Hey!!! Presupun ca vreti sa ma pocniti fiindca nu am adus next-ul mai repede, dar...............nu am nici o scuza. Scuze. Ma rog, acum sunt super obosita asa ca am chef nebun de scris si idei. Maine trebuie sa ma trezesc la doisprezece, ca doar na, se termina vacanta, deci, sa-i dam drumul. Apropo, mi-am calcat pe inima si am scris un capitol din perspectiva altui personaj dinafara cuplului SasuSaku.


  Capitolul XV- Povestea Serafimului 
 


 Anne's point of view:
 I-am privit pe copii. Un moment de surprindere, apoi seriozitate. In mijloc se afla proaspata Mare Preoteasa, stand indiferenta cu fata spre noi. Atitudine destul de buna, dar nu are experienta. Are noroc de genele ei, nu prea cred ca o duce capul, corpul si parul de papusica o dau de gol. Baiatul varcolac pare destul de inteligent, dar e un copil, inca nu e dezvoltat bine. Apoi tanarul Uciha. Seamana foarte mult la infatisare cu tatal, dar are trasaturi mai fine, desi nu prea cred ca e bun de ceva. Toti trei sunt niste ratati, ii vom invinge usor.
 Ma uit cu coada ochiului la Fugaku. In forma lui monstruoasa, cu coasa in mana si cu acei ochi rosii, arata aproape inspaimantator. Aproape.
 Fetita vazuta de aproape arata putin impunatoare, dar nu se compara cu mine. I-am zambit superior, malefic, sunt sigura ca arat foarte sexy, eu tot timpul sunt sexy. Mi-am continuat drumul si m-am oprit in fata lui Uciha. Am inceput sa-mi plimb degetul pe fata lui si i-am intors-o pe toate partile. Pare o partida buna, in orice caz, mai buna decat taica-sau. Desi nici el nu e asa de rau la pa... Arghhhh!
 -Te mai atingi o data de Sasuke, iti scot toate degetele una cate una, ti le infing in ochi, apoi am sa te spintec si am sa-ti dau inima la crocodili. Inteles?
 Rozalia ma trantise la pamant si-mi spuse toate astea soptit, la urechea mea, cu cea mai calma voce posibila. Initial, credeam ca e doar o avertizare in vant, dar dupa ce-i vazusem fata, mi-am dat seama ca trebuie sa-si ia cateva tigle sa-si puna pe casa, asa ca am ascultat-o. Am aprobat, apoi s-a ridicat si am urmat-o.
 Cu orgoliul si mandria ranite, stateam dreapta si incercam sa le citesc gandurile, dar ceva ca un scut bloca gandurile sa vina la mine. In orice caz, le puteam citi gamdurile pe fetele lor. Uciha era ingrijorat, cel mai probabil din cauza iubitei sale, Sakura era nervoasa, desi m-a....in...invins, nu credeam ca voi spune vreodata cuvantul asta, desi nu a fost decat din cauuza neatentiei, iar blondul se gandea. Ce mai trio! Oare cum voi supravietui! O, vai! Sunt moarta! Iar eu nu mi-am facut testamentul! Cum vor stii prietenii mei invizibili sa aiba grija de aerul pe care il respiram?!
 -Hahaha, buna gluma. Ai un talent inascut la toate, nu-i asa, schizofrenico?
 Ce-a spus?! M-a facut schizofrenica?!
 -Imi pare rau, dar maica-ta e de vina la asta. Daca te-am fi facut noi, direct pe gem te aruncam.
 Nu pot sa cred! Cata nesimtire! Le arat eu mucosilor astora!
 -Voi stiti cine sunt eu?! Eu sunt Anne din Ordinul Serafimului! Sunt un inger! Sunt necromanta! Sunt atotputernica!
 -A, nu mai spune! Acum mai si delirezi? Auzi la ea, serafim! Atunci, domnisoara Serafim, voi ajunge in Rai sau in Iad?
 -Tu *pauza dramatica* esti un nesimtit! Tu stii prin cate am trecut eu?!
 -Poate am stii, daca ne-ai spune.
 Am tras aer in piept si am zambit gratios. Imi place sa spun povestea asta. E despre o fata de la tara care s-a nascut si a crescut singura la parinti. Bunica fetitei ii spunea mereu ca aceasta va auzii voci si va vedea oameni care nu exista defapt, dar sa nu se sperie. 
 Bunica a murit inainte sa vada fata cand ajunge sa auda acele voci. Asa ca in aceea blestemata zi, fata se trezi singura, cu o multime de voci care o strigau si ii cereau ajutorul. Incepuse sa tipe, iar mama acesteia, care nu stia ce se intampla, s-a panicat. L-a chemat pe tatal fetei si acestia au hotarat sa o duca intr-un ospiciu. Nu-si permiteau doctori sau tratamente, deabia puteau sa se intretina, asa ca acele voci au fost un adevarat miracol. 
 Asa ca au luat-o pe fetita innebunita, terifiata, speriata, si au dus-o la un spital. Nu le-au cerut bani, dar le cereau in schimbul sederii mele acolo, drepturi totale asupra mea. Parintii ei au acceptat imediat. Atunci fata si-a dat seama ca acestia nu o iubesc. 
 Au tinut-o intr-o cusca, cu gratii, ii administrau medicamente, o testau, dar vocile continuau sa ii ceara ajutorul. Asa a trait timp de sapte ani.
 Pana intr-o zi in care un barbat a intrat si a cerut sa o vada. Era brunet, cu ochii de un negru spalacit, odata stralucitori, inalt si cu trasaturi bine conturate. Era frumos. A cumparat-o, apoi a dus-o intr-un fel de centru de antrenament. Acolo i-a povestit ce era defapt, ca poseda o putere rar intanlnita, ca era speciala.
 S-a antrenat timp de un an, apoi s-a dus sa se razbune. Si-a omorat parintii, unul cate unul, dar intai i-a vanat, a bagat frica in ei, apoi i-a ucis prin cea mai cruda metoda: arderea de viu. S-a intors mai stapana pe sine, mai increzatoare. Avea deja optsprezece ani, o varsta la care orice adolescent normal ar fii fumat, si-ar fii petrecut noptile in cluburi, ar fii facut nebunii, dar ea se antrena sa devina mai buna, nu-i pasa de ceilalti, incerca sa treaca peste evenimentele traumatizante din viata ei prin epuizare.
 Dar fara sa-si dea seama, s-a indragostit de profesorul ei, acel barbat casatorit, cu doi copii, iar acesta isi dorea un corp proaspat care sa vibreze sub el. Asa ca cei doi si-au facut de cap si nu au fost descoperiti nici pana astazi.
 Insa aceasta s-a folosit de avantajul de a fi amanta sefului grupului ,,celor rai" si a castigat o pozitie importanta, care nu a scutit-o de a fi momeala.
 Aceasta e povestea unui copil neiubit, ce a ajuns s-o faca cu un barbat casatorit, bosorog, dar pe care il iubea. Fara sa vreau am varsat o lacrima.
 -Acum cred ca ma urasti, Uciha. Am facut s*x ca o nerusinata cu taica-tau. Si stii ce? Mi-a placut!
 -Nu-mi pasa. Il urasc, ma uraste, nu-mi pasa cu cine se distreaza el. Daca a ales sa o faca cu una ca tine, treaba lui. Oricum, m-am razbunat deja.
 Fata lui nu exprima nimic. Ochii ii erau goi si se uita doar la fata. 
 -Vad ca-ti arde de joaca, Anne.
 M-am intors si l-am vazut pe Haruno, tatal fetei, venind. O cearta tata-fiica, va fii interesant.






Asta e! Nu va mai spun decat: Succes la scoala! Cei ce dati examene anul asta, va doresc toata bafta din lume! Nu ma dezamagiti!

Interesant,nu ma asteptam la un capitol din perspectiva Annei. Deci necromanta,huh? Ceva din prima parte a capitolului imi aduce aminte de ceva,dar nu conteaza asta. E foarte interesanta povestea fetei. Astept next!
Ja nee!! :D

Rușine de mine. Mai întâi te cert, apoi uit sa dau comm. Fain total, mă roade pe dinăuntru chestia asta. Scuze, mai Andruto, ca nu am mai comentat. Chiar, scuze.
Daaar, privește partea bună: hehe, tu o vezi, nu? Eu nu prea *hmm, ar trebui sa îmi iau ochelari*.
Oricum, Andra, spor la scris, inspiratie și toate cele pentru ca te adooooor :*

Hey!!! Ce faceti? Mi-a fost asa dor de voi! Am adus capitolul pe care ar fi trebuit sa-l aduc saptamana trecuta, scuze, si sper sa va placa. Ok...


 Capitolul XVI- Si misterul se adanceste


 
       Ii straluceau ochii, gura ii era deschisa intr-un ranjet, pielea nefiresc de alba si translucida invelea doar niste oase, fara muschi. I se vedeau venele prin care curgea...nimic. Era atat de palid, atat de batran si de neomenesc incat te-ai fi intrebat cum acel trup era insufletit.
       Se uita cu ochii aceia mari si stersi la Sakura, mentinandu-si zambetul grotesc de pe fata. Luna stralucea, revarsandu-si razele asupra Sakurei.
        Parul ii cadea acum liber peste umeri, incadrandu-i fata de portelan. Avea ochii mari, verzi, stralucind in lumina lunii, buzele rosii formau o linie aproape perfecta, iar obrajii ii erau rubinii. Stand asa, cu capul mai putin ridicat decat inainte, cu mainile impreunate, arata ca un copil mic si vulnerabil.
        M-am asezat in fata ei ca un scut protector. O voi proteja cu orice pret, ii voi apara inima, voi apara aceea inima micuta ce bate in pantecele ei. Ea e tot ce am pe lumea asta, singura materie ce imi poate oferii alinarea, stalpul de care am nevoie sa ma sprijin. Nu e doar placere fizica, pasiunea si aceea ,,atractie fizica". Nu, intre noi e ceva mult mai intens, ceva ce nu se poate descrie in cuvinte, numai cei ce iubesc cu adevarat, cu toata fiinta lor, cei ce stiu ca inima nu le va mai bate fara celalat. Un sentiment cu mult peste celelalte, un foc ce iti orbeste privirea, iti ineaca ratiunea, iti omoara gandirea. Doar ca acest sentiment complex si totodata atat de simplu are si niste compromisuri.
       -Dragul meu viitor ginere-daca-nu-moare-unul-din-voi-sau-poate-amandoi, esti atat de bun incat sa te dai din fata mea? Imi blochezi vederea catre draga mea fiica.
       Sakura imi puse mana pe umar si i-am simtit tremurul. Normal ca nu m-am clintit din loc, desi imi era putin frica, nu m-am miscat. Anne s-a aplecat la urechea lui si i-a soptit ceva, foarte repede si incet, dar am auzit clar cuvantul ,,sah". Ce, aveau de gand sa ne puna sa jucam sah si cine pierde moare?
       Naruto se uita nedumerit, desi eram sigur ca se gandeste intens la un plan de scapare. M-am uitat la el si am mimat cuvantul din buze. Un moment de surprindere, desi scurt, ii aparu pe fata, iar apoi se incorda. Cum credeam, nu-i a buna. Nu-mi placea ca nu putem vorbi sau misca, desi nimeni nu ne tinea constransi, ma simteam legat de pamant, vulnerabil si incapabil.
       Haruno se incrunta, apoi pe fata ii aparu un zambet urias, radiator si isi intoarse capul spre noi. Oasele obrajilor ii erau atat de pronuntate, iar pielea atat de palida si subtire, incat aratau ca niste munti. Batran, trist, plin de ura, nebun- descrierea perfecta a lui. Apoi isi deschise gura larg, cu dintii ascutiti si in clipa aceea mi-am dat seama cu ce semana el: cu un liliac. Arata perfect cu un liliac, dar alb si slab, ceea ce m-a facut sa zambesc. Batranului ii disparu pentru o secunda ranjetul de pe fata, apoi ii reaparu pe fata si spuse:
       -Ce spuneti sa jucam un joc? Stiti sa jucati sah, nu-i asa? Draga mea Sakura, tu cu siguranta stii, te-am invatat cand erai mica. Mai tii minte ce-ti spuneam despre el?
       -,,Sahul nu e doar un joc al mintii, ci e jocul mortii. Un joc in care patratul gresit iti poate aduce atat cat moarte, si victoria suprema. E un labirint in care nu trebuie sa te iei dupa aparente, nici dupa frumusetea sau uratenia unei patratele. E un joc in care lumina nu inseamna neaparat bunatate, cat si intunericul nu aduce neaparat rautate. Aici tu alegi daca esti regina sau doar un simplu pion. Un joc pe moarte si pe viata.", spuse Sakura cu privirea pierduta in zare, de parca ar incerca sa-si aduca aminte ceva demult uitat, ceva ce s-a pastrat cumva intreg intr-un colt indepartat al mintii.
       -Asa este. Sunt mandru de tine, scumpo. Ai retinut ceva spus de mine cum retineai citate celebre ale lui Arhimede. Da, pe baza asta se va construi jocul de azi, de maine, de saptamana asta, de luna asta, de anul acesta, de toata viata, atat cat va trebuie sa rezolvati ghicitoarea sau sa muriti toti. Isi trase rasuflarea apoi continua:
       Veti fii patru, deoarece am adus un prieten bun de-al vostru. Si, spunand acestea, de nicaieri aparu Shikamaru, moment in care am simtit un val de usurare enorma, Shikamaru e un as. O, pardon, cinci, presupun ca o punem la socoteala si pe nepotica mea. Si, vazandu-ne fetele mirate, adauga: A, presupun ca nu stiati ca va fii fata. Oricum, veti fii pioni, iar fiecare casuta va reprezenta cate o incercare, o tentatie care va va zdruncina increderea. Si, ca sa complicam putin lucrurile,vom avea si noi pionii nostri. Acum, alb sau negru?
       Si scoase doi pioni, unul alb si altul negru. Presupunand ca trebuie sa atingem respectivii pioni, ne-am ingramadit spre piesa alba. Si dintr-odata aspectul exterior se schimba, iar in fata noastra se intindea o tabla cu mici pete alb-negru.

Hmm..Sah? Interesant,chiar nu ma asteptam la asa ceva..Eu zic ca a meritat asteptarea si trebuie sa recunosc ca ma impresioneaza gesturile lui pentru Sakura si copilul din pantecele ei. Foarte interesant,as putea spune. Astept next!
Ja nee!! :*

Draga mea nu zic prea multe .Dar un singur lucru totusi vreau sa il spun .Astept NEXT - UL .Apropo scrisul este prea mic si suparator pentru ochi .Cum eu am probleme cu ei....iti dai seama .Akatsuki te pupa si asteapta noutatile .Ja ne !