-a lasat cu o urma de mila in suflet...era ciufulita si plansa cu rimelul intins pe toata fata si ochii rosii...
-Puiule hai aici...trebuie sa discutam...
Ma pun pe un scaun si ma uit la ei...
-Cateodata fericirea nu este totu si..
-Treci la subiect Mikoto,ii spune tata mamei cu o voce aspra
-Ei bine eu si tatal tau am decis sa...am decis sa...
As fii dat orice ca sa nu aud cuvantul acela josnic care distruge familii...as fi dat orice sa nu il fii zis..
-Divortam isi incheie mama propozitia si lasa capul in jos
As fi vrut sa ripostez dar eram neputincios,pur si simplu nu puteam face nimic...sunt doar un pusti de 9 ani care este total nepregatit pentru asa ceva...
Oricum....iata-ma acum peste cateva saptamani de la decizia parintilor mei...sunt intre mama si tata,si trebuie sa aleg cu cine voi sta...mama e cu bagajul dupa ea plecand in Los Angeles si trebuie sa aleg,sa plec cu ea sau sa raman aici cu tata...
Ma uit la amandoi si le vad privirile ingrijorate...nu stiu de ce dar m-am dus la tata si l-am luat in brate...atunci mama a inteles ca am ales
Se intoarce fara a spune nimic si porneste...urca in tren si ma uit ingrozit cum trenu porneste...am simtit ca am prins o energie de care nu stiam si simteam cum pulsul a luat-o razna si venele parca parca plesneau
-NU!!!!!tip dupa tren si incep sa alerg...ii aud vocea lui tata care striga"Intoarce-te"dar nu-i dau atentie...mama scoate capul pe geam si imi intinde mana
-Prinde-te de mine!!!
Intind mana si eu dar trenul mergea din ce in ce mai repede iar eu oboseam asa ca m-am oprit
Tata alearga dupa mine
-Esti bine?
Incep sa plang....
-Va fii bine crede-ma imi spune si ma pupa pe cap si ma ia de mana...
Se pare ca asta a fost....

Frumos capitolul sunt curioasa sa aflu ce se va intampla in capitolul urmator,este interesant ficul tau tine-o tot asa spor la scris si bye bye te pwp

Stau cateva minute si ma uit inca in aceaa oglinda...am incetat sa-i mai povestesc jurnalistului...ma uit la el si ii vad o privire trista in ochi...
-Imi pare rau
-Nu trebuie sa-ti para...asta a fost acum mult timp....
-Sigur puteti continua?
-Sunt sigur...
-Care a fost urmatorul lucru marcant din viata dumneavoastra..?
Ma uit in jur....si inchid ochii...stau asa aproximativ un minut apoi ii deschid...parca vedeam totul altfel...dar prin ochii unui pusti de 15 ani,sensibil si totusi retras...
-De aici...incepe adevarata mea poveste de viata


Anul 2015
Merg agale pe strazile pustii desi e dupa-amiaza....o zi de vara foarte frumoasa,care merita traita,si totusi de cand a inceput vara nici una nu am trait...incerc sa nu mai fiu prins in trecut si sa vad inainte...dar simt ca nu pot pentru ca oricat as incerca trecutul ma trage inapoi,este ca raia...
Ajuns in fata unei cladiri mari si ridic capul uitandu-ma la ea..."St.Constantin"un spital unde deja nu mai suport sa merg de atata timp
Merg pe scari pana ajung la etajul 2 si intru in camera numarul 9...ma uit in camera si pe un pat il vad pe tata dormind...
-Tata...trezeste-te!
-Hmm?imi raspunde el speriindu-se
-Hai sa te ajut sa te imbraci,mergem acasa
Ii iau hainele si il imbrac incet...dupa despartirea de mama,tata a suferit un grav accident de masina si a ramas paralizat de la bazin in jos..asa ca tot timpu mi l-am dedicat avand grija de el
Dupa ce il imbrac ii iau caruciorul si cobor cu el...voiam sa ma bucur macar putin de vremea aceea frumoasa si l-am dus pe jos....
Ajunsi acasa ii pun masa si incep sa spal vasele
-Fiule,stii,ma pot descurca si singur...la varsta ta ar trebuii sa iesi cu prietenii
-Nu,e ok
-Dar...
-Am spus ca e ok...oricum nu am prieteni
-Inteleg...batranul tau tata te trage in jos
-Nu,nu vreau sa crezi ca din vina ta....pur si simplu nu vreau prieteni...
-Bine...voiam sa-ti spun ca inainte sa mor...
Scap farfuria care o spalam pe jos si ma intorc spre tata
-Nu vei muri!!inceteaza sa mai crezi asta
-Ba da,si vreau sa stii ca as vrea sa te duci la mama ta atunci...
-Bine...
Incheiem aceea discutie destul de seaca si il duc pe tata la culcare....ii inchid usa si cobor jos...voiam o mica pauza asa ca m-am pus la pian si am cantat cateva franturi..am invatat sa cant de la tata...el intotdeauna a compus melodii dar aucm nu va mai putea canta pentru ca oboseste extrem de repede...
Las pianul si ma duc la culcare...ma imbrac in pijama si ma bag in pat...si astept chinuit dimineanta

A doua zi:
Ma trezesc din cauza unei melodii...tata canta la pian...cobor repede si ma duc spre el nepasandu-mi ca de abia m-am trezit
-Stii ca obosesti
-As dori sa termin melodia asta
-Oh....vrei sa...termin eu?
-Da...
Ma duc sus inainte,sa-mi fac toaleta de dimineata si sa ma imbrac....imi iau un tricou rosu si blugi skini,ma pieptan si cobor din nou
Aceea zi a trecut la fel de greu si chinuita...m-am dus la cumparaturi m-am intors acasa am gatit apoi am spalat vasele am avut grija de toate...ca de obicei...
A venit si seara iar tata se chinuie sa cante iar la pian,dar s-a oprit dintr-o data
-Ce e?intreb eu nedumerit
-Mainile mele...
-Te dor?
-Da...
Il duc pe canapea si ma intorc la pian....pentru tata o sa termin aceea melodie....vad ca tata a adormit deci profit si incep
Apas pe clape si incerc sa continui cu mai multe note...Do,Sol,Si...da ar merge,imi spun si scriu pe foaie....
Imi amintesc ca am stat pana la 3 noaptea...apoi m-am dus la culcare cu foile in brate sa i le arat tatei la prima ora...
Dimineata m-am trezit atat de fericit de reusita mea...a fost prima oara cand m-am simtit atat de bucuros...dar bucuria mea avea sa se intrerupa brusc....
-Tata te-ai trezit..?
Ma duc la el in camera si-l vad ca doarme
-Tata trezeste-te...hai ca am facut micul dejun
Tata nu reactiona in nici un fel..ma speria deja
-Tata trezeste-te...incep sa-l zgudui...i verific pulsul si nu simteam nimic,nimic,nici inima nu mai batea.Era doar un trup gol cu un suflet ajuns in ceruri....
Realizez ca nu mai e in viata si incep sa plang...lacrimile curg pe el incet si tin de mana...il pierd...ce tot zic?l-am pierdut deja....

Este misto capitolul este trist dar totusi frumos capitolul asta

Cerul plange odata cu mne.Ridic capu si ma uit la cer...De ce?ce am facut sa merit asta?imi este atat de greu si imi lipseste atat de mult desi a plecat de putin timp,simt ca mi se frange inima.Era tatal meu,bun,rau,vitreg cum era el,era al meu...
Imi venea sa mor,sa mor sa scap de tot si toate...imi indrept capul spre mama care plangea si ea de asemenea...ma duc la ea si o iau in brate..imi este atat de greu,nu va pot spune in cuvinte ceea ce simt si vad.
Imaginea imi va ramane mereu in minte...imi doresc sa mor sa uit de durerea si suferinta mea.Sa ajung in bezna recelui pamant.Simt ca mi s-a uscat sufletul
Mama ma strangea la piept si imi soptea ca totul va fii bine...nu va fii...pentru ca simt ca nu imi voi reveni...
-Mama,imi este atat de greu,ii spun printre suspine
-Te inteleg...
Dupa inmormantare am plecat acasa cu mama...mergeam amandoi cu capul in jos fara sa spunem un cuvant.
Ajunsi acasa imi trantesc rucsacul pe jos si ma duc sus
-Nu mananci?
-Nu
Ajung sus si ma trantesc in pat incercand sa ma abtin sa nu plang...
Aud pasi venind spre camera mea...sigur era mama o stiu dupa mers...intra in camera incet si se pune pe marginea patului
-Uite Sasuke ne e greu la toti dar...se opreste luand o gura de aer...dar va fii bine si uite,tu vei venii cu mine in Los Angeles si ne vom lua viata de la capat,vom lasa trecutul in urma...ce spui?
Dau din cap in semn ca da...si o imbratisez...nu am fost foarte apropriat de mama dar acum chiar am nevoie de ea...
-Cand plecam?o intreb cu juma de gura
-Maine seara...sa-ti faci bagajele...iti promit ca va fii bine...
Dau din cap in semn ca am inteles si mama iese din camera...ma pun in pat si incerc sa adorm...intr-un final ma chinui si adorm.

A doua zi m-am trezit distrus dar nu la fel ca ziua anterioara...
Ma ridic si ma schimb bagand hainele la spalat,cele in care am adormit,si ma duc la baie...imi fav nevoile ma spal pe dinti si incerc sa ma aranjez cat de cat.. cobor jos unde o vad pe mama gatind...
-Hei...ce faci?ma intreaba ea
-Bine,adica rau...
-Of stiu...
Rasucesc furculita in farfurie...n-am chef de mancat dar totusi iau cate ceva si ma ridic de la masa...
-Sa-ti faci bagajele
-Dea..
Urc sus si incep sa arunc hainele in bagaj...cand termin ma arunc in pat si ma uit pe tavan.Ma uit la ceas...17:30...la 20:00 plecam...
Intotdeauna mi s-a parut ca timpul trece greu pe aici,dar atat de repede a trecut acum...

Ma aflu in fata unei case foarte mari,imensa chiar cu doua etaje,vopsita bej...era destul de frumoasa la exterior
Strang de bagajul din mana mea,iau o gura de aer,si intru in casa...cum intru in fata mea dau de bucatarie,in stanga sufrageria si in dreapta o baie mare..si desigur o camera destul de mare.Urc la etaj si observ vreo patru camere fiecare cu cate o baie...
-Asta va fii a ta,imi spune mama aratatand spre camera din stanga mea.
Deschid usa.Camera era exact pe gustul meu...avea peretii albastru deschis,era mobilata,aveam baia mea...era perfect ce pot zice?..
-Despacheteaza-ti!imi spune mama zambin si iese din camera
Ma apuc sa despachetez si sa impaturesc...cam intr-o ora,o o ra jumate termin si cobor sa mananc...
-Ce avem de mancare?
-Uita-te in frigider
Deschid frigiderul si aleg sa mananc friptura...
In tim ce mancam mama facea conversatie
-Deci incepe scoala si...te-am inscris aici la una...e chiar aproape...
-Bine
Mai sunt doua saptamani de vacanta si acestea au trecut repede...poate mult prea repede...asa ca iata-ma acum cu ghiozdanul in spate,obosit,mergand spre scoala...incepuse deja de o saptamana,si era chiar tare,adica nu aveam nici o problema,invata foarte bine,fetele imi faceau ochi dulci,dar cum sunt mai retras si cam timid nu le respund.Oricum nu-mi place nici una...vor doar (iertati-ma nu stiu ce vorbesc),niciuna dragoste si asta le face sa scada in ochii mei...
Profesoara intra in clasa,o salutam si ne punem jos
-Copii avem o colega noua...Sakura intra te rog
In clasa a intrat o fata foarte frumoasa,cu parul roz de culoare ciresului si ochii verzi ca cel mai scump smarald.M-a lasat cu gura cascata.
Exprima finete,si totusi era dura,era gingasa si frumoasa...
-Copii aceasta este Sakura Haruno...Sakura ia loc te rog
Se pune in pupitru uitandu-se la mine si eu la ea...intoarce capu si ne uitam unu la altu apoi ea se intoarce imbujorata
Orele s-au dus repede,sau poate asa mi s-a parut mie,pentru ca toata ziua tot ce am facut a fost sa ne uitam unu la altul.
-Hei,haideti pe plaja...spune un coleg de al meu strigand in clasa
Am vrut sa refuz dar am vazut ca rozalia a acceptat incantata asa ca m-am dus si eu


Pe plaja parea ca toata lumea se distreaza dar eu stateam la mal si ma uitam la valuri...
Aud pasi venin spre mine.Intorc capul si o vad pe Sakura uitandu-se la mine zambind...
-Hei
-Hei..ii spun incet
-Eu sunt Sakura...spune zambind si imi intinde mana...pe tine cum te cheama?
-Sasuke...
-Oh ce nume frumos...de ce nu vii sa inoti?
Tac si evit raspunsul...
-Sasuke...de ce nu vii?
-Pentru ca nu stiu sa inot bine?dar te rog nu le spune la ceilalti
-Promit
O fata vine spre noi alergand
-Hei Sakura nu vii sa innoti?
-A nu,ma doare burta,Sasuke imi tine companie
Fata aceea pleaca inapoi la ceilalti si Sakura ramane cu mine
Am stat toata ziua si am vorbit,ma rog,mai mult ea pentru ca imi placea asa de mult sa ii aud vocea cristalina si frumoasa....

Imi pare rau ca am ajuns asa de tarziu pe aici.
Oricum e un fic reusit. Are o idee originala pe care nu am mai intalnit-o.Ar fi bine sa nu mai puneti atat de mult dialog si un pic de descriere nu ar strica.

Aduceti repede nextu` ca eu una mor de nerabdare sa-l citesc.

Spor la scris!

Deci ai un fic de super milioane. e genul poveastea titanicului doar k m-ai frumos abia astept next

Este tare capitolul mai ales ca in acest capitol Sasuke o cunoaste pe Sakura eu cred ca o sa fie din ce in ce mai interesant.