Buey....
Dar? Dar ce?
Bai frate exact cand a inceput sa-mi placa si mie
Se pare ca evoluati mai repede decat pot vedea eu asta
Cei drept e foarte frumoasa ideea
Imi place sa stiti
Bagati next repede ca va castrez.
VA pup Zbye

va omor !! cum sa nu il mai continuati?? sunt foarte multe persoane care citesc si nu lasa comm poate pt k uita ,din lipsa de timp sau ma rog din alte motive ,dar va asigur k lumea va citeste ficul , si sa nu ma luati in nume de rau dar eu cred k ar trebui sa scrieti din placere nu pentru comuri... acestea fiind spuse va rog sa puneti nextul cat mai repede

Daca . Areen . nu mai vrea sa faca colaborare cu mine, treaba ei...dar pentru fani sa stiti ca pe mine ma doare in pix de comm`uri , eu scriu de placere si pentru ca sunt foarte bucuroasa cand vad pe unul din voi scriin ca asteapta nextu` cu nerabdare....Si stati lilistiti ca ficu` asta o sa vie continuat de mine daca . Aree . nu mai doreste......Si ma scuzati ca nu am mai scris dar saptamana aceasta am fost intr-o tabara si voi fi si saptamana viitoare , dar voi pune urmatorul capitol in curand

suuuper !! esti cea mai tare Bee !! abia astept sa vi cu nextul

Sa sti ca mie imi place foarte mult, defapt extrem de mult, terog sa vi cu nextu repede

Cap.11


.O apuc de maini si o strang la piept.De cand asteptam sa fac asta.Sunt pe punctul sa o sarut.Buzele ei roz, catifelata parca ma implora sa o fac, dar......


Sasuke:

'' Daca fata asta va face asa la fiecare baiat care vrea sa o sarute nu va avea niciodata un iubit.Simtisem palma ei fina cum s-a izbit de obrazul meu alb.Auch...da ce rau doareee..."


Sakura:
''Sasuke a vrut sa ma sarute.Nu se poate.De cand astept asta, dar nu trebuie sa cedez in nici un fel in fata lui, nu acum.''Ma simteam atat de prost.Am simtit cum o lacrima mi se prelinge pe obraz,Pr si simplu nu puteam s-o opresc apoi am luato la fuga.Simtem cum mii de perle ude cadeau din cer si imi udau hainele.In cateva secunde am fost leoarca, insa am continuat sa alerg.Nici macar nu ma uitam pe unde o iau pana cand m-am izbit de un copac.''Si totusi mai bine ma uitam pe unde merg...''Inchid ochii si ma pun usor jos lasand picaturile de ploaie sa-mi brazdeze trupul.''


Sasuke:

'' Ce mi-a venit sa fac asta?De ce ard mereu de nerabdare s-o intalnesc, s-o tin in brate si sa o simt aproape de mine.Acum trebuie sa o gasesc.''Fugeam pe urmele ei incercand sa imi dau seama pe unde a luat-o insa era destul de greu avand in vedere ca ploua.Dintr-o data aud niste suspine firave.Ma duc sa vad ale cui sunt si o vad pe Sakura.Statea langa un copac cu capul in jos.''Se pare ca am ranit-o, dar nu inteleg de ce.''Ma duc incet la ea si se pare ca nici cand am fost in fata ei nu m-a auzit.O ridic usor de barbie si ma uit cu o privire blanda, apoi zambesc, dar nu stiu cum, pe buze mi s-a imprimat un zambet atat de...cald, pe care nu l-am mai avut de cand Itachi a omorat clanul.Ea se uita la mine nepasatoare si rece.Apoi aud o voce inceata care ma intreaba:
-De ce?
Nu stiam ce sa raspund.Stiam la ce se refera.De ce am parasit-o in seara aceea.Inima mi s-a topit incet cand am auzit-o.Era atat de nepasatoare dar pe chipul ei angelic si vesel de alta data se putea citi tristetea.
-Sakura, eu...Nu am mai continuat pentru ca ea s-a ridicat in picioare si a inceput sa vorbeasca.
-Sasuke, eu te-am iubit mai mult ca orice pe lumea asta.Erai totul pentru mine.Nu ti-a pasat nici o clipa ca ma lasi acolo si ca-mi frangi inima.Am plans 3 ani seara de seara si am sperat pana azi ca vei fi acelasi Sasuke, dar se pare ca nu.Vroiam sa fi acelasi baiat bun si care ma ignora.Atunci eram fericita si daca vorbeai cu mine, dar acum nu mai am nici un sentiment pentru tine.Ea incepe sa planga, si apoi ma loveste cu pumnii in piept.De ce?A spus asta atat de incet, atat de calm si bland ca parca era un inger.Era a doua oara in viata mea cand mi se rupea sufletul de tristete.De cand am vazut-o ultima data asa...Nu mai rezistam din nou.Ea se uita la mine cu o privire care exprima regrete si pleaca spre pestera.Intr-un final plec si eu.Mergeam incet, nepasandu-mi de nimic.Priveam absent.In minte mi se derulau amintirile cu ea de cand eram mici.Eram doar niste copii, si totusi ea ma iubeste din academie, poate chiar de mai mult timp.Sakura este speciala, nu e ca celelalte fete care se lasa vrajite de primul baiat care le iese in cale..Apoi observ ca eram in fata pesterii.Eram ud leoarca.Am intrat si am vazut-o pe Sakura care statea intinsa pe jos.Cred ca dormea.M-am dus incet spre ea.O priveam din cap pana in picoare examinand fiecare coltisor al corpului ei.Avea un chip angelic.Fata alba o facea sa para ca o umbra pierduta in durere.Parul ei roz era mai lung si nu mai avea aceiasi stralucire.Buzele ei fine si rozalii, obrajii fierbinti.Iar ochii, se vedea ca a plans foarte mult in acesti ani.Acum nu mai era aceasi Sakura vesela, zambitoare si prostuta, era o fata acrita de viata,trista care a avut parte de dezamagiri si parca nici macar nu mai avea vise.Puteam sa stau sa o priveasc ore in sir.Focul luimina pestera si ii dadea o nuanta ciudata parului ei.O vad cum se intoarce incet spre mine si ma priveste uimita.Se ridica in sezut si imi spune:
-Credeam ca a fost un cosmar...Nu mai suportam, trebuia sa-i zic...
-Chiar atat de mult rau ti-am facut?Chiar crezi ca intalnirea cu mine a fost un cosmar?Sakura, chiar atat de tare ma urasti?
O vad cum vrea sa-mi spuna ceva si apoi incepe....
-Sasuke, Jur ca as vrea sa te .......









[/i]

Am venit cu capitolul 11 si sper muult sa va placa.. Deci, lectura placuta

mie m-ia placut foarte mult . abia astept sa vad ce vrea Saku sa ii faca lu` Sasuke

Vai, ii apsolut superb, sa pui nextu la fel de repede bine?

Frumos Eh,ce sa mai zic..` Next ' !!

OMG
Baga next si nu mai tine cont de altceva inafara de pasinea ta pentru scris.
Sa stii ca as fi bucuroasa sa te ajut la idei si sa colaboram...
De cand sunt pe forum ( mai exact de 2 luni jumate ) am tot vorbit cu lumea si mi-au zis ca n-au nevoie si mai incolo vad ca se lasa de fic...
Foarte urat
In fine...
Te-as ruga sa-mi dai un mesaj privat pentru a vorbi pentru a nu face chat din acest topic.
Pana atunci...
Te pup Zbye

Bee! Noi imbatranim aici! Si ne.ai si lasat in suspans ! Repet : ¬Next!¬

Cap.12



Sasuke:

-Sasuke jur ca as vrea sa te urasc!Se ridica si pleaca in cealalta parte a pesterii fara sa ma mai bage in seama.Privea absenta la ploaie iar eu...Eu stateam pur si simplu gandindu-ma la ce mi-a zis.''Oare la ce se refera?Adica ea nu ma uraste.Mda, idiotule continua sa speri...Dupa 3 ani in care n-ai vazut-o si ai si lasat-o cu ochii in soare.Sasuke esti un tembel!Cum am putut sa fac asta?Era cea mai de pret persoana care o aveam langa mine.Era singura care ma sustinea, era singura care ma iubea cu adevarat chiar daca eram atat de distant cu ea.Dar ce altceva sa fi facut?S-o iau cu mine ca sa o omoare Orochimaru?Sau mai rau, sa trebuiasca s-o omor eu.''Gandurile imi sunt intrerupte de Sakura care ma privea insistent, apoi se intoarce cu spatele nelasandu-ma sa o vad.
-Sakura!O iau usor de fata si o intorc spre mine.Plangea din nou, din cauza mea.De ce trebuia eu sa o fac mereu sa sufere?De ce?Nu pot sa inteleg.Sunt un monstru...N-am nici macar inima, cum pot sa fac un inger sa planga?!O imbratisez dar nici macar nu s-a obosit sa puna mana pe mine.As fi facut orice sa ma imbratiseze, sa ma loveasca, sa vorbeasca macar.Nici nu reactiona.Statea pur si simplu fara sa faca vreun gest.Incepeam sa o strang in ce in ce mai tare sperand ca imi va raspunde.Mai stau asa putin gandindu-ma la seara aceea.Am fost un prost.Cum am putut sa o las?

~Flashback~

-Sasuke-kun eu te iubesc.Te rog nu pleca, sau daca pleci ia-ma cu tine.
-Sakura, multumesc!

~End Flashback~

Gandurile mi-au fost risipite de un strigat incet si inabusit, apoi am simtit cum isi ridica incet mainile si incepe sa ma stranga.Parca mi s-au luat cateva greutati de pe suflet, daca am asa ceva.Probabil eram cel mai cautat criminal, dar in momentul de fata nu as fi omorat nici o musca.Eram deadreptul inofensiv.Singurul lucru la care ma gandeam era aceasta clipa pentru ca doream sa nu se termine niciodata.Am mai stat asa cateva secunde,minute sau poate ore, nici macar nu mai tineam cont de notiunea timpului, apoi Sakura isi i-a bratele de pe mine.O iau usor de barbie si ma uit in ochii ei.Avea cea mai trista privire care am vazut-o vreodata.Parca ochii ii erau secatuiti de lacrimi.Nici macar nu puteam sa spun ceva, sa fac vreaun gest.Eram hipnotizat de cele doua smaralde.


Sakura:

Sasuke ma privea atat de adanc.Simteam cum mi se inmoaie inima.Pur si simplu nu mai puteam s-o fac pe dura.Asta a tinut la Itachi si Sasori, dar acum e prea mult.In fata lui n-am putut fi niciodata 'perfecta'.Sentimentele mele se transformau.Ura aceea imensa si tristetea se transformau incet, incet in opusurile lor.Respiratia...cred ca nici macar nu mai respiram.Singurul lucru la care ma gandeam era baiatul din fata mea.Acel baiat care ma facut sa sufar enorm, dar totusi acel baiat pe care l-am iubit pentru prima data.Acel om crud, nepesator care ma ignora complet era cel pe care il iubeam.Iubesc un criminal in ciuda a ceea ce mi-a facut...Il iubesc.Vroiam din tot sufletul sa plang, insa nici nu mai aveam lacrimi.Vroiam atat de mult sa-l imbratisez, sa-l sarut dar ceva nu ma lasa.Ceva inauntrul meu inca nu avea incredere in el.Vroiam sa sfarsesc totul asa ca mi-am intors privirea si am observat ca ploaia s-a oprit.Ma ridic din fata lui Sasuke si plec spre ghiozdan.
-Sa plecam, ploaia s-a oprit ii spun eu cu un aer superior.El imi raspunde cu o voce ata de blanda si de dragastoasa un simplu 'desigur' apoi pornim.

Mergeam prin padure, apoi imi vine in minte un gand.''Nici macar nu la-m intrebat cum de a scapat de la Orochimaru!''Ii pun aceasta intrebare iar el imi raspunde sec:
-L-am omorat.Cand am auzit am ramas masca...Adica Orochimau nu mai e.Imi venea sa sar in sus de bucurie si din pacate asta am si facut.Sasuke se uita la mine amuzat si zambeste.''Zembeste?!!Sasuke...zambeste?''Imi venea sa sar din nou in sus de bucurie dar ...va-ti prins voi...
-Si, deci acum ca l-ai omorat pe Orochimaru ce ai de gand sa faci?il intreb eu cu o urma de speranta in voce.
-Sa-mi omor fratele, pe Itachi, iar apoi sa ma adaug celor din Akatsuki.''Nu, nu si nu.Cum sa-si ooare fratele.Stiu ca mi-am pus aceasta intrebare de ...sa ma gandesc...milioane de ori si stiu ca Itachi e pervers rau si necioplit si si-a omorat clanul, dar e totusi fratele lui.Si treaba cu Akatsuki.Serios???E si asa un criminal cunoscut,nu cred ca vrea sa fie si mai 'faimos'.''
-Dar tu cum de ai plecat din Konoha?ma intreaba el de-a dreptul curios.''De parca n-ar sti ca as face orice pentru el!''
-Am venit...dupa...ti...''Nu, nu o sa-i spun asta!''Am venit ca sa ma antrenez cu Itachi si nu prea mi-a placut asa ca am plecat.Cand ma aude ramane uimit.
-Adica tu te-ai antrenat cu Itachi? Hmm?
-Da, nu-i voie sau ce? I-o spun eu taios.El nu ma mai baga in seama ci doar continua sa merga grabind pasul.Mergeam asa cam de doua ore acoperiti de o liniste tensionala.Eu eram in spatele lui Sasuke, apoi el dintr-o data se opreste facandu-ma sa ma lovesc de el.
-Poti sa atentionezi cand te opresti?ii spun eu nervoasa.
-Shh!Suntem urmariti.El ma ia de mana si zburam pe o creanga.Imi pine mana la gura ca sa fie sigur ca nu vorbesc.Tipic lui.Ma uit printre frunze si il observ pe ......
[/i]

Am venit cu nextu` si sper mult sa va placa

Asa bby:* Vezi ca potzi!Foarte faain ..Singur lucru : Next
Probabil e Itachi..uuu.daca e el cred ca o sa se starneasca o luptaaa!Nici nu ma mai gandesc..Sau daca e doar un iepure Totusi,sa stii ca Areen te iubeste muult ! Bye bye

Aoleu te rooooooooooooooooooooooooooog pune nextu k mor aici de curiozitaaaaaaaaaaaaaaaaaate abia astept nextu

Uraaa a venit nextul!!! .imi place mult, mult de tot ..Ei bine ce pot sa mai zic decat : abia astept nextul

Cap.13


Ma uit printre frunze si il observ pe ......


Sasori?Ii fac semn lui Sasuke sa faca un jutsu de disparitie pentru ca eu nu stiam.El aproba din cap si intr-o secunda eram pe o campie.Era un peisaj mirific.Iarba verde era acoperita de mii de floricele multicolore, iar cerul era brazdat de un curcubeu urias.Soarele trimitea sulite de fos spre noi facandu-ne sa renastem.Sau poate ca doar eu ma simtem asa pentru ca Sasuke se uita la mine cu o privire de genu` 'astept o explicatie'.Eu incep sa-i povestesc ca inainte de a ma antrena cu Itachi m-am intalnit cu Sasori si ca m-au dus la unu` Madara ca sa-l vindec.El ma privea adanc si mi-a spus sa ma opresc cand a auzit de Madara.
-El chiar mai traieste?''Deci zvonurile sunt adevarate.Acum ar trebui sa fie doar o fosila, insa traieste si face parte din Akatsuki.''
-Da traieste si la cat e de 'destept' ma mir.Ii spun eu pe un ton sarcastic.El se uita ciudat la mine apoi ma intreba tot felul despre Akatsuki.
-Ho, omule!Abia am intalnit 3 oameni care fac parte din acea organizatie si tu ma freci la creier cu tot felul de intrebari.Ma crezi spion sau ce?Ii ce stiu despre fiecare si cam tot ce s-a intamplat apoi el isi afiseaza pe fata un zambet pervers.Eu il intreb nervoasa ce-i cu ranjetul ala.

~Flashback~

-Offf! zic eu enervata la culme aruncand perna jos; insa cand m-am ridicat din pat l-am vazut pe Sasori care statea nepasator (ca de obicei) pe scaun.{Doamne!Oare se v-a schimba vreodata.Vreau sa spun ca criminalii astia nu au pic de atitudine.}
-Tu ai stat tot timpul acesta langa mine?
-Aaa...Poi...Nu!Acum 10 minute am intrat sa vad ce faci , zise el urmat de un zambet pervers.
{Da, da, sigur!Cum sa nu?! Hey, stai putin.De ce se uita asa la mine?}Ma uit in oglinda sa vad daca am patit ceva...Mdaa...Ghici ce?Iarasi am facut-o.Tot timpul acesta am stat intr-o lenjerie intima care era aproape transparenta!

~End Flashback~

''Chiar i-am zis si partea aceea?''Ii spun ca nu-i nimic amuzant la care el incepe sa rada ca bezmeticu`.Ma uit cu o privire ucigatoare la el apoi devine srios si ma intreaba pe un ton stins.
-Simti ceva pentru Sasori?''Alooo?De unde a scos asta?Sasori este un pervers si jumatate ca si Itachi.De ce mi-ar placea de el?
-Tu suferi de nebunie acuta?Sasori este un pervers, de ce mi-ar placea de el?!apoi ma gandesc ''Oare de ce m-a intrebat?''Si chiar daca mi-ar placea ce-ti pasa tie ii spun eu pe un ton superior.El trezit din visare incearca sa mi-o taie si imi spune nervos.
-Nu-mi pasa.Poti sa faci ce vrei!
-Da, da, cum sa nu?spun eu sarcastic.Se pare ca l-am enervat pentru ca se apropie amenintator de mine.
-Sakura asculta, se pare ca nu mai esti asa de sentimentalista cum ai fost dimineata.Si chiar nu imi pasa.Tu esti cea care ma iubeste!Imi spune el trimufator.
-Rectific, TE-AM IUBIT! i-o tai eu rece.El imi zambeste pervers si se linge pe buze.''Chiar s-a schimbat si nu-mi place deloc!Sau poate ca da?!''Il prind de camasa si-l trantesc pe jos.Ma pun peste el si ii soptesc la ureche 'n-o mai fa pe inabordabilul' apoi ma ridic de pe el si merg in fata cat se poate de sexy trecandu-mi mana prin par.Ma plimbam pe campia inverzita.Era un peisaj minunat insa imediat se va insera.Ma tot gandeam ca trebuie sa nu mai fiu sentimentala insa imi era greu.Facusem un pact cu mine.Nu o sa mai plang niviodata pentru Sasuke.Am mers inapoi spre locul unde stateam cu brunet si ce sa vezi.Nu-i acolo.''Unde o fi mers?''Simt cu doua brate puternice ma iau de talie si ma intorc fiind sigura ca e Sasuke insa mare imi este surpriza sa-l vad din nou pe roscat.Ii soptesc speriata numele iar el imi cuprinde fata in maini vrand sa ma sarute dar l-am oprit dandu-i una la 'comoara'.
-Sa te ia naiba!Ce te-a apucat?
-Auuu...Sakura scuza-ma, sincer nu stiu dar sunt sigur ca nu vreau sa ma mai apuce niciodata, cel putin nu in preajma ta.Eu incep sa rad malefic si ii spun lui Sasori sa plece pentru ca nu vreau sa se bata cu Sasuke.Ii explic ca am fugit de la Itachi si ca m-am intalnit cu el.Sasori da aprobator din cap si dispare intr-un nor de fum nu inainte de a-mi spune ca ne vom mai vedea.Aud niste pasi.ma intorc repede si il observ pe Sasuke cu ceva in mana.
-Ce-ai acolo?il intreb eu curioasa.
-Cred ca ti-e foame, huh?aici chiar avea dreptate.
-Ce-ai zice de un picnic sub clar de luna?il intreb eu provocator.El ma aproba si incepem sa mancam.Povesteam despre diverse chestii apoi dintr-o data imi simt ochii grei si casc gura mare de mi se vedeau si amigdalele.Ii spun lui Sasuke ca eu ma culc apoi ma intind pe jos si in cateva minute pornesc spre tara visurilor.

Sasuke:

E nebuna.Ea chiar nu realizeaza ca pot s-o omor in 2 secunde?Sau si-a dat seama ca....?Nu, nu se poate.Dar daca simte ceva pentru Sasori ala jur ca ii sparg mecla cand il vad.Desi cum o cunosc eu pe Sakura si acum ma iubeste, desi s-a schmbat.Cred ca ceea ce a facut in pestera a fost doar prefacatorie.Acum e mult mai perversa.Cred ca a invatat de la astia 2.As face bine sa ma culc si eu pentru ca va fi o calatorie lunga...

Luna veghea doi tineri adormiti pe o pajiste intinsa.Stelele parca le cantau de noapte buna si vantul ce adia usor ii legana ducandu-i pe amandoi spre minunatul taram al viselor...









[i]

Am venit cu nextu` si sper mult de tot sa va placa. Sa-mi ziceti daca am avut greseli pentru ca nu am fost prea atenta.Lectura placuta, dragilor!

eu nu prea am vazut greseli ... deci devine foarte interesant si am o curiozitate ce ma roade rau de tot asa ca te rog sa pui nextul cat de repede poti

Cap.14



Soarele rasare incet, incet trezind lumea la viata.Razele soarelui mangaiau doi adolescenti care dormeau pe o pajiste.O adiere placuta de vant ii trezeste pe amandoi.

Sakura:

-`Neatza, Sasuke! spun eu incercand sa fiu politicoasa...da de parca ar merge cu unul ca el.
-Mda, la fel! spune el plictisit in timp ce casca.Ii spun ca ar trebui sa pornim la drum.El ma aproba, imi iau ghiozdanul si plecam.Dupa vreo o ora de mers in care amandoi am tacut, am ajuns la marginea unui rau cu o apa atat de limpede.Eu sparg tacerea strigand:
-Uita, un rau!Chiar am nevoie de o baie.Sasuke se uita speriat la mine.Eu incep sa rad, apoi il intreb ce mai astepta.
-...Umm....astept ceva?
-Sa pleci, tantalaule! Doar nu crezi ca o sa ma dezbrac in fata ta?''Sau da?...''Printr-o nebunie pura incep sa ma dezbrac in fata lui si sar in apa.El se uita pervers si putin mirat la mine apoi se musca de buza.''Tipic baietilor.'' gandeam eu enervata.El face acelasi lucru.Se dezbraca si lasa la iveala niste muschi 'deliciosi' si un corp aproape perfect.Se arunca in apa stropindu-ma.Eu aveam o lenjerie intima roz destul de transparenta insa nici nu-mi pasa.El avea doar o pereche de boxeri negri.Incep sa inot si sa ma balacesc apoi merg pe margine si iau din ghiozdan un gel de dus cu parfum de flori de cires.Incep sa ma masez cu lichidul care mirosea superb apoi ma limpezesc in apa cristalina, facand mici bulbuci de sapun.Sasuke ma privea vrajit...Ies din apa, iar el face acelasi lucru.Imi iau rucsacul cu mine si ma ascund dupa un copac de langa rau ca sa ma pot schimba.Imi iau pe mine alta lenjerie, de data aceasta neagra, o fusta scurta si un maieu decoltat.Aveam hainele acestea in caz de urgenta...Si acum chiar era una.Ies de dupa copac si ma impiedic de o piatra.Inainte sa ating pamantul simt cum ma prinde cineva de talie.Ma intoarce si ma obilga sa ma uit la el.Era Sasuke si se uita la mine cu o privire atat de intensa...
-Ai grija pe unde calci! imi spune el pe un ton de bad boy...dar mie mi se parea mai de graba tamp.
-Bine, acum poti sa ma pui jos.Si ar cam trebui sa pornim la drum.Ii spun eu nepasatoare.El imi da drumul si ma aproba din cap.Avea pe el aceleasi haine.O camasa alba descheiata, o fusta sau asa ceva legata de o funda mare mov si niste sandale ninja negre.Pornim si mergem inspre cel mai apropiat sat.Pe drum vorbeam cu el despre echipa 7.Eram atat de mici atunci, dar totusi att de fericiti.Eu vorbeam in continuare si vad cum incepe sa devina stresat si incerca sa ocoleasca subiectul.Il prind usor de camasa si ma apropii de el.Ii simteam respiratia care se unea cu a mea.Il intreb pe un ton jos, incercand sa inmoi gheata din inima lui.
-Sasuke, de ce ai parasit satul? El ma priveste uimit insa cu o urma de tristete.Puteai citi regretele pe fata lui.
-Sakura, eu...Eu nu vroiam sa parasesc satul.Trebuia sa ma indepartez intr-un fel de prietenii mei, ca sa nu va omor.Asta e singura cale in care pot obtine celalat sharingan.Tu si Naruto.Poate la un moment dat eram obligat s-o fac.
-Tu, m-ai fi omort?Sau pe Naruto? il intreb eu uimita si suparata de vorbele lui.Ma tot gandeam ca ar trebui sa fi un om dement ca sa faci asa ceva.Simt cum ma inteapa ochii.Vroiam sa plang, insa trebuia sa fiu puternica.
-Bineinteles ca nu, de aceea am plecat. Imi spune el incercand sa fie puternic.Era un subiect foarte delicat si putea emotiona pe oricine.Nu mai rezistam.Il iau in brate si-l strang putenic.Ma uit la el cu o privire blanda si zambesc trist.Ma strange si el, parca nemaivrand sa-mi dea drumul vreodata.Ma simteam atat de protejata in bratele lui.Parca nimeni nu putea sa-mi faca vreun rau.Apoi simt o prezenta cunoscuta.Ma gandeam cine putea fi.''Cred ca e Sasori.''Inca il mai strangeam pe Sasuke si aud cum cineva bate din palme.Ma intorc speriata si-l vad pe ...

Dragilor, am venit cu nextu`! Sper mult sa va placa.Ia ghiciti pe cine vede Sakura ...Deci lectura placuta

pe ..? pe cine ? pe Itachi nu ? offff , suspansul asta ma omoara !!!Pune nextul te rog !!!

Cap.15

Ma intorc speriata si-l vad pe...

Itachi?!Ce cauta el aici?Ies din bratele lui Sasuke si ma uit speriata la el.Avea o fata enervanta si batea sarcastic din palme.Incepe sa rada.Ma uit la Sasuke care il privea cu dispret si strangea din pumn.Nu vroiam o bataie intrecei doi.Trebuia sa fiu puternica si nu puteam rezista la asa ceva.Ma duc spre Itachi si...Il i-au in brate.Apoi il prind de mana si il duc spre Sasuke.Amandoi se uitau uimiti la mine.Parca uitasera de bataie, de razbunare, de tot...Ei se privesc adanc in ochi.Simteam ceva ciudat.Eram atat de fericita si emotionata ca vad o asemenea scena.Nu era cum m-am asteptat.Sa se bata si sa-si reproseze.
-Baieti, voi doi aveti multe de vorbit...spun eu pe un ton stins cu o urma de speranta in voce.Brunetii se uita la mine.Sasuke incepe sa faca niste semne cu mana la fel si Itachi.
-Sasuke, Itachi!strigam eu abtinandu-ma sa nu plang.Va rog baieti.Sunteti frati.Chiar ati uitat acest lucru?Chiar ati uitat ca aveti acelasi sange, ca faceti parte din aceisasi familie...
-Familia pe care el a omorat-o...Spune Sasuke enervat.Eu ii spun ca Itachi a avut cu siguranta un motiv intemeiat pentru care a facut acest lucru.Il pun pe Itachi sa-i explice lui Sasuke.El incepe sa povesteasca.A spus acest lucru cu o voce atat de sincera, atat de blanda.''Sasuke, tu chiar crezi ca mi-as fi omorat familia fara un motiv extrem de puternic?...''Trage aer adanc in piept si incepe din nou sa povesteasca.''Cei din Akatsuki pusesera ochii pe mine.M-au urmarit intr-o zi cand veneam de la antrenamente.Erau multi si nu puteam sa lupt impotriva tuturor.Mi-au spus ca daca nu-mi omor tot clanul si nu ma alatur lor imi vor lua cel mai de pret lucru''Sasuke se uita uimit la el si miscat de ceea ce tocmai i-a spus.
-Si ce era acel lucru de pret? intreaba Sasuke curios dar totusi nervos si cu o urma de sensibilitate in voce.
-Pe tine...spune Itachi cu o voce blanda.Sasuke era pur si simplu uimit.Se uita trist la Itachi si se vedea pe privirea lui ca mai astepta niste raspunsuri.
-De ce nu mai omorat si pe mine?De ce mai lasat sa sufar in toti acesti ani, si de ce mai pus sa te urasc.Aceste sentimente s-au dezvoltat in mine.Am trait pentru a te ucide.Preferam sa mor si eu atunci...spune el trist.
-Tu chiar crezi ca as fi putut sa-mi omor fratele mai mic?Probabil ca am facut un lucru demn de o persoana fara inima, sa-mi omor tot clanul cu sange rece, insa pentru nimic in lume nu l-as fi omorat pe fratioarul meu mai mic.Nu as fi putut frange o viata care abia incepuse.Sasuke, aveai doar 8 ani.Indiferent cine ma punea sa te omor, n-o puteam face.Sunt o persoana fara inima, recunosc dar totusi mi-a mai ramas o farama de demnitate si te-am lasat in viata.Chiar daca nu par am si eu sentimente, si din pacate snt ingropate adanc in inima mea.Il auzeam pe Itachi vorbind asa pentru prima oara.cat timp am stat cu el era un pervers incurabil, insa acum vorbea din suflet.Oricat de puternica as incerca sa fiu, nu am putut tine o lacrima trista sa nu mi se scurga pe obraz.Cei doi frati isi aruncau priviri ciudate...Blande dar totusi pline de ura, gingase dar totusi atat de taioase...Ii vad cum amandoi isi ridica mainile si dau mana apoi se imbratiseaza frateste.Eram atat de fericita ca am putut participa la un asemenea moment.Am putut sa crut doua vieti, pentru ca sunt sigura ca daca nu eram eu aici se bateau ca prostii pana mureau.
-Multumesc...Frate, spune Sasuke cu un mic zambet pe fata.Puteai citi in privirile lor ca erau nespus de fericiti sa fie impreuna fara sa se urasca, ca doi frati.Ei se uita la mine bland dupa care imi multumes ca le-am deschis ochii si ca nu i-am lasat sa se bata pana la moarte.Eu zambesc satisfacuta si soptesc trista.'Ar fi trebuit sa fac asta inainte ca Sasuke sa plece din sat...'.Brunetul ma auzi.Se uita la mine cu o privire plina de regrete.Itachi nu stia ce se intampla.Se uita la noi nedumerit dupa care parca isi aduce aminte de ceva si zice.
-Si apropo Sakura, multumesc ca mi-ai distrus 'casa'.Sasuke chicoteste si eu la fel.
-Aia numesti tu 'casa'?! Era o pestera ...Imi dau ochii peste cap in semn de 'in fine' si apoi Itachi ne intreaba cu o urma de regret in voce.
-Sunteti impreuna?''Asta-i prost sau se face?''Eu ii raspund ca nu suntem dupa care vad cum iese de dupa un copac Sasori care ne intreaba cu o fata de catelus plouat si o voce trista.
-Sunteti impreuna?! ''Asta-i buna.''Il intreb pe Sasori daca ne-a supravegheat tot timpul insa el imi spune ca abia a sosit.Eu le spun celor doi pe un ton enervat.
-Ascultati aici, si ascultati bine! 1.Nu as fi niciodata cu Sasuke, mai ales dupa ce mi-a facut.Ultima parte o spun soptita facandu-l pe Brunet sa se simta vinovat si...2.Chiar daca as fi de ce va pasa?!Cei doi nu mai zic nimic ci se ridica in picioare si ne invita in ascunzatoarea lor.''Nu din nou grota aia!'' Pornim la drum.Sasori si Itachi erau in fata iar eu cu Sasuke in spate.Ii urmam pe cei doi cand dintr-o data aud vocea soptita a lui Sasuke.
-Chiar trebuie sa-mi aduci aminte de fiecare data ca te-am parasit?Ca mi-am lasat satul?''Acum incepe sa se dezghete `Marele Iceberg`''Sa sti ca nu a fost cel mai usor lucru facut de mine, din potiva a fost cea mai grea decizie pe care am facut-o vreodata.Eu il privesc uimita.Ma simteam mai usurata ca mi-a spus acest lucru dar cred ca niciodata nu-l voi ierta pentru ceea ce a facut.
-Stiu ca nu ti-a fost usor sa iei aceasta decizie, insa ti-a fost usor sa-ti las prietenii in urma.Poti sa te scuzi cat vrei dar sa sti ca nu te voi ierta niciodata.Apoi calc apasat pe creanga copacului prin care zburam, facand-o sa se rupa si sa ajung mult mai in fata fara sa-l mai bag in seama pe Sasuke.

Sasuke:

'Nu te voi ierta niciodata' Cuvintele aceasta mi se invarteau prin minte si ma faceau sa nu mai gandesc limpede.Imi parea atat de rau pentru ceea ce am facut.Imi parea rau ca mi-am lasat prietenii in urma si mai ales ca am facut acest lucru pentru razbunare.Orochimaru mi-a spalat creierul facandu-ma sa-l cred, sa cred ca voi putea sa-mi omor fratele.Chiar daca Sakura nu era acolo, Itachi avea dreptate, ce om si-ar omor fratele mai mic? sau in cazul meu mai mare.Chiar daca Sakura ma v-a ierta vreodata...Eu nu voi putea sa ma iesrt pentru ceea ce am facut.Imi venea sa zbier, sa-mi descarc nervii, emotiile, sentimentele...De cand Itachi a ...facut acel lucru, am strans totul in mine.Nu am lasat nici cea mai mica lacrima sa iasa afara, nici cel mai mic sentiment, nici cea mai mica emotie.Am fost ca o papusa in mainile destinului dirijata de catre viata nemiloasa.Intr-un fel mi-am indeplinit razbunarea chiar daca nu ma asteptam, dar la ce bun?Ca sa o pierd pe singura persoana care a fost mereu alturi de mine.Ca sa stiu ca ma uraste si ca nu ma va ierta niciodata?Cuvintele mele formau un amalgam de sperante.Inca speram ca totul sa fie doar un vis urat si sa ma trezesc langa familia mea...Sunt si eu om si am si eu sentimente, insa sunt foarte vagi si ciudate, neintelese de catre nimeni.Sunt interupt de catre cei doi care imi spun ca am ajuns...