Heii all sunt noua pe forum si nu sunt chiar un fan inrait al animului Naruto(eram cam printra II-a) dar in schimb iubesc ficurile SasuSaku asa ca m-am decis impreuna cu o prietena sa scriem si noi ficul nostru! Ea inca nu si-a facut cont dar cand isi va face mai mult ca sigur va continua! Fara alte introduceri noul fic:

Capitolul 1: "Amintirile ma bantuie"

Pov. by me:

M-am decis sa va spun povestea unei fete cu par roz si ochi de culoarea ierbi in mijlocul primaveri. Aceasta fata se numeste Sakura Haruno, cu talia ei de albina, formele perfect conturate si chipul sau angelic putea topi si cea mai inghetata inima, dar in ciuda aspectului sau exterior perfect in sinea ei era foarte tulburata. Toata aceasta poveste a inceput in urma cu doi ani.

Pov by Sakura:

Nu vi se pare ca lumea asta in care ne invartim fara cotiere casca si fara instructiuni e plina de ura, rautate si razbunare? Ei bine mie asa mi se pare! Dar din cauza unui tip numit Sasuke Uchiha un baiat cu parul ca abanosul si ochi ca cea mai intunecata noapte, dar in care demult vedeam iubire, blandete si grija, cu un abdomen bine lucrat si cu o frumusete pe care o intalnesti doar odata in viata am devenit si eu la fel ca lumea, poate chiar mai rau! Ce zic eu poate, chiar mai rau! Toata aceasta poveste a inceput in urma cu doi ani:

" - Nu iti fa griji! Totul va fii bine, voi incerca sa nu te ranesc si sa te fac sa nu simti durerea! imi spune el.
- Bine Sasuke daca tu zici! Dar tot cred ca este o ideie proasta adica eu am 16 si tu 17 inca suntem minori nu uita asta! ii spun eu cu un strop de teama in voce.
- Ti-am zis sa nu iti faci griji! Se va termina mai repede decat crezi tu! Si parca ziceai ca esti pregatita!
- Da sunt, dar totusi! Ar trebui sa mai asteptam!
- Cat sa mai asteptam? Asteptam de un an!
- Bine daca tu spui haide sa o facem! i-am zis eu foarte hotarata pe sine insami."
Si acea seara am petrecuto cu Sasuke in patul meu mare si pufos acoperit cu un cearsaf din matase roz, cu o covertura din acelasi material si aceias nuanta si nu in ultimul rand cele doua perne mari care erau si ele bineinteles roz si din matase. El facea miscari de dute vino si in acelasi timp imi oprea gemetele cu sarutarile lui dulci si pasionale!
Si am o intrebare pentru ce am facut toate astea? Spuneti si voi? Ca sa aflu cu doua zile mai tarziu ca s-a mutat din Konoha in Tokio? si ca i-a lasat prietenei mele Hinata o fata cu par de o nuanta ciudata de mov si cu ochi de un mov foarte deschis si pal un bilet in care scria: "Sakura s-a terminat, imi pare rau!"?
Din acea clipa nu am mai fost la fel chiar daca ascundeam acest lucru! Si ca sa deie laptele si mai mult in foc cu un an mai tarziu mi-au murit parinti in timp ce erau pe un Yaht in Caraibe! Atunci chiar ca m-am schimbat radical! Lumea mea roz s-a transformat intr-una neagra, m-am apucat de droguri si tigari, consumam alcool, dar acum am renuntat la toate aceste proaste obiceiuri! Inca o mai am pe sora mea Bella, care m-a facut sa realizez ca parinti nosti nu se vor intoarce inapoi daca eu ma droghez, fumez si consum alcool dar mai ales daca voi continua sa fiu emo! Asa ca acum sunt din nou o adolescenta normala care merge la mall cu prienetni, la shopping, la KFC si in alte locuri! Dar era sa uit! Din experienta mea de viata am realizat sa nu mai las pe nimeni inafara de cei dragi sa o cunoasca pe adevarata eu! Adica cu ce folos? Daca eu o sa imi dau la oparte zidul de piatra protector atunci o sa fiu din oua acea fata prostuta care a crezut spusele unui baiat tampit si idiot cu care eu mi-a pierdut puritatea in urma cu doi ani si voi redeveni sensibila si sentimentala! Pentru ce? Pentru niste gunoaie scuzatimi expresia, care nu sunt bune decat de aruncat in toaleta? Asa ca toti oameni mie imi vad duritatea, rautatea si tot ce tine de acetse doua lucruri adica: jicnirile care te lovesc la cel mai sensibil punct, comportamentul meu de nerecunoscut si inadecvat pentru o fata, hainele mele dar astea nu prea pentru ca sunt destul de ok numai ca port cizme de motociclist si mult piele si nu in ultimul rand tupeul meu jegos!
O vai uitete cat e ceasul si eu inca stau pe drum si sunt tulburata de amintirile mele de adreptul scarboase! In acest moment eu sunt in drum spre scoala si sunt mai mult ca fericita ca este ultima saptamana si ca de vineri incepand este vacanta! Si ce mai vacanta ca mai este si de 3 saptamani!
Acum cred ca ar fi timpul sa nu va mai spun chesti sentimentale si interne despre mine ci sa va spun despre mine ca eleva la liceul din Konoha in clasa a XI-a H, clasa de handball.... Pai sunt capitana echipei de Handball feminin din scoala mea, cea mai pretiaoasa jucatoare, eleva cu 10 pe linie dar care are 8 la purtare, cea mai populara tipa din scoala si sefa consiliului de elevi! Nu am habar de ce dar toti profesori care bineinteles nu ma stiu asa cum trebuie ma considera o sfanta! Ce oameni batuti in cap!
Am aflat de la Hinata ca vom avea un nou handicapat, scuze vroiam sa spun coleg in scoala care se pare ca este premiant la toate materile si mai este si capitanul echipei de Handball de la fosta lui scoala! Ce tocilar! Nu spun ca eu nu sunt premianta dar sincer pare genul Dextar, adica mi-l si imaginez! Roscat, slabanog, inalt, cu ochelari cat fundul de la borcane si care mereu merge cu o carte mare in brate care se pare ca este de gatit pentru ca asa i-a zis sora lui mai mica si mai nebuna sa faca! Ce oameni frate!
Ajung in clasa cu 10 minute dupa ce s-a sunat de ora si vad ca profa era deja in clasa! Dupa ce urla si ma cearta timp de alte 10 minute eu o intreb:
- Na si ai terminat, crizato?
Apoi din nou urla si incepe sa ma asculte din tema de casa in speranta ca va putea sa imi deie un doi cat mine de mare! Dupa ce ma asculta si ii iese fum din ureche semn ca si-a ars procesorul de nervi vine mamaita aia de directoare impreuna cu noul handicapat, ups gresala mea coleg! Nu se poate un fulger ma loveste dintr-o data si raman intepenita! Se pare ca noul coleg este ....... Va urma!!!!:P

Sorry daca am greseli dar l-am scris in timpul orei de engleza in timp ce copegi mei se uitau la film si apoi l-am continuat acasa tastandul! Sper doar sa nu fie multe gresieli si pls lasati comm-uri dure sa stiu ce am gresit
P.S.: Stiu ca este cam scurt!

prima,


foate misto prim capitol
cred ca va fi un fic de exceptie daca ai reusit sa ma captesti din primul capitol
te rog cu ciresica deasupra sa ma anunti si pe mine cand pui nextul
spor la commuri si idei
te rog vino cu nextletzul repejor

bafta in continuare

imi place mai ales partea cu ,, ai terminat crizato?'' am murit de ras astept next-ul

uau imi place place la maxim
este super tare
imi place mult de tot ideea
si am numai o intrebare
segventa cum ca noul coleg cara o carte mare de bucate de colo colo doar pentru ca sora sa mai mica i-a spus asta ai luat-o din Magicienii din Vaverly Place
din episodul in care Justin este presedintele consiliului elevilor si Alex l-a pacalit cum ca daca va cara acea carte lumea il va lua mai mult in serios
acum sa revenim la ale noastre trebusoare
imi place mult de tot asa ca next baby next
si anuntama cand ai pus capitolul doi
PwP dulce de tot la tine

Ok deci eu sunt Ç∂ηdץ: ★ sau Robe! Şi împreună cu minunata mea fiică Łσℓ¡þθρ: χ am făcut acest fiic! Ea a început ieri, iar eu astăzi continui! Aşa că vă urez spor la citit şi sper să fiţi mulţumiţi de schimbările făcute de la primul capitol! Ç∂ηdץ: ★ vă pupă şi vă urează lectură plăcută!

Capitolul 2: Revederea...

(...) Sasuke! Nu îmi vine să cred adică na! Cum l-au primit înapoi? Şi de ce s-a întors înapoi? Mă rog mie chiar nu îmi mai pasă de el! Adică na el ma părăsit şi eu am suferit ca o proastă timp de două zile, până când sora mea Bella mi-a zis că nu ar trebui să plâng după un băiat pentru că există încă 1000 ca el!
Şi atunci am realizat că nu merită să plângi pentru un băiat! Mai ales pentru un nemernic căruia nici măcar nu i-a păsat că tu o biată adolescentă de 16 ani care în urmă unui contact fizic mai excentric puţin ai fi putut rămâne însărcinată şi că în acelas timp să ai şi un copil pe cap şi nu o să îţi vină să faci avort pentru că totuşi este o viaţă şi acel micuţ!

Revenind la realitate! O văd pe Crizy cum se ridică de la catedră şi pleacă zguduind pământul la fiecare pas să îl îmbrăţişeze pe acel nemernic, tocilar şi în acelaşi timp un super tip! Ce tot zic eu aici? Nu este deloc un super tip chiar din contră este un super (iertati-ma nu stiu ce vorbesc), care nu a meritat niciodată dragostea unei feţe aşa cum sunt eu, care în relaţia cu el a pus mult suflet şi s-a sacrificat pentru plăcerile lui! OMG am uitat complet că eu nu am coleg aşa că Crizy spune tare de mi-a spart timpanul, că acest handicapat va sta cu mine în bancă şi că vă trebui să mă comport adecvat undei eleve responsabile, eminente şi silitoare cum ar trebui să fiu! Dar la spusele profei eu mă ridic în picioare şi urlu cât mă ţin plămâni:
- Hai nu zău! Şi uite că eu nu voi stă cu tocilarul ăsta nici de mi-ai da lună împachetată cu fotiţa lila în dungi cu picăţele! Şi ce ai zis, Crizy? Să mă comport frumos, eu? Adică frate parcă mă cunoşti de ieri de azi! Sau poate ai dat cu capul de stâlp în drum spre şcoală? Eu v-am zis nu vreau coleg de bancă pentru binele lui! Adică... dacă este o rablă de aia şi vrea să copieze de la mine? Păi el va avea un mic sărut cu geamul ăla! Şi apropo! Parcă aţi zis că noi ne alegem colegi! Eu mi l-am ales! Uitaţi-l aici, aerul! Nu e aşa că este minunat! Tace, nu copiază şi nu comentează înapoi!
Spunând acestea m-am calmat şi m-am aşezat înapoi jos ignorând-o total pe “Baba Cloanţa” aşa intitulată de noi! Aceasta din nou a început să comenteze şi m-a trimis la directoare cu un bileţel pentru detenţie pe care eu l-am aruncat bineînţeles la cel mai apropiat coş de gunoi!
Ajunsă la directoare această îmi spune că este a nu ştie câtă ieşire de a mea în faţa profesorilor! Dar datorită faptului că am numai 10 pe linie şi că se apropie Crăciunul nu voi avea nota scăzută la purtare! Na ce să zic şi dacă mi-o scădea era mare tragedie în târg!
Intru din nou în clasă şi o văd pe Crizy cum se pregăteşte de a ieşi deoarece mai un minut şi se sună de pauză! Ea mă întreabă ce mi-a făcut directoarea, iar eu pentru a o enerva şi mai tare i-am scos limba şi i-am zis că nu mi-a făcut nimic! Iar apoi am intrat în clasă ţopăind până când am văzut un ghiozdan albastru aşezat lângă mine în bancă! Adică ce crede că va sta cu mine? Nici pomeneală! Totuşi nu ar strica să fac pe diva şi să îl enervez să se mute de bună voie şi nesilit de nimeni singur sau cu Alfred colegul tocilar şi cu ochelari cât fundul de borcane!
Revenind la subiect! Intru în clasă şi mă aşez în bancă lângă ghiozdanul colegului meu şi spun cu voce tare:
- Na aere că acum mai stă unul cu noi în bancă! Dar nu îţi fă griji în curând vom rămâne numai noi doi ca la început!
La terminarea ultimei propoziţii toţi colegi ce m-au auzit au început să râde isteric iar eu mă uitam cu faţă mea gen “ce aveţi mă plouaţilor de râdeţi ca proşti? “. După încă un minut de singurătate, scuze de stat cu prietenul meu aerul, fetele se strâng în jurul meu şi începem să vorbim despre petrecerea de Crăciun ce se va organiza la mine acasă! Eu ca să nu le mai văd pe feţe aşa serioase deschid un subiect gen: “Ce spuneţi că lui Moş Crăciun să îi scoatem un ochi şi să îi turnăm kekiap în locul lui! “, ele încep să râdă, iar apoi ne continuăm organizarea petreceri! Toată pauză numai asta am făcut! Am organizat petrecerea din Ajunul Crăciunului.
Odată cu sunetul strident al clopoţelului se aşează şi Sasuke lângă mine şi începe un subiect pe care eu speram să nu îl deschidă în viaţa lui! Nu de altă dar va căpăta o bătaie de zile mari!
Revenind! El începe cea mai prostească discuţie din lume! Şi anume:
- Deci Sakura ţi-a fost dor de mine?
Eu nervoasă de subiectul deschis de el îi răspund:
- Ca de ciumă!
Acesta face ochi cât cepele la auzul răspunsului meu şi apoi mă întreabă de ce vorbesc aşa cu el! Eu îi dau o palmă ca să îl fac să înceteze şi apoi îi spun:
- De parcă nu ai şti!
Acesta îşi scoate şi mai mult ochi din orbite iar apoi a făcut cel mai tâmpit lucru pe care l-a făcut în viaţa lui de dobitoc! Pardon al doilea cel m-ai tâmpit! Şi-a pus mâna lui moale şi călduroasă care îmi amintea de vremurile în care ne iubeam că doi copii cea ce şi eram dar în acelaşi timp îmi amintea de trădarea lui care m-a afectat atâta şi mai ales că eu îl iubeam şi că despărţirea noastră a fost destul de tragică! Adică nu mi-a spus în faţă şi biletul nu mi l-a dat nici măcar mie! Asta m-a afectat şi mai mult!
Mă trezesc la realitate când văd ce gânduri perverse îi trec prin cap acestui idiot! Nu doar că a pus mâna pe coapsa mea dar o ridică mai sus până ajunge aproape de rochia mea din lână foarte drăguţă de un gri aparte şi vrea să îşi bage mâna sub ea! Atunci a făcut el cunoştinţă cu dracu! I-am pălit una de cred că mă va ţine minte toată viaţa lui de nemernic! Adică ce poate în Tokio există târfuliţe de genul acesta care se topesc când un afemeiat că el îşi introduce mâna sub fusta lor, dar nu este stilul meu! Imediat ce i-am pălit una mă ridic în picioare şi încep din nou să urlu că şi crizata:
- Bă deci tu eşti puţin şi prost, nu numai cretin! Cum îţi permiţi să îţi bagi mâna pe sub fusta mea? Adică ce poate în Tokio la tine există tot felul de creaturi de acest gen, dar fraiere ascultă bine ce îţi zic! Eu nu sunt una dintre ele! Ai înţeles? Aşa că fă bine şi nu te mai apropia de mine la mai puţin de 10 centimetri că altfel faci cunoştinţă cu dracu! Ce zic eu cu dracu că faci cu taică-su!
După cele spuse de mine el rămâne încremenit timp de o secundă apoi are tupeul să zică un îmi pare rău! Frate, ce oameni! Trecem peste acest subiect! Acum cred că majoritatea vă întrebaţi ce simt eu în acest moment în care prima mea iubire se află în aceeaşi sală şi în aceiaşi bancă cu mine după doi ani de zile! Păi va spun acum ce! Nu am mai simţit acest sentiment înainte dar este ceva combinat între ură şi dragoste! O parte din mine îl mai iubeşte pe acest băiat şi alta îl urăşte cu toată fiinţa ei! Adică ştiţi cum se spune: “Prima iubire nu se uită niciodată!”, asta este şi în cazul meu! Adică eu nu pot să îl uit pe el oricât de mult aş încerca! Dar uneori cred că ar trebui să iert după cum este şi rugăciunea: “Şi ne iartă nouă păcatele noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri...”. Dar eu nu pot face acest sacrificiu pentru el! Pur şi simplu nu pot! A vrut un meci dur! Asta va primi! Un meci aşa de dur încât nu mai va avea tupeu să îmi zică nici du-te mai încolo! Îl voi face să sufere la fel cum am suferit şi eu după el acum doi ani! A da vorbeam despre sentimente! Păi este vorba că eu încă mai am nişte sentimente adânc îngropate în inima mea care aşteaptă să fie dezgropate de un brav pirat care poate să pună mâna pe comoară numită “Inima Rozaliei” şi care o va apăra cu preţul vieţi! Atunci când mâna lui a făcut contact cu coapsă mea am simţit o mie de fluturi în stomacul meu, o mie de furnici pe şirea spinări şi am mai simţit şi cum îmi învârte cineva şi mai mult cuţitul în rană! Adică eu încerc să îl uit de doi ani, iar el ce face? Se întoarce şi flirtează cu mine ca şi cum nu s-ar fi întâmplat nimic în trecut! Adică da, vorba mea este: “Trăieşte în prezent nu în trecut!”, dar totuşi amintirile legate de acea săptămână blestemată sunt încă în mintea mea! Iar acele amintiri nu pot fi uitate şi iertate doar cu un simplu: “Îmi pare rău, nu mai fac altă dată!”, asta spuneam la grădiniţă când spărgeam vreo vază sau ceva! Nu acum în liceu când deja am trecut de ani copilăriei şi deja ai intrat în pragul maturităţi! Băi deci sincer după părerea mea este penibil ca la 18 ani să te comporţi ca la 2! Vouă nu vi se pare?
Ora de mate trece ca prin farmec eu prinsă în gândurile şi sentimentele mele cele mai ascunse şi nici nu am observat când fetele s-au strâns în jurul meu şi au început să discute din nou despre petrecere astfel trezindu-mă la realitate! După o pauză petrecută la fel ca cea precedentă urmează o oră de chin cu profa de fizică care are ea un pitic sau mai bine zis o sută de a ne asculta în fiecare oră din porcăriile alea! Bine înţeles l-a pus pe domnul Einstein (prea iubitul meu coleg de bancă să răspundă) şi apoi pe domnişoara rea da bună, adică pe mine! Eu bineînţeles că am răspuns corect spre uimirea domnului Einstein. Ora de fizică a trecut şi ea că prin farmec, pauză ne-am petrecut-o în acelaşi fel, iar apoi urmând o mega plictisitoare ora de Geografie, urmată de una şi mai plictisitoare de Istorie, apoi de Anatomie cu “cea mai bună prietenă a mea”!
După 6 ore de chin cu Mr. Perfect am plecat acasă împreună cu fetele şi pe drum bineînţeles vorbind de acea minunată petrecere de Crăciun care va avea loc pe 24 decembrie!


Sper că v-a plăcut şi sper că acest capitol să fi fost pe placul cititorilor! Ç∂ηdץ:★ vă pupă!

hey imi place foarte mult si astep next-ul.

imi place la nebunie bravo, bravo, bravo
acum iti mai spun doar atat: next baby next
si anunta-ma si pe mine cand pui next-ul
PwP dulce de tot la tine

Hallo all am adus next-ul sper sa va plk!!!!!! Spor la citit!!!!!!!

Capitolul 3: Romeo şi Julieta....

Ajunsă acasă îmi arunc ghiozdanul pe unde apuc şi mă îndrept spre minunata mea baie roz pal şi cu diferite modele de mov tot pal. Dau drumul la apă caldă şi pun în ea spumant de baie cu aromă de cireşe şi trandafiri roşi foarte senzuali şi nu în ultimul rând am pus pe lângă vana roz ce ieşea parcă din perete o grămadă de lumânări parfumate ca pentru un vechi ritual indian! Îmi dau iegari jos şi apoi fusta de lână şi nu la urmă urmei şi bluza groasă cu reni pe ea, rămânând numai în sutienul roşu şi chiloţi tanga asortaţi! Îmi îndepărtez şi aceste două obiecte vestimentare şi îmi întroduc corpul în apa spumoasă şi relaxantă! Meritam această baie din plin... nu ştiu de ce dar mă făcea să uit de toate grijile acumulate de alungul zilei. Această atmosferă din baie era foarte romantică. Aceste lucruri mă duc cu gândul la frmosul meu brunet şi în acelaşi timp în minte îmi apărea şi imaginea acelui bilet blestemat primit de la prietenă mea cea mai bună în care ştiţi bine că scria că el s-a despărţit de mine şi că îi pare rău! Totuşi şi acum mă gândesc de ce a zis că îi pare rău! Pierdută în gândurile mele nu realizez că buricurile degetelor mele erau deja zbârcite aşa că după un moment de gândire mă ridic din cadă şi îmi şterg corpul suav cu un prosom mare şi roz pal apoi îmi înfăşor în jurul talie un alt prosop pufos şi catifelat tot de un roz pal apoi îmi iau în picioare silapi de casă pufoşi de aceiaşi nuanţă cu prosopul, dar aceştia aveau şi puţin negru pentru scricul cuvântului “Princess”. Ies din baie, iar după mine un val de aburi îşi face apariţia în cameră şi încălzeşte atmosfera cea rece. Ma îndrept agale către şifonierul meu mare din lemn de cireş şi de acolo îmi scot pijamaua mea. Aceasta este formată dintr-o pereche de pantaloni negri, iar şnurul lor este o panglică roz bombon pe care o stâng, iar apoi o leg şi un tricou roz bombon strâmt care are ca model un fel de autograf dar nu prea se înţelege ce este, dar ce este cert e că este negru. Lundumi pijamaua pe mine mă arunc în pat şi dau drumul televizorului de care mă plictisesc repede, atunci un gând m-a lovit din plin un gând năstruşnic! Ce ar fi dacă aş da drumul la muzică de să bubuie casa şi să ies pe terasă cu un milkshake în mână şi să mă distrez puţin singură! Să mă răsfăţ într-un fel! Vine vacanţa trebuie să mă aranjez puţin şi asta am de gând! Mâine e miercuri şi nu cred că o să stau prea mult la şcoală... mai ales că medile ne sunt încheiate şi sincer nu are rost! Cred că voi chiuli şi mă voi duce la salon unde îmi voi trage o freză de vor pica toţi proşti pe spate! Acuma voi pune melodiile mele preferate! Maximilian ft Mef X- Shoppie, Maximiliean, Mef X şi Junki- Serenada Rep, Grasu XXL- Lalala Song, Pitzi Song, Pitbull-International Love şi tot de la Pitbull- Soamevete! Astea sunt melodiile mele preferate! Mai ales Shoppie pentru că mi se potriveşte întrutotul! Melodia începe iar eu ies pe terasă cu milkshake-ul în mâna şi cu lacul negru în cealaltă. Încep eu să fredonez pe acolo versurile melodiei.
(E sofisticată mă
N-o vezi cum se-n bracă mă,
Numai la bani nu zice lasama,
Tipa asta e o pagubă nu e de tine,
Că e sofisticată mă
O fi stricată mă!)
Şi în acelaşi timp îmi făceam şi unghile de la picioare cu acel lac nergu ca şi ochi frumosului meu brunet! Of firar! Deci statistic mă urăsc! Din cauza lui am suferit atâta! Din cauza lui m-am schimbat atâta! Dar totuşi cum v-am mai zis: Prima iubire nu se uită niciodată! Dar vreau să îl uit, dar el chiar nu mă ajută de loc! Se dă la mine, mă priveşte cu ochi ăia ai lui suavi şi blânzi ca de mieluşel şi crede că voi pica în capcana lui de vulpe bătrână! Ei bine el a uitat că acea Sakura nu mai egzista! Senitimentele mele s-au înlăturat! Iubirea în momentul de faţă pentru mine nu mai are nici pic de definiţie! Singură persoană în care pot să am încredere sunt eu şi nimeni altcineva! A da am uitat mai este şi sora mea Bella în peisaj, numai în mine şi ea pot să am încredere, restul oamenilor m-au trădat şi când Sasuke a plecat numai sora mea mi-a înlăturat durerea! Nici măcar cea mai bună prietenă a mea nu a fost aşa de apoape precum Bella care m-a susţinut şi după moartea părinţilor noştri! Ştiu că şi pe ea o durea enorm de mult mai ales că rămăsesem singure şi atunci a trebuit să muncească până când eu am reuşit să mă calific ca model naţional! Off firar să fie! Până am fost eu pierdută în gândurile mele idioate melodia mea preferată s-a terminat! Dar cel puţin mi-au început serenadele!
(Îţi fac o serenadă
Să te facă să înţelegi odată
Că dacă ieşim la o limonadă
Nu mai contează că eşti combinată, wow, wow, wow Seranada...)
Iubeam melodia asta! Chair dacă nimeni mie nu îmi face serenade!

Pov. by Sasuke:

În acest moment mă aflu în camera mea punând punct la punct planul de a o recuceri pe frumoasa rozalie cu ochii de smarald! Nu înţeleg ce a fost reacţia ei azi la şcoală cu mâna pe dedesubt de fustă! Sau faza că ea nu vreau să steie cu mine în bancă, sau aia cu ţi-a fost dor de mine! Deci chiar nu o înţeleg! Multe alte fete ar fi sărit pe prietenul lor dacă acesta se întorcea după 2 ani de zile! Dar ea nu! Astăzi la şcoală am aflat de la Naruto că ea a devenit foarte rebelă şi comentează la profesori, în ciudă faptului că are note extrem de mări! Neji mi-a spus că ea este aşa din cauza mea! Oare este adevărat? Oare chiar aşa de tare a duruto plecarea mea? Eu în tot acest timp cât am fost plecat m-am gândit mereu la ea! La părul ei mătăsos ca mătasea, la zâmbetul ei ghingas, la chipul ei de copil nevinovat, la ochi ei de smarald şi la corpul ei de fotomodel! Gata am un plan perfect cum să o recuceresc pe Sakura! Acum doi ani înainte să plec! Noi ne-am uitat la un film! Parcă se numea Starstrak (sorry nu am avut idei!) şi acolo tipul s-a împăcat cu tipa cantandui o melodie romantică prin care îşi cerea scuze! Cred că se numea What you mean to me... ea iubea melodia asta! Cred că şi acum o mai iubeşte numai că nimeni nu i-a mai amintit de ea! Chiar acum voi merge la ea la balcon şi îl voi cânta la chitară! Numai că am nevoie şi de toboşar, pianist şi încă un chitarist! Îl voi sună pe Naruto să văd dacă vine să mă ajute cu această mică mare problemă a mea!
După un telefon scurt el spune că mă vă ajuta, iar apoi şi Neji şi Sasori fac acelaşi lucru. Eu ies cu chitara în mână pe uşă dar numai când părinţi mei m-au întrebat:
- Deci Sasuke tu vrei să ieşi iarna pe stradă numai în boxeri şi în tricou? Mamă nu îţi e teamă că vei degera?
- A da scuze am uitat de haine! Revin imediat!
Doamne ce idiot sunt! Era să ies pe stradă în asazisele mele pijamale! Câtă cultură pe mine frate!
Urc repede sus... arunc nişte blugi şi un tricou asortat pe mine, îmi iau gheaca de piele şi tenesi, apoi cobor din nou scările şi ies pe uşă val vârtej. Ajung în faţa casei rozaliei şi de acolo muzica se auzea mai tare ca într-un club! Se pare că şi ei îi place CRBL- Kabom! Băieţi ajung şi ei iar noi ne pregătim instrumentele şi muzica din casa rozaliei ne ajută să nu fim auziţi! După vre-o 10 minute totul era pregătit pentru recucerirea Sakurei!

Pov. by Sakura:

Deja m-am plictisit de muzica asta asurzitoare aşa că o opresc şi mă îndrept spre balustrada terasei cu milkshake-ul în mână până când... OMG! Nu îmi vine să cred ce văd! Sasuke, Neji, Naruto şi Sasori sunt în faţa terasei casei mele cu instrumente în mână şi încep să cânte... Nu se poate! Melodia aia! Melodia noastră! What you mean to me... Wow, wow, wow! Cred că a înnebunit! Adică ăsta este chiar prost? Doamne şi copii ăştia stresaţi! Săraci cred că au fost făcuţi pentru alocaţie, de au acceptat o asemenea propunere ştiind că eu o să fac ca o crizata!
După ce cei 5 crai de la cârciumă au terminat cu melodia aia realmente fabuloasă Sasuke scoate un îmi pare rău! Dar eu îi spun:
- Ce credeai că dacă vi şi o să îmi cânţi asta va schimba lucrurile între noi?
Da ştiu am folosit replica din film dar eu ok! Acesta şi timp zice prima data da, apoi nu si din nou da pana când nimeni nu pricepea de fapt ce credea el! Apoi eu ii spun cat de calma am putut:
- Auzi stresate! Deci fi atent aici ca daca nu îţi arunc cu ceva in cap! Nu mai încerca sa te dai drept Romei pentru ca eu nu sunt Juliette! Ai priceput, cap de echer?
- Da... dar mai lasă-mă sa îţi mai cant o singura melodie!
Spunând asta începe sa canete Justine Bieber si Chris Brown Next to you. Frate de unde ştie ca eu iubesc la nebunie melodia asta? Statistic îl urăsc mai mult ca niciodată! Dar in acelaşi timp îl iubesc mai mult ca niciodată! Ce spanac am zis eu aici? Ca îl iubesc? Doamne sunt complet nebuna! Am o idee! Jos in pervaz se afla ghivece mici cu flori... sau cel putin mai demult erau acolo flori! Eu i-au in mana ghiveciul si încep sa îl arunc după cei 5 crai de la birt si îl nimeresc pe săracul Sosori in cap! Acesta scheuna numai un scurt “Au” si apoi le spune băieţilor ca mai bine ar pleca pentru ca cu mine nu e de glumit! Din nefericire pentru Sasuke care vrea sa mai rămână primeşte si acesta ceva in cap! Numai ca acum a fost una din greutăţile mele de picioare mai vechi... când i-am zis eu Bellei ca într-o zi îmi vor folosi nu m-a crezut! Săracul acum primise in cap o greutate de 5 kg si cred ca l-a mai ameţit!
După ce îl ameninţ că o să fug cu mătura după ei ca baba după noi când îi furam cireşele, pleacă cam cu coada între picioare şi cu o durere infernală de cap! Eu încep să râd aşa de tare încât şi Lolec, Bolec, Bulă, Ştrulă şi Biţi m-au auzit! Aceştia pleacă, iar eu mă întorc la pictatul unghiilor mele. După ce termin le las la uscat şi apoi mă bag în pat gândindu-mă la cele întâmplate în această seară foarte ciudată!

Sper ca v-a plk si daca cumva mai exista greseli de ortografie, punctuatie sau lipsa de diacritici imi cer scuze!!!!!! Łσℓ¡þθρ:χ v-a pupacit!!!!

Este foarte frumos ficul tau si chiar merita citit.

imi place la nebunie
mai ales faza cand ai aruncat cu ghiveiul si l-ai nimerit pe sasori
sau cu greutatile de picioare care au aterizat in capul lui sasuke
asa ca vreau next-ul cat mai repede