Love is a crime

Proolog:

,, Cauti, gasesti, omori. Sufletele demonice sunt cele ce ne vor raul, cele care vor sa inlature specia umana. Dar ca sa faca asta vor trebui sa treaca peste noi. Trebuie sa-i eliminam nu numai spre binele nostru, ci si pentru al omeniri. Oameni sunt absolut vunelrabili acestor demoni. Varcolaci, vampiri, demoni, vrajitoare, elfi, spiridusi toti trebuie sa fie omorati pentru a ne proteja. Toate aceste creaturi sunt de partea diavolului care vrea sa stapaneasca lumea. Un film la care toata lumea s-ar duce sa-l vada dar ei nu-si dau seama ca ei sunt actori, ca totul este real. De aceea suntem noi aici, pentru a tine secreta identitatea demonilor si pentru a nu-i panica pe oameni. Totul sta in a avea Vederea si Puterile. Lucurile pe care le primesti si le dobandesti. Vederea o ai din sange in sange mostenita de la primul dintre noi sau, cea din urma etapa, iti este data de catre unul dintre cei Mari. Puterile sunt invatate in scoli special fondate pentru cei ca noi. Suntem la fel ca restul speciei umane, avem tot ce au si oameni. Doar ca unele lucruri sunt mai puternice. Vedere si Puterea sunt cele mai speciale lucruri la noi. Cu Vederea putem observa mult mai multe lucuri infricoasatoare pe care oameni nu le pot. Totul este o vanatoare continua. Trebuie sa ai o minte curata si foarte inteleginenta, puteri fizice extreme si increderea in ceea ce esti ca sa poti omora demoni. Noi ne numim vantori de umbre....”

Capitolul I:


Intuneric. Privesc in orizont si observ cladirile zgarie-nori raspandite peste tot si slab luminate. Nu-mi trebuie lumina sau orice altceva ca sa pot vede pe intuneric, ochii mei sunt lumina. Vederea este unul dintre cele mai avantajoase lucruri cand esti ca noi. Putem privi mai multe lucruri decat o fac oameni. Lucruri infricosatoare, dar pe care trebuie sa le infruntam. Acolo unde trebuie noi sa mergem este mult mai intunerci, iar Vederea noastra ne poate ajuta. Este un dar de care ne folosim in fiecare minut. Puterile sunt folosite numai in cazuri extreme. Totul este o lupta intre bine si rau. Candva totul era echilibrat, dar de cand cu pierderea Oglinzi totul s-a schimbat. Fara Oglinda nu ne putem mari armata, care scade de la un an la altul din cauza atacurilor demonilor. In ultimi 3 ani au inceput sa vina toti mai multi, semn ca Diavolul are de gand sa treaca la planul de a cuceri lumea. Inaintea pierderi Oglinzi demoni erau intr-un numar foarte mic, aproape nesimnificativ dar totul trebuie sa si creasca nu?
Imi scutur capul lasand ca motul de par sa-mi cada si sa-mi lase parul sa cada pe fata si umeri mei. Simteam mici intepaturi in locurile in care varf parului facea contact cu pielea mea. Mii de fire blonde mi se iveau in fata si imi blocau privirea. Peste totul blondul de culoarea aurie al parului meu, cu mici onduleuri. Imi trec mana prin par dandu-l inapoi la locul unde ar trebui sa stea. Toate aceste miscari bruste m-au facut sa uit total de lucrurile care ma gandeam, lucru care si il doream sa il fac. Trebuie sa am mintea libera si sa fiu atenta. Acum de cand nu mai suntem multi munca a devenit tot mai grea. Trebuie sa facem patrula in fiecare seara, dar nu ne deranja asta, noi nu dormeam. Nu suportam idea ca undeva acolo se afla demoni, care ar putea sa faca rau cuiva.
Imi opresc orice gand, si incerc sa-mi concentrez Vederea. Simteam ceva in aer, un miros scrabos dar dulceag ce imi facea ca stomacul sa mi se dea peste cap. Desigur, trebuia sa fie ceva murdar, nu? Mereu se intampla. Deschid ochi puternic si ma concetrez pe oras incercand sa vad ceva. Pentru o clipa eram mai mult ca sigura ca tot ceea ce simtisem era doar o inventie a minti mele, dar cand niste umbre isi facura aparitia m-am incordat. Vampiri. Ah!! De astia nu poti scapa niciodata. Imi strecor mana la cingatoare simtind ceva rece, metalic. Eram gata, si cine avea sa se puna cu mine o sa o incurce rau de tot, mai exact o sa moara. Adulmec aerul precum un caine de politie si imi dau seama ca ceva nu este in neregula, in oras.
Ma ridic de pe stana de piatra pe care statusem pana acum privind orasul si imi pregatesc armele. Privesc spre mainile mele pe care incepura sa apara tatuaje in unele locuri. Puterea era activata, exact asa cum si trebuia sa se intample. Imi i-au avant de pe piatra si sar in prapastia de intuneric simtind frigul in jurul meu. Frigul ce are sa anunte o lupta. Si nu una oarecare, ci cu 2 vampiri. Vederea imi era activata la maximum, scanand orice petic de pamant. Eram sigura ca erau vamipiri care probabil erau in cautarea hranei.
Picioarele mi se misca rapid, in timp ce eu imi faceam planuri in ce fel ii voi omora. Le voi rupe capetele si le voi arunca pe foc. Zambesc malefic la gandul ca aveam sa-mi maresc numarul demonilor omorati pana acum. Pentru varsta mea 500 de suflete demonice era un numar destul de impresionant. Am asta in sange, mostenita de la mama si tatal meu care au fost si ei la randul lor niste vanatori de umbre. Si imi voi respecta promisiunea facuta lor, aceea de a continua aceasta ,,profesie” si de le razbuna moartea.
Lumina incepea sa se reverse din metropola NY in timp ce ma apropriam tot mai mult de oras simtind prezenta unor suflete demonice. Aveau sa moara. Daca doreau sa traiasca mai bine ramaneau in lumea de unde au venit. Mana mea era inca in cingatoare cu arama stransa bine in mana. Simteam cum trupul meu sufera niste modificari. Peste tot imi apareau diferite tatuaje in spirale, cercuri si inscrisuri din limba greaca. Erau peceti. Cele care ma ajuta sa ma lupt.
Periferia orasului era totusi plina la ora asta asa ca ma opresc din a fugi si merg cu pasi mici dar grabiti prin oras simtind mirosul vampirilor. Se pare ca nu si-au ales bine zona si ora in care sa isi faca ospatul. Privesc oameni si incarc sa par zambareata ca sa nu dau idei proaste cum ca ar fi ca sunt gata, gata, sa sparg o banca sau alte tampeni pe care le-ar gandi mintea omeneasca. Imi concentrez privirea in fiecare coltisor si pe panourile publicitare, sau chiar in multimea de oameni, deoarece ei pentru acestia sunt complet invizibili. Observ o umbra pe un panou publicitar si incep sa spun niste cuvinte grecesti si simt cu alte peceti sunt desenate pe trupul meu. Acum eram pur si simplu invizibila pentru oameni precum spiritele demonice.
Strang cu putere metalul in mana si gandesc niste cuvinte dupa care imi scot sabia din cingatoare si sar spre vampir incercand sa il lovesc. Stiam ca ei sunt asa rapizi incat chiar si in ultimul moment ar putea sa se fereasca de orice atac, dar acum eram mai mult ca sigura ca nu v-a putea sa se apere. Infing sabia in inima lui, sau mai bine zis locul in care se afla inima lui. Privesc in toate directile si observ ca era la celalalt panou zambind strengaresc. Disparuse chiar in ultima secunda, exact cand nu ma asteptam. Chipul lui era palid precum protelanul, cu parul negru inchis si ochi de culoare verde, specific vampirilor. Toti aveau un obicei prost sa isi vopseasca parul in negru, si acest vampir era la fel, ii puteam observa sprancenele de culoarea blond auriu. Mare pacat.
Il vad cum imi face cu mana dupa care porneste fara nici cel mai mic efort in a fugi de mine. Avea miscari gratioase precum o balerina profesionista. Gratia si viteza erau niste calitati specifice vampirilor cat si varcolacilor. Zambesc si pornesc pe urmele lui stind ca nu v-a mai avea mult timp de trait. Imi bag mana in cingatoare si scot un flacon mic cu o coloarea galbuie. Apa sfintita, cel mai puternic lucru impotriva vampirilor, precum toate lucrurile sfintite plus verbina.
Privesc jos spre strazile si trotuarele pline la refuz. Oameni aceia nici nu stiau ce se intampla deasupra lor. Si nu vor sti atata timp cat am sa am grija de acest vampir.