CAPITOLUL 1
Miercuri 24.12.2015
       Vacanta de iarna la inceput a parut plictisitoare fara sa stiu ca o sa am parte de ceva inedit. Cea mai buna prietena a mea, cea care stie absolut tot despre mine, Adelina m-a chemat la ea acasa sa raman peste noapte, pare ceva obisnuit nu-I asa? Insa nu e, fratele ei si mai exact fostul meu iubit Edi v-a fi acolo. Sper sa nu il vad sau vreau sa il vad? Nici eu nu mai stiu sunt prea fericita, am ocazia sa mai plec si eu de acasa, uimitor, nici nu-mi vine sa cred. In timp ce imi fac bagajul imi apar tot felul de imagini in minte, cu mine si fratele ei, paream atat de fericiti, e doar imaginatia mea, vise greu de indeplinit, sunt curioasa oare v-a vorbi cu mine? Nu pot sa imi iau gandul de la el desi stiu ca imi face rau, il iubesc si totusi nu mai e al meu, ce s-a intamplat? Nici eu nu mai stiu, a cui e vina, nici asta nu mai stiu, pur si simplu il vreau inapoi, dar intrebarea e : El ma vrea inapoi?
      A venit vremea sa plec, mai entuziasmata ca niciodata, cu bagajul facut imbracata subtire de parca ar fi vara, plec de acasa, imi iau ramas bun de la Bobby care ma conduce pana la poarta ca de obicei, pe drum aceleasi imagini in minte, nu pot sa cred ca nu ma pot gandi la altceva, e ciudat, ma gandesc de cateva zile numai la el, doar el. Ce ar trebui sa fac? Ajung in statia de autobuz ma asez pe banca si ma uit ganditoare intr-un punct fix, nici eu nu mai stiu la ce ma gandeam atunci. Telefonul imi suna, in speranta ca e el il scot repede din buzunar, insa e Ade.
 - Alo? Raspund eu cu vocea putin ragusita
 - Ce faci? A venit motocarul? Ma intreaba Ade
 - Inca nu, trebuie sa te intreb ceva! Spun eu
 - Spune-mi!
 - Edi e acasa?
    Si inima incepe sa-mi bata extrem de tare, sper sa spuna ca nu e, da m-am gandit la el tot timpul, dara daca are pe altcineva, nu o sa suport sa-l vad vorbind mereu prin mesaje sau le telefon, ar fi extrem de dureros.
 - Da draga, e acasa!
 - A bine!
    Fericire, dezamagire? Nici eu nu mai stiu ce simt, motocarul soseste curand, ma urc ii platesc soferului adica broscoiului care se uita la mine cam nedumerit, ma asez pe primul loc si imi tin privirea atintita in fata pentru ca am o problema, nu stiu unde sa cobor, chiar daca locuim in aceeasi comuna nu prea stiu unde sta, jenant nu?
    Dupa cateva minute realizez ca soferul asta e putin cam nebun, se crede in Need for Speed? Aproape ca ma arunca de pe scaun, de ce merge asa repede? Parca nu mai vreau sa merg la Ade casa, daca o sa-l vad? O sa ma inrosesc? Daca ma intreaba de vorba, ce o sa fac? Am emotii. Cobor din motocar si ma intalnesc cu Ade, pornim spre casa ei, merg mai incet ca niciodata, ma uit in toate directiile de parca e prima data cand vad satul asta, bataile inimii se acelereaza pe masura ce ma apropii de casa lor, din drum aud un ras zgomotos. Cine sa fie, Edi? Nu stiam ca are un ras atat de zgomotos si totusi nu pare a fi el. Intram in curte, deja simt cum tremur, simt cum imi fierbe tot sangele in corp, o urmez pe Ade, urc scarile incet, ma chinui sa nu ma impiedic. Trecem prin fata camerei lui, Ade deschide usa si spre uimirea mea el iese din camera.
 - Buna! Imi spune el si se uita la mine
 - Buna! Abia reusesc sa spun asta, cu greu imi opresc lacrimile, sper sa nu le vada, plecam, intru in camera lui Ade, imi las ghiozdanul plin ce-i drept numai cu haine, imi scot papuceii si incepem sa discutam. Aflu de la ea ca Ionut prietenul lui radea asa de tare, eram sigura, deasupra nostra de aud niste zgomote, se pare ca au chef de joaca.
 - Ne uitam la film diseara? O intreb eu
 - Da, Tarata in iad nu?
 - Da ala!
 - A zis Edi ca vrea si el sa se uite cu noi, il chemam cand ne uitam.
Nu mai spun nimic, a zis asta? De ce vrea sa se uite cu noi la film? Poate ca ii place filmul, da asta trebuie sa fie, altceva nu cred ca e.
Timpul trece, intr-un final ma hotarasc, imi scot vopseaua din ghiozdan si o las pe prietena mea sa-si faca treaba. Ma uit in oglinda dar il vad numai pe el, de ce? De ce nu pot sa mi-l scot din cap? Am vrut sa nu-l vad dar acum vreau sa fie langa mine, sa ma tina strans in brate.
Imi termina parul de vopisit si ma lasa singura in camera ei, are putina treaba, ma ridic de pe scaun, sunt doar in sutien dar asta nu conteaza imi e cald, ma duc la fereastra, poate il vad, dar nici urma de el, parca a disparut, oare unde s-a dus? Cineva deschide usa, ma intorc si raman surprinsa, e chiar el, se uita fix la mine si eu la el, ce ar trebui sa fac? Sunt inca in sutien?
 - Ce? Il intreb eu sperand sa spuna ceva, ii ador vocea
 - Nimic! Spune el.
Ce? Doar atat? Nimic? Te omor! Dar mai intai imi e prea rusine ca sa mai spun ceva, ma intorc cu spatele.
 - Inchide usa! Ii spun, te rog nu face asta dar o face.
De ce? De ce nu ai venit la mine? De ce ai plecat? Incep sa topai prin camera, nu pot sa cred, trebuia sa vina la mine. Ma plimb prin camera ca nebuna, dar de ce m-a ascultat? De ce a inchis usa? Adelina a terminat ce a avut de facut, a venit vremea sa vad cum a iesit, sper sa nu arat ca un pui. Imi fac baie, imi sterg parul si ma uit in oglinda.
 - Edi a venit la tine? Ma intreaba Ade
 - Da, de unde stii? Ii spun si uit la ea
 - Pai eu i-am spus sa vina la tine.
 - Vorbesti serios? Si incep sa rad, sunt fericita, a vorbit cu mine si de doua chiar.
Ma schimb de haine, sunt plictisita, ii spun sa ne plimbam, iesim pe drum, nimic interesant, nimeni, intuneric, imi e frica, ne intoarcem acasa.
 - Deni, vrei sa mancam? Ma intreaba ea
Dau din cap aprobator, sa mancam? Imi e foame dar poate e si el, poate il vad, poate. Mergem in sufragerie dar spre dezamagirea mea, nu-I nimeni, se pare ca o sa mancam numai eu si ea, ce rau.
In intreaga incapere se lasa o liniste ciudata, nu suport linistea, urasc asta defapt. Terminam de mancat, am baut prea mult cola, imi e rau, intram in camera ei, prea cald simt cum mi se face rau, vreau sa ies afara. Ma asez afara pe balcon, deja imi e mai bine, ma uit la stele, daca era si el probabil ca imi era mai bine.
           Dupa cateva minute de asteptare, apare si el, ce bine, ma simt mai bine, vreau sa ma uit la el dar nu pot, e ceva ce ma opreste sa fac asta. Ei incep sa povesteasca diferite intamplari, iar eu doar ii ascult si mai rad putin cand e cazul, am prea multe ganduri. Il vad ca vorbeste cu cineva pe Mess, dar cu cine? Probabil iubita, stiam ca asa o sa fie, incerc sa nu ma mai uit, e putin dureros.
     Suntem intrerupti de un zgomot ciudat, cineva se cearta, bunicii lor care locuiesc putin mai sus. Cearta pare serioasa, Edi pleaca acolo sa vada ce se intampla, raman numai cu Ade.
 - Dute daca vrei, eu raman aici. ii spun si ii fac semn sa plece
        Ma asculta, raman singura, mi-a cam inghetat fundul, Edi vine inapoi acasa. Noi doi? Singuri? Vine langa mine doar ca pastreaza distanta, suna pe cineva si incepe sa se certe. Nu-I bine, e nervos, nu cred ca ar trebui sa ii spun ceva, mai bine plec, imi iau cana in care am avut cappuchino si plec in camera. Ce tot fac? Vreau sa stau cu el, chiar si asa sa nu vorbim unul cu celalat e ok, imi place, macar ii simt prezenta. Ma intorc, pare ca s-a mai calmat, ma asez din nou la locul meu si oftez, tot nu spune nimic, e clar nu o sa vorbim in seara asta. Ade se intoarce si ea, discuta despre acel subiect care ne-a intrerupt, nu e treaba mea, nu am de ce sa ascult.
 - Deni mergem in camera? Mie imi e somn. Spune Ade, eu dezamagita ma ridic si plec in camera.
Ajungem imi iau telefonul si observ ca m-a sunat Andrut, fostul se tot tine de capul meu, nu vreau sa ne impacam si el nu vrea sa inteleaga asta. Ar trebui sa-l sun?
 - M-a sunat Andrut, asta ce d***u mai vrea? Spun nervoasa
 - Suna-l si vezi! Spune Ade si se pune in pat
 - Ma duc afara sa vad ce vrea.
      Plec din camera, ajung afara si-l sun pe idiot sa vad ce vrea, sigur o sa-mi strice seara. Raspunde si imi dau seama ca e beat, din nou acelasi subiect “Sa ne impacam!”, incepe o cearta de toata frumusetea in care e si Edi implicat. Nu suport sa vorbeasca despre el, mai ales ca nu stie ce a fost intre mine si el, sunt intrerupta de Edi care iese din camera lui, speram sa vina la mine dar nu face asta, nu stiu unde se duce. Cearta continua, cum ar trebui sa scap de idiotul asta? Pana la urma inchid, am deja nervi, plec in camera lui Ade, nervoasa nici nu pot sa dorm.
 - Ade hai cu mine la baie! Ii spun
 - Hai!
Iesim din casa, ma uit pe cer si vad o stea cazatoare, o dorinta. “Imi doresc sa dorm cu Edi in noaptea asta.”. Dupa ce imi pun dorinta mergem in casa, ma pun in pat si incerc sa adorm, nu pot, prea agitata, prea nervoasa, am nevoie de putin aer. Imi iau haina pe mine, telefonul si ies afara in speranta ca o sa reusesc sa ma calmez. Frigul asta nu-mi face bine, inca imi e rau dar nu vreau sa dorm, imi apare in minte un gand, sa-I dau mesaj lui, chiar daca stiu ca am consumat aproape toate mesajele. Dar daca doarme? Voi afla.
“Edi dormi?” ii trimit mesaj, oare o sa-mi raspunda? Mereu a fost langa mine cand am avut nevoie de el, imi raspunde. Ce bine!
“ Nu, nu dorm, ce ai patit?” ma intreaba el, imi e dor de tine asta am patit, vreau mai mult ca niciodata sa ma ti in brate. Dar nu ii spun asta, ii spun altceva.
“ Nu pot sa dorm, pot sa vin la tine? Nu stau mult.”
“ Da poti. Vino!”
Si asa si fac, intru in camera lui, are parul prins, cat de bine ii sta. Ma asez pe pat, dintr-o data ma simt mult mai bine.
- Ce ai patit? Ma intreaba el
- Andrut! Ma streseaza sa ne impacam si eu nu vreau.
- Spunei ca ne-am impacat!
De ce sa ii spun asta? Vrea sa ne impacam? Dorinta mea se indeplineste?
- Nu pot, as minti! Dar tot ma enerveaza. Imi e frig.
Imi pun patura pe mine, e atat de cald, perna asa de moale, cred ca o sa adorm, nu imi mai pot tine ochii deschisi, il simt cum se misca prin pat.
- Vrei sa sting lumina? Ma intreaba el
  Nu spun nimic dau din cap aprobator, sunt prea adormita, imi inchid ochii, dorm doar putin, doar 5 minute.
Dupa cateva minute
     Visez sau cineva se joaca cu parul meu? Ade se joaca? A inebunit, ce naiba?
      Nici nu stiu cand am adormit, imi deschid ochii usor, aud niste batai de inima, ce naiba? Doar nu stau cu capul pe pieptul lui Ade nu?
Asta nu e Ade, e el, ma trezesc speriata, il sperii si pe el.
- Scuze! Spun si ma ridic
- Pentru? Ma intreaba el si inca pare putin speriat
- Am adormit!
          Dorinta s-a indeplinit, e minunat, ma asez inapoi langa el si il sarut, poate ca inca e un vis si daca e asa nu vreau sa ma trezesc, e bine, e cald, e el. Il iau in brate, e ciudat, pare totul atat de real, poate nu e vis. Incepem sa discutam despre trecut, imi dau seama ca nu e vis, e real, totul e real, eu si el in acelasi pat, oare o sa se intample? O sa fac chestia aia? Ne sarutam mai tot timpul, ce dor mi-a fost de el, de vocea lui, de fata lui de copil. Se pare ca nu o sa dorm si nici nu vreau e prea bine, e prea frumos.
          Dupa multe discutii imi vine in minte o idee, bataie cu perna, asta si fac, saracul si-a luat atata bataie, cat de bine e. Nu pot sa stau aici pentru totdeauna, sa opresc timpul si sa stau cu el, doar noi doi sa nu plec si sa nu plece. Realizez cat de mult il plac, cat de mult il iubesc, imi dau seama ca nu pot trai fara el, ca sunt un nimeni fara el.
     Am stat impreuna toata noaptea, fara sa inchidem ochii macar 5 secunde, e deja 06:05 asta inseamna ca trebuie sa plec, Ade nu stie unde sunt, nu pot sa ii spun ca ne-am impacat. Mai de mult mi-a spus ca ma omoara daca ne impacam, daca face asta? Imi e frica, o cred in stare. Plec din camera lui dar inainte il mai sarut odata, o sa-mi fie asa de dor de el. Intru incet in camera lui Ade sper sa nu se trezeasca, nu am noroc.
- Ba, tu unde ai fost toata noaptea? Ma intreaba ea
- La Edi, am stat cu el toata noaptea.
- Si ce ati facut atat?
- Am vorbit?
Ma pun in pat, Ade se ridica si pleaca, imi e asa de somn, incep sa zambesc. De ce? Am o gramada de motive sa fiu fericita, ce mi-am dorit s-a indeplinit, ne-am impacat si acum o sa fac tot posibilul sa nu ne mai despartim, o sa ma abtin, nu o sa mai fiu geloasa si orgolioasa, daca nu ma suna o sa-l sun eu, daca e suparat o sa incerc sa il inveselesc, daca are o problema o sa-l ascult, o sa fiu langa el. Primesc mesaj de la el, ce dragut.
“Ce faci iub?” si asa incepe conversatia noastra, dupa cateva mesaje ma cheama din nou la el in camera, acolo e si Ade, ce sa fac mai e loc in pat doar la mijloc. Nu ma supar, ma asez pe aceeasi perna cu el, imi pun deasupra capului si el la fel si astfel il pot tine strans de mana fara ca Ade sa ne vada. Ea se ridica din pat si se uita pe geam, ma ridic si il sarut.
- Esti nebuna? Ma intreaba el
Spre norocul meu Ade pleaca, ma intorc cu fata la el si il iau in brate, nu mai stiu ce s-a intamplat apoi, am adormit. Ade m-a trezit, trebuie sa plec acasa, ma ridic usor din pat fara sa-l trezesc, ce copil pare, defapt chiar e, iar eu iubesc copilul asta. Il sarut usor si ma duc sa ma pregatesc de plecare, imi pun hainele inapoi in ghiozdan, iar Ade pleaca din nou pentru ca are treaba. Momentul perfect ca sa ma duc la el in camera, il trezesc si ii spun ca plec, desi nu-mi place trebuie. Il sarut cred ca de 30 de ori, nu pot sa plec, nu vreau.
     Ma imbrac si plec, dincolo de fericire simt si tristete, e vacanta si asta inseamna ca nu o sa ne vedem prea curand, e dureros sa stiu ca e departe. Ajung in statie si oftez, vreau sa ma intorc, vreau sa stau iar cu el.
     Ma urc in motocar, incep sa plang, imi e dor de el, soferul se uita la mine, nu-mi pasa mie imi e dor de el.
 
SFARSITUL CAPITOLULUI 1

CAPITOLUL 2
     Au trecut cateva zile de cand ne-am impacat, iar eu sunt mai fericita ca niciodata, se apropie sfarsitul anului 2015, am spus ca o se ne punem aceeasi dorinta la trecerea in anul cel nou. Dar daca eu nu stiu ce dorinta isi pune si nici el nu stie ce dorinta imi pun o sa fie la fel? Destinul o sa ne faca sa ne punem aceeasi dorinta?
      Sunt in camera mea, stau in pat si inca vorbesc cu el, de dimineata pana seara fara oprire vorbim continuu, nu ma plictisisesc niciodata, nu am cum, mereu mi-am dorit sa vorbesc cu el, uneori reuseam sa fac asta dar cand nu reuseam il simteam langa mine, simteam cum ma saruta usor pe frunte, oricat de greu imi era ma gandeam la el si totul trecea, ne stim de atat de mult timp, ii spun tot, chiar tot, ma asculta fara intrerupere, imi da sfaturi, ma ajuta. Cine credea ca o sa ne impacam? Am trecut peste atatea despartiri, peste atatea clipe grele ca sa fim fericiti acum. Chiar sunt mai fericita ca niciodata, e doar al meu si eu doar a lui cum mi-am dorit mereu, mi-a spus sa ne mutam impreuna, adica la el acasa, e cea mai buna idee, dar o sa pot face asta? Parintii mei o sa inebuneasca, nu cred ca o sa fie de-acord defapt nu o sa fie.
          Toate visele mele despre relatia perfecta par sa se indeplineasca, am hotarat sa ne intalnim inainte sa se termine anul, i-am pregatit un cadou special, o cutiuta alba plina cu inimioare de hartie, am emotii, daca nu o sa-i placa? Atunci ce fac, daca crede ca e prea copilaresc? Am decupat 371 de inimioare de marimi si culori diferite, am fost impreuna si in trecut, dar atunci eram copii, niciunul nu stia ce e iubirea si astfel ne-am ranit reciproc. Trecutul nu conteaza, prezentul e important iar acum se pare ca mi-am gasit printul. Mai e destul timp pana sa plec la intalnirea mult asteptata, nu stiu cu ce sa ma imbrac, mereu am vrut sa fiu frumoasa pentru el, sa fiu perfecta, corpul nu prea ma ajuta, inaltimea mea mica ma face sa par un minion mai ales pentru ca am parul blod.
          Intr-un final ma hotarasc sa ma imbrac cat mai lejer, blugi si bluza primita de la el de ziua mea de 06 decembrie. Coincidenta? Atunci e si ziua lui, avem acelasi nume el Nicolae iar eu Nicoleta, cea mai buna prietena a mea e sora lui. Alerg ca disperta prin casa cand imi dau seama ca e tarziu, iar eu inca sunt in blugi si sutien, timpul trece repede, nu prea ma ajuta, inca nu sunt gata.
           Dupa cateva minute in care nu am facut altceva decat sa alerg, sa ma impiedic si sa ma lovesc reusesc sa plec de acasa. Incerc sa ma calmez dar nu pot, am prea multe emotii. Oare imi sta bine parul? Oare o sa-I placa nuanta de ruj pe care o port? Arat bine? Sute de intrebari imi invadeaza mintea, visatoare nici nu realizez cand ajung la locul stabilit. Un loc plin de amintiri, primul sarut in ploaie, locul in care ne vedeam de fiecare data, stateam ore in sir impreuna, ma tinea strans in brate, era perfect. Agitata incep sa ma plimb dintr-o parte in alta, am punguta de cadou in mana, nu stiu ce sa fac, nu i-am spus de el, evident sa fie o surpriza, cu greu am reusit sa ascund asta, sunt obijnuita sa ii spun tot, asta a fost cea mai grea pedeapsa, sper sa-I placa. Imi da mesaj si imi spune ca e aproape, clar nu mai rezist, imi spune sa ma duc inaintea lui, merg incet cu punguta ascunsa la spate, sper sa nu o vada. Il vad, e perfect, saten, ochi caprui, tot ce mi-am dorit, printul pe care l-am tot asteptat. Ma apropii de el si il iau in brate, ma ridic putin pe varfuri, a crescut destul de mult, nu l-am vazut ceva timp si creste extrem de mult. Incerc sa-mi stapanesc lacrimile, nu sunt de tristete ci de fericire abia asteptam sa-l vad.
       Impreuna ne intoarcem la locul nostru, ma tine strans de mana, ador asta, ii ador si parfumul, ador totul la el. Dupa cateva minute in care nu am facut altceva in care sa ne sarutam ne hotaram sa ne plimbam. Imi e frig, pana acum nici nu am realizat asta, mana lui calda reuseste sa ma incalzeasca, ajungem in statia de autobuz, aici ne-am intalnit pentru prima data. Primul sarut aici a avut loc, parca ii vad pe Denisa si Edi de atunci, atat de mici, de imaturi. Daca acesta e un vis nu vreau sa ma trezesc, vreau sa dorm in continuare, sa ma bucur de timpul petrecut impreuna. Imi dau seama ca e realitate cand nu imi mai simt corpul din cauza frigului, ne asezam pe banca si ma ia in brate, imi e mult mai bine, corpul lui cald reuseste sa ma incalzeasca si pe mine. Nu pot sa stau cu el pentru totdeauna? Daca dorinta care o sa mi-o pun se v-a indeplini atunci vom fi impreuna pe veci. Chiar daca imi doresc sa nu mai plec niciodata de langa el, pentru moment trebuie sa fac asta, motocarul soseste, el pleaca iar eu simt un gol in stomac, ceva din mine lipseste. Ma simt singura, mai singura ca niciodata, merg incet pe drum, nici nu vreau sa ma duc acasa, de ce simt ca vreau sa ma intorc, sa ma duc la el? Ganduri despre viitor imi apar in minte, eu si el in aceeasi casa, sa ma trezesc in bratele lui, sa ii vad fata de copil in fiecare zi, sa facem micul dejun impreuna nu mi-am facut niciodata planuri de viitor, nu cu al baiat, el e prezent peste tot, in trecutul, prezentul si viitorul meu.
Imi suna telefonul, el e, ce bine!
- Ce faci iubito? Vocea lui dulce ma inveseleste imediat
- Ma duc acasa, tu ce faci iubi?
- Numar inimioarele, esti o scumpa, imi spui cate sunt? M-am incurcat.
- 371 iubii si multumesc!
          Vorbesc cu el pana ajung acasa, sentimentul acela de singuratate a disparut imediat, ador sa vorbesc cu el. Vreau sa-l vad din nou dar nu pot, sunt blocata in casa.
         Ultima zi din an a sosit, sunt fericita, am primit cel mai frumos cadou de Craciun pe el, acum o sa incep anul 2016 tot cu el, chiar daca nu suntem unul langa celalalt inimile noastre sunt conectate, dragut nu?
Nu ma pot gandi la nimic, mama mi-a cerut ajutorul in bucatarie, sunt prea aeriana ca sa fac ceva, dupa ce ma lovesc de vreo 5 ori prin bucatarie, mama ma trimite in camera, se pare ca o cam incurc. Acum realizez ca acasa la el e mult mai bine, e liniste, nu am cu cine sa ma cert, nu are cine sa ma supere si nu am cum sa ma lovesc pentru ca el e acolo si are grija de mine. Ii dau mesaj si ca de obicei vorbim destul de mult, seara vine repede, reteaua mult prea incarcata nu ne permite sa vorbim ca inainte, e aproape 00:00, tata pregateste sampania, sora mea asteapta cu paharul indreptat spre tata sa primeasca sampanie, nu inteleg cu cineva de varsta ei adica 13 ani sa bea atat, mai devreme am baut amandoua vin alb doar ca eu doar am gustat si restul a baut pisica.
Sunt pregatita sa imi pun dorinta, 3 2 1 “Imi doresc sa am o familie fericita alaturi de Edi si sa fim impreuna si fericiti pana la adanci batraneti.”Se v-a indeplini? Trebuie, vreau o familie alaturi de el, trei copii si un catel sau o pisica, defapt pisica nu, o sa o omoare, stiu de la sora lui ca a batut o pisica atat de rau ca aproape a murit saraca.
           Focul de artificii a inceput, il pot vedea destul de bine, cat de dragut ar fi fost daca eram impreuna, sa-l vedem impreuna, foarte romantic, sau sa stam impreuna si sa privim stelele, sunt atat de multe, mai multe ca niciodata. Intru in casa si astept cu nerabdare sa primesc mesaj de la el, nu am mai vorbit de aproape 2 ore si deja imi e dor de el.
 

SFARSITUL CAPITOLULUI 2 

CAPITOLUL 4
                  Frigul diminetii ma trezeste, sunt pe jumatate inghetata. Ma uit la el, dormea cu fata intors spre mine, cat de dragut poate fi, inainte nu ma uitam atat de mult la el, imi era prea rusine, acum stiu ca pot sa ma uit la el, stiu ca pot sa fac orice fara sa imi fie rusine. Se trezeste si el, ma ia in brate si ma strange foarte tare, aproape ca imi opreste respiratia.
          Stiu ca trebuie sa plec si asta nu-mi place deloc, e foarte enervant, vreau sa stau aici desi stiu ca nu pot. Imi fac bagajul si cu greu reusesc sa nu plang, il iau in brate si nu mai pot rezista, incep sa plang, nici eu nu stiu de unde am atatea lacrimi, mai toata viata mea am plans, din cauza asta am inceput sa am pierderi de memorie, uneori nici nu mai stiu cum ma cheama, asta ma impiedica sa fiu normala, un om care uita se adapteaza greu, foarte greu. Dar faptul ca uit nu e un lucru asa de rau, am reusit sa uit fostele relatii, doar de la unul mi-a ramas ceva, ma refer la sarut. Din cauza lui urasc sarutul ala ciudat “cu limba”, vomit numai cand ma gandesc la asta, dar el tot face asta si nu imi e rau, e ciudat si bine in acelasi timp. Revenind la mine care plang fara oprire si la el care nu mai stie cum sa faca sa ma calmeze mai repede, imi doresc atat de mult sa raman numai langa el, sa nu mai plec niciodata, chiar il iubesc. Pana la urma reusesc sa imi opresc lacrimile, imi iau bagajul si ies din camera, se pare ca chiar plec.
 - Te iubesc! Imi spune el
 - Si eu te iubesc!
        Plec mai trista ca niciodata, Ade e cu mine, mama mea inca nu stie ca ne-am impacat si nici nu o sa ii spun, nu o sa fie de-acord, o sa ma enerveze toata viata daca v-a afla asa ca nu pot risca sa ma vada cineva cunoscut cu el.
     Pe drum nu spun nimic, sunt mai tacuta ca niciodata, de obicei cand sunt cu Ade nu imi mai tace gura dar acum nici doua cuvinte nu reusesc sa spun. Ajungem in statia de autobuz, incerc sa ma feresc de Ade, nu vreau sa ma vada plangand, o sa ma certe, o sa creada ca m-am certat cu iubi si asta nu e adevarat.
          Ma inveselesc dupa ce imi da el mesaj, pot sa spun ca e ca un drog pentru mine, e cineva de care am nevoie neconditionat. Cineva de care nu vreau si nici nu ma pot desparti, am nevoie de el. Autobuzul soseste, ma urc si ma asez din nou pe primul scaun, ma uit pe geam, totul pare a fi paradisul pe pamant sau cel putin parea a fi, atunci cand eram langa el chiar era. O intrebare ma tot framanta. Daca nu aveam problema asta, faceam sex cu el noaptea trecuta? Probabil ca da, eu una imi doaream sa fac asta dar nu stiu daca si el, dar dupa fata lui presupun ca da.
            Ajung acasa si ca de obicei vorbim pana seara tarziu, ne facem impreuna planuri pentru viitor, chiar daca eu am 17 ani si el 16 ani ne gandim din timp, ne-am hotarat cati copii o sa avem, unde o sa locuim si daca o sa avem catel sau pisica.
           Zilele au trecut atat de greu, imi doream din ce in ce mai mult sa il vad mai repede, sa ma ia in brate si sa ne sarutam si ziua aceea a venit. Luni eu in practica el la scoala, eu fac practica intr-o cofetarie si dupa amiaza ca sa ne putem vedea eu plec mai devreme de acasa si el pleaca de la ore, stiu ca nu-i bine o sa ia o gramada de absente.
          Cobor din autobuz si il vad pe partea cealalta a strazii, ma duc repede la el si il iau in brate. Ne plimbam prin oras, e frig si totusi mana lui calda ma incalseste si pe mine.
          Timpul zboara, a sosit vremea sa ma duc la practica, urasc ca trebuie sa ma despart de el, adica sa nu-l mai vad pana diseara, a spus ca o sa vina sa ma ia de acolo, o sa stam iar impreuna, nu-i asa ca e perfect? E diferit de Edi pe care il stiam, e de o mie de ori mai atent, mai vorbaret, mai amuzant, mai iubitor.
 - Te iubesc! Imi spune si ma saruta pe frunte
 - Si eu te iubesc!
             Plec de langa el, intru in cofetarie si incep munca, o angajata stresanta Iulia incepe sa-mi puna diferite intrebari.
- De cand sunteti impreuna? Ma intreaba aceasta fiinta mult prea curioasa
 - De 1 an. Ii raspund eu sperand sa fie ultima intrebare
 - Nu te deranjeaza ca e mai mic decat tine? Totusi e o diferenta intre voi.
 - De ce m-ar deranja? Prefer unul mai mic decat unul care ar putea sa-mi fie tata.
        Nu suport oamenii curiosi, eu una sunt foarte curioasa abia daca ma suport pe mine, prietenul ei e cu vreo 15 ani mai mare decat ea, asa ca ii spun asta sperand ca o sa taca odata.
 - Sa stii ca e mai bine unul mai mare, mai matur, mai intelegator decat unul care sa vrea numai sex.
 - Decat unul care sa creada ca e expert, sa spuna ca el e mai mare si sa faci ca el ca e mai bine, imi convine unul mai mic, ma iubeste si il iubesc. E deajuns asta, nu conteaza, poate sa fie inebunit dupa sex, atata timp cat ma iubeste nu conteaza pentru mine.
 - Ii stii trecutul?
 - Da, eu fac parte din trecutul lui, prezentul si viitorul, il cunosc mai bine ca oricine, mai bine decat se cunoaste el.
 - Ma bucur ca spui asta.
Inca spal niste vase afurisite, ciudata aia de Iulia s-a hotarat sa ma lase in pace, acum streseaza alt coleg de al meu, imi e mila de el, il si cearta aproape ca il ia la bataie.
 - Denisa vino sa iti spun ceva. Un coleg idiot, care s-a nimerit sa fie cu mine la practica
 - Ce e? Ce ai spart? Ce ai stricat? Ce sa ii spun lui dirigu? Il intreb eu
 - Nu am facut nimic, dar a venit iubi tau.
 - Iubi? Serios? Unde?
 - Ce ii spui ma? Intreaba celalalt coleg
 - Alin a venit iubi, tine halatul, tu tine farfuria. Incep sa fug prin cofetarie, il caut pe iubi peste tot dar nici urma de el, idiotul ala m-a mintit. Dezamagita ma intorc la cei doi idioti care ma intreaba ce am patit.
 - Andrei esti un prost, un urat, tampit, sa nu mai vorbesti cu mine in viata ta, te spun lui dirigu ca m-ai mintit. Prostule!
        Abia reusesc sa ma abtin sa nu plang, chiar credeam ca a venit iubi, imi e asa de dor de el, seful cofetariei vine la mine.
 - Ce ai patit? Am vazut ca te certai mai devreme cu colegii tai.
 - Prostul ala inalt m-a mintit, mi-a spus ca a venit iubi dar iubi nu e aici. si fac o fata de copil suparat
 - Lasa ca-l invat eu minte!
Sefu’ pleaca si il pune pe ala care m-a mintit sa faca curat intr-o debara, nu v-a pleca prea curand de aici.
           Programul s-a terminat insfarsit, ma duc in vestiar sa ma schimb de haine, termin repede le spun ca plec si incep sa fug pe scari, stiu ca iubii ma asteapta, ma grabesc pentru el.
 - Iubii!! Ajung la el si il iau in brate, cat de mult mi-a lipsit. Il strang cat de tare pot eu, nici nu prea ajung sa-l iau in brate, trebuie sa ma ridic.
            Prin frigul iernii, ne plimbam prin oras, imi place atat de mult, abia astept sa ne mutam impreuna si sa facem asta in fiecare seara.
 

SFARSITUL CAPITOLULUI 4 

CAPITOLUL 5
                Zilele trec, iar eu simt ca inebunesc fara el, chiar daca ne-am vazut de luni pana vineri, chiar daca ma ducea pana la cofetaria unde eram in practica si ma lua seara de acolo, tot nu imi e de ajuns, vreau sa il vad in fiecare secunda din viata mea, ma simt de parca am pierdut o parte din inima mea.
         El e primul meu gand de dimineata si ultimul gand seara, ma gandesc la el mai mult decat la mine, imi fac griji pentru el in fiecare minut, nu pot sa rezist fara el, nu pot sa respir fara el.
         Dimineata de sambata e mult mai fericita. Motivul? Un mesaj de la el, sunt de ajuns doar cateva cuvinte sa imi revin, sa prind viata. Vreau sa il vad atat de mult, chiar si 5 minute imi sunt de ajuns, doar sa stiu ca l-am vazut. Evident il visez in fiecare noapte, il vad cu mine peste tot, ii simt mereu mana calda care o strange pe a mea, dar asta e numai imaginatia mea.
          Sunt blocata in afurisita asta de casa, exact ca un copil de 5 ani care e pedepsit, nu am facut nimic rau doar ca parintii mei au devenit dintr-o data mult prea grijulii cu mine, deja nu-i mai suport, vreau sa plec odata, sa imi vad de viata mea, dar pana nu fac 18 ani si pana nu am banii mei nu o sa pot face asta. Uneori ma intreb daca fac asta intentionat sau daca pur si simplu sunt incapatanati, probabil a doua varianta.
           Ca o femeie insarcinata incep sa am diferite pofte, ciocolata, capsuni, banane chiar si acadele. De obicei ramnesc cam la orice si daca nu mananc ori vomit ori ma doare capul, de data asta e diferit, ma imaginez pe mine intr-o camera plina cu acadele sau capsuni. Ma chinui singura.
         Cand eram in practica am vazut o fetita care bea suc de portocale mi s-a facut o pofta atat de uriasa si in secunda urmatoare i-am dat mesaj lui iubii daca imi cumpara suc, simteam ca o sa mor dar cand ne-am intalnit am baut o doza de suc de portocale cam in 5 minute.
            Cred ca tocmai am avut parte de cea mai frumoasa saptamana, daca nu mai pun partea in care idiotul ala m-a mintit si mi-a spus ca a venit iubi si partea in care m-am intalnit cu el si era cu unul din prietenii lui nici acum nu stiu cum il cheama, rusinoasa din fire nici nu am scos 5 cuvinte si nici nu cred ca o sa vorbesc vreodata foarte mult cand nu o sa fim doar noi doi.
          Am aflat si ceva nou despre el desi credeam ca stiu tot, se pare ca ii place luna noua, eu o ador pe cea plina si totusi e noaptea in care nu pot sa dorm, in care daca reusesc sa adorm imi visez cele mai mari temeri cum ar fi tunetele si fulgerele, cai, broaste si sa-l pierd din nou. Cea mai mare teama a mea este sa-l pierd din nou, am stat fara el ceva timp, nu a fost deloc bine, a fost un timp in care luasem niste decizii mai ciudate care aproape ca mi-au pus viata in pericol.
              Ies afara sa ma plimb, vorbesc cu el prin mesaje, un singur gand ma framanta cum sa fac sa-l vad? Nicio idee nu-mi vine, poate numai sa fug de acasa, asta e imposibil, nu sunt asa, cum a spus si el sunt prea cuminte. Ma intorc inapoi in casa la caldura, imi fac ciocolata calda sa ma incalzesc putin. Mintea imi joaca din nou feste, il vad fix in fata mea, evident mintea mea are chef de glume, neatenta apa ferbe mult prea tare si cand sa o pun in cana imi pun pe mana, nu stiu cum de am reusit sa fac asta dar ma doare foarte foarte rau, ma asez in fund langa perete si incep sa plang, ma uit in dreapta mea si il vad pe el, are o privire foarte suparata.
 “ De ce nu esti atenta?” pare ca imi spune el
   Simt nevoia sa fumez dar nu pot, nu am cum, am promis ca nu o sa mai fac asta si trebuie sa ma tin de promisiunea asta, trebuie sa fac asta.
            Ma duc in camera si ma uit la un film corean o kdrama, rolul principal feminin e insarcinata, vreau si eu, desi suntem amandoi mult prea mici vreau si eu un bebe, dar ma intreb cum e, adica ce simti atunci cand faci sex. E numai durere peste durere sau e si placere? Voi afla? Se v-a intampla data viitoare cand o sa merg la el? Imi vine o idee sa ma duc la tata si sa ii cer voie sa merg la Ade, trebuie sa mint daca ar stii ca ma duc la iubi nu la Ade nu as mai iesi din casa 3 saptamani.
Nu am noroc, azi s-a hotarat si tati sa fie mai incapatanat ca niciodata, plang de nervi sperand ca o sa-l fac sa ma lase. Nu i-am spus ca o sa dorm acolo, i-am spus ca stau cateva ore si apoi vin acasa.
 - Te duci sambata cealalta si vi duminica acasa. Imi spune tata pana la urma
- Nu, nu imi convine, stai? Vorbesti serios? Ma duc sambata? Plec la cat vreau si vin la cat vreau? Ii spun eu in timp ce ii dau cu bucatele din coaja unei portocale in fata
 - Da, numai sa taci odata, te-a auzit si vecina cat de tare ai tipat ca nu vreau sa te las.
          Fericita ii spun lui iubi, acum mi-am dat seama, sambata o sa dorm la el, data trecuta aproape ca am facut sex ne-a impiedicat problema mea de data asta nu mai are ce sa ne impiedice, sigur se va intampla, sunt sigura, curiozitatea mea e din ce in ce mai mare.
Stiu de la el ca a mai facut-o, acum sunt curioasa de fata aceea, cum arata? Probabil ca avea un corp mult mai dezvoltat ca al meu, probabil ca era mult mai frumoasa, probabil ca a fost perfect acel moment pentru el. Sigur nu cantarea 45 de kg nu-i asa? Trebuie sa ma ingras, pot face asta intr-o saptamana? Caut repede pe net ceva care sa ma ajute, am gasit, ma duc in bucatarie o sperii si pe mama, incep sa imi pregatesc singura 3 feluri diferite de mancare.
 - Ai patit ceva? De ce mananci atat? Ti-ai dat si tu in sfarsit seama ca esti prea slaba? Imi spune mama in timp ce se uita la mine
 - Da, acum lasa-ma sa mananc, nu trebuie sa vorbesc, vreau sa fiu grasa. Crezi ca pot sa ajung la 60 de kg intr-o saptamana?
- Ai inebunit? Cum sa faci asta asa de repede?
Nu ii mai raspund, nu ma ajuta, chiar deloc, tot weekend-ul mi l-am petrecut mancand mai rau ca o purcica, de dimineata pana seara continuu, e important pentru mine sa arat bine, nu vreau sa fiu ca un biscuite, vreau sa fiu grasa.
         Cand ii spun si lui gandurile mele si ca vreau sa ma ingras spune ceva care ma face sa plang de fericire. “Pentru mine este perfecta!”. Plang de fericire la propriu, nu ma asteptam sa spuna asta, credeam ca o sa spuna si el la fel ca mama ca insfarsit am realizat si eu ca sunt prea slaba? Ce pot spune il iubesc mult chiar foarte, foarte mult.
 

SFARSITUL CAPITOLULUI 5

CAPITOLUL 6
          O alta saptamana obositoare de scoala e pe cale sa inceapa, norocul meu e ca o sa-l vad in fiecare dimineata si dupa ce iesim de la scoala, totul o sa fie perfect. Incep sa numar zilele, mai e putin si o sa merg la el acasa din nou, abia astept, sa stau cu el aproape doua zile, sper ca de data asta sa nu mai plang, stiu ca nu suporta sa ma vada facand asta dar cand stiu ca nu o sa-l mai vad nu ma pot abtine. Abia daca reusesc sa ma abtin sa nu plang cand il vad, nu sunt lacrimi de tristete sunt de dor, de fericire ca il vad.
         Diminetile de ianuarie sunt extrem de reci, zapada e destul de mare si extrem de intuneric, abia daca reusesc sa vad ceva, imi e frica.
Pana la urma reusesc sa ajung in statia de autobuz, bineinteles am cazut de vreo 3 ori, nu m-am lovit prea tare, am avut noroc. Sunt agitata, nu ne-am mai vazut de ieri, am emotii, imi e dor de el, foarte dor, incep sa ma plimb prin statie, incerc sa alung cumva fluturii din stomac dar nu reusesc deloc, imi simt obrajii cum ard. Ce ma fac?
      Intr-un final a venit si autobuzul, ma urc, o caldura mai rau ca in sauna ma intampina si privirea lui, atat de calda, ma face sa ma inrosesc, fiind prea aglomerat nu reusesc sa ajung la el, pentru moment e bine ca pot sa-l vad, desi niciodata nu am inteles de ce nu ma pot uita in ochii lui. De fiecare data cand fac asta ma pierd, ma rusinez si imi mut privirea imediat, ochii lui caprui ma fac sa ma inrosesc si sa imi pierd toate cuvintele.
       Ajungem in oras, trebuie sa coboram, imediat ce fac asta si el ajunge langa mine nu mai stau pe ganduri si il iau in brate, parfumul lui perfect ma face sa visez, e ca si cum as fi hipnotizata de acest miros, il ador. Mergem impreuna spre scoala, suntem la liceuri diferite, apropiate. Niciunul nu spune nimic, ma uit din cand in cand la el, nu ma pot abtine, mi-a fost atat de dor de fata lui, desi il vedeam aproape in fiecare zi nu aveam curajul sa ii spun ceva, uneori nici sa ma uit la el nu puteam.
        O amintire din trecut ma face sa zambesc, eram amandoi in motocar, era toamna, eu vorbeam la telefon, motocarul foarte aglomerat, intr-o curba eu nu am avut de ce sa ma tin, eram prea inghesuiti, el statea aproape de mine si intentionat m-am prins de tricoul lui, ma asteptam sa ma respinga insa nu a facut nimic, mi-a zambit, atat de dulce si acum imi amintesc acel zambet care m-a facut sa-mi dau seama de ce il iubesc atat de mult, cum de a reusit sa-mi suceasca mintile complet, sa nu mai stiu ce fac. Atunci mi-am cerut scuze dar fiind fericita ca am reusit, de mult vroiam sa fac asta, o alta curba am incercat sa fac acelasi lucru doar ca de data asta nu a mai iesit atat de bine. Totusi acel zambet mi-a ramas in minte, nu-l pot uita si nici nu vreau sa fac asta.
           Am atat de multe amintiri cu el, inca una e de cand eram mult mai mici, in primele saptamani de relatie, ne-am intalnit la noi in comuna, ca sa ne putem vedea el a plecat de la ora impreuna cu un prieten de-al lui, pe vremea aia eram chiar timida in preajma lui, dupa cateva minute petrecute impreuna, hotaraste sa ma conduca pe drumul pe care eu ma duc acasa. Prietenul lui ramane in urma, noi ne oprim si incepem sa ne saruta, nu ma pot satura, buzele lui sunt atat de dulci precum mierea, as putea sa-l sarut de un milion de ori si tot nu mi-ar ajunge.
              Imi plac aceste clipe, mi le amintesc de parca ar fi fost ieri, uneori cred ca uit numai ce vreau, relatia cu el nu am vrut sa o uit niciodata desi am avut momente in care am vrut sa-mi pierd memoria complet, sa incep o viata noua in care sa fiu complet fericita, sa nu mai plang, sa nu-mi fac griji pentru nimic, pur si simplu sa traiesc. Acum realizez ca daca se intampla asta ar fi fost extrem de rau, i-as fi uitat privirea, chipul celui care m-a facut sa ma indragostesc de cand l-am vazut.
              Iubirea pentru el a crescut intr-o duminica, eram in centrul comunei, ma intalneam cu un fost iubit si regret ca am avut acea relatie a fost una ciudata dar nu despre asta vreau sa vorbesc, stateam cu ciudatul asta in statia de autobuz, nu-mi mai amintesc despre ce vorbeam cu el, eu ma uitam continuu numai la Edi, nu-mi puteam lua privirea de la el, chiar daca celalalt se tot punea in fata mea, eu ma miscam, faceam tot posibilul sa-l vad numai pe el, atunci am realizat  ca-mi place, am realizat ca il vreau. Dar eram prea timida ca sa-i spun ca-l plac, credeam ca are pe altcineva si eu o sa fiu in plus sau nu o sa contez pentru el.
         Totusi intr-o seara de miercuri am hotarat sa-l sun, am facut rost de numarul lui de telefon foarte usor, sora lui mi l-a dat fara sa ma intrebe la ce imi trebuie, probabil si-a dat seama ca-l plac, o intrebam in fiecare minut de el, dupa cateva incercari esuate adica il apelez si inainte sa sune il opresc, nu stiu ce sa-i spun, nu pot sa-i spun din prima “Edi te plac!” asta ar fi ciudat si l-as putea speria. Pana la urma imi iau inima in dinti si il sun, surprinzator raspunde imediat, dupa ce isi da seama cine sunt incepem sa vorbim, ii spun ce am patit cu fostul si asa reusim sa ne apropiem pana ajung in punctul in care nu mai pot rezista si ii spun ca il plac, se pare ca si el simte la fel. Uimitor, cea mai fericita zi din viata mea si asa a inceput povestea noastra de dragoste, uneori ai nevoie de putin curaj ca sa reusesti.
            Ma trezesc din visare cand imi dau seama ca am ajuns in fata liceului sau, il sarut si apoi plec spre scoala mea, nici acum gandurile nu mi se opresc, trecutul, momentele fericite cu el imi apar in minte si astfel creez o poveste fara sfarsit.
 

SFARSITUL CAPITOLULUI 6

CAPITOLUL 7
       O poveste fara sfarsit? Ce bine suna, se pare ca asa v-a fi, o poveste de iubire fara lacrimi, certuri sau momente nefericite. Ador sa stau cu el, sa il simt aproape de mine, ma tot gandesc la ce se v-a intampla sambata, nu stiu de ce dar am un presentiment ca se v-a intampla, ca voi face sex cu el. Cu mintea in alta parte nu realizez cat de repede a trecut timpul, e jumatatea saptamanii, adica miercuri, ziua noastra, cea mai fericita zi.
               Ne vedem in fiecare dimineata, e minunat, am avut dreptate cand am spus ca el e printul meu, oare ce as face fara el? Nimic, probabil m-as inchide in camera si as plange. Nici nu vreau sa-mi imaginez viata fara el. Cea mai mare temere a mea este sa-l pierd.
               Saptamana trece repede, vineri seara, eu inca nu stiu ce fel de haine sa-mi iau la mine, de data asta e diferit, nu o sa-mi mai las hainele la Ade, cealalta prietena a mea vine si ea adica Andreea, o sa fie bine, are si Ade cu cine sa stea si eu pot sa-mi fac de cap cu Edi. Mintea mea perversa deja a inceput sa lucreze, tot felul de scenarii si pozitii imi apar in minte. Telefonul imi suna, Andreea e cea care imi intrerupe fanteziile.
 - Alo! Ce faci puisor? Ma intreaba ea
 - Pai Andreea ma gandeam la ceva, bine ca m-ai sunat vreau sa-ti cer parerea in legatura cu ceva.
 - Spune, ce s-a intamplat?
 - Pai Andreea, stii ca sunt cu Edi de 1 an si cateva saptamani, crezi ca se v-a intampla? Stii la ce ma refer.
 - Pai daca data trecuta ai spus ca aproape s-a intamplat doar ca ai avut problema aia si nu ati putut, cred ca de data asta se v-a intampla. Depinde numai daca si tu vrei, crezi esti pregatita?
 - Da sunt, chiar sunt. Si vreau si eu sa stiu cum e, ce simti.
 - Daca tu spui ca esti pregatita, atunci o faci. Dar apoi sa imi spui cum a fost, sa stii ca vreau orice detaliu. Apropo ce haine iti iei maine?
 - Habar nu am, colanti si o bluza si cam atat cred, iti dau mesaj daca ma razgandesc.
 - Bine Deni, ne vedem maine. Noapte buna!
 - Noapte buna!
       Stiu ca se va intampla, stiu asta, vreau asta. Stai putin, chiar vreau asta? Daca ma doare? Evident ca doare, doar e prima data, e complicat, mai bine astept pana maine si vad ce o sa se intample.
        Adorm din nou cu gandul la el, ce poate fi mai frumos decat sa il visezi, doar pe el. Dimineata de sambata a venit mai repede ca niciodata, ma imbrac si plec la pregatire la mate, urasc asta, urasc matematica, ma intalnesc cu Ade in motocar, nu-mi vine sa cred ca ma duc la stupida aia de pregatire, abia astept sa scap si sa merg acasa la el.
          Dupa cum era de asteptat, orele de pregatire s-au terminat, iar eu am o durere de cap ingrozitoare si imi e atat de foame. Il sun sa-i spun ca am terminat si vin acasa, din tonul vocii sale imi dau seama ca e putin plictisit, sper sa-si revina cand o sa ajung eu. Ne intalnim cu Andreea, cumparam dulciuri si ne indreptam spre statia de autobuz. Sunt atat de fericita, abia astept sa-l vad, ne urcam in motocar, nu ma pot abtine, sunt atat de fericita, ca sa nu par ciudata le fac si pe ele sa rada, sa nu cumva sa-mi spuna ca am inebunit. Incep sa-i arat Andreei locuri pe geam, pe care drum ma duc eu acasa, unde e fosta noastra scoala, pare destul de interesata, normal doar e Andreea.
Coboram din motocar, acum chiar simt ca nu mai rezist, imi ard obrajii, imi tremura mainile si daca as putea as fugi pana la el acasa, asta ar parea ciudat, extrem de ciudat. Mergem incet, atat de incet incat imi vine sa le iau la bataie, pana la urma Andreea isi da seama cat de nerabdatoare sunt si ne spune sa ne grabim. Aproape am ajuns, Andreea se uita la mine si incepe sa rada, imi dau seama ca m-am inrosit, oare se vede rau?
           Intram in curte, il vad pe tatal lui, nu inteleg de ce imi e asa de rusine, nici nu ma pot uita la el. Urcam scarile, eu ma opresc in fata camerei lui.
 - Tu ramai la Edi? Ma intreaba Ade si incepe sa rada
 - Da, ne vedem mai tarziu.
 - Puisor sa nu uiti de noi da? Imi spune Andreea
Nu ii raspund, dau doar din cap aprobator, intru in camera, ma descalt si il iau in brate, chiar mi-a fost dor de el. Imi dau geaca jos si ne punem amandoi in pat, incepem sa ne sarutam, cat de bine e. Suntem intrerupti de Ade care imi spune ca o sa o lase putin pe Andreea cu noi pana ea se duce sa ne aduca mancarea. Saraca Andreea, e mai timida ca mine, cand intra in camera si-l vede pe Edi se inroseste toata, ce ar trebui sa fac? Cum sa ma impart, cum sa vorbesc cu ea dar si cu iubii. Pe iubii il mai sarut din cand in cand, iar pe ea o intreb despre o tema pentru scoala, asta e subiectul ei preferat. Se pare ca am reusit sa ma impart la doi, iubii ma tine in brate si Andreea e atenta la mine, ii explic cum sa isi faca manichiura, nu ca nu ar stii cum dar dupa cum am mai spus trebuie sa vorbesc cu amandoi, nu ma deranjeaza dar daca Ade nu vine mai repede o sa raman fara idei.
Pana la urma ne cheama la masa, fara sa stau pe ganduri ma asez la masa si incep sa mananc carne de pui care imi place extrem de mult, Andreea inca timida nici nu mananca, ce sa-i fac, i-am dat un album de poze cu mine, se uita concentrata la el.
        Terminam de mancat, ma duc cu iubii in camera lui. Ma ia in brate si ma pune usor in pat, iar el sta deasupra mea. Simt cum buzele lui le mangaie pe ale mele, usor usor, sarutul devenind unul pasional, rupem sarutul iar buzele lui se misca incet pe gatul meu,ii simt respiratia calda, ador cand face asta, ma face sa gem, ma intreb daca Ade aude ceva, nu cred, sunetele nu sunt atat de tari nu? Nu e ca si cum as tipa, mainile lui se plimba usor pe corpul meu pana cand ajunge sub tricoul meu.
     Dupa cateva minute de sarutat continuu imi da bluza jos, raman in sutien, de data asta nu imi mai e rusine, cred. Incepe sa se “joace” cu sanii mei iar eu cred ca o sa inebunesc, respir din ce in ce mai greu, imi desface sutienul, cred ca se v-a intampla. Ii dau tricoul jos, pielea lui calda, respiratia lui, le simt, ii simt inima cum bate. Imi saruta sani, iar eu nu mai rezist, incep sa zboare si pantalonii primi sunt ai mei apoi ai lui, ramanem in lenjerie inima, acum ii pot simti erectia si mai bine, ma inebuneste. Chiar atat de mult imi doresc sa fac asta?
 - Iubi? Ii spun eu
 - Da iubito? Ma intreaba el putin speriat.
 - Nu mai pot, nu mai rezist!
 - Vrei sa o facem acum?
 Nu ii raspund dau din cap aprobator, imi da usor lenjeria jos, nu credeam ca o sa ajung pana aici, simt cum intra-n mine apoi o durere ingrozitoare imi cuprinde corpul, doare atat de tare incat abia pot respira.
        Dupa cateva minute in care am simtit numai durere, placerea incepe sa apara, o simt inauntrul meu, imi place, incep sa il zgarii pe spate, gem de placere.
     Nu credeam ca o sa dureze atat de mult, e surprinzator, aproape o ora, termina, se aseaza langa mine in pat si ma saruta scurt. Imi tremura corpul, nu stiam ca e atat de placut, lasand la o parte durerea chiar e placut, sunt toata transpirata si se pare ca si el e la fel. Sunt fericita pentru ca am facut asta dar si pentru ca el este primul, primul la toate, primea mea iubire, primul cu care am facut asta.
 - Te iubesc! Imi spune el
 -Te iubesc! Ii raspund
 

SFARSITUL CAPITOLULUI 7

CAPITOLUL 8
 
                Si cam atat a fost cu virginitatea mea, stau dezbracata in bratele lui, pielea lui calda, fierbinte defapt, ma face sa imi fie si mai cald, respiratia mea inca e accelerata, corpul imi tremura, sunt atat de fericita ca el a fost primul, prima mea iubire.
         Iese pana afara, iar eu raman singura in camera, ma ridic cu greu din pat, abia reusesc sa ma imbrac, corpul meu inca e moale.
Ma uit in oglinda, roseata din obraji iese foarte bine in evidenta. E din cauza ca imi e cald sau din cauza ca am facut ce am facut? Oare Ade si Andreea au auzit ceva? Andreei oricum o sa-i spun, nu prea reusesc sa tin secrete fata de ea, mai ales ca ma asculta de fiecare data, a fost langa mine cand nimeni nu a fost, dar acum il am pe el care ma sustine de fiecare data cand ma cert cu parintii mei si care are grija de mine mereu.
        Se intoarce in camera, incepe sa-mi indrepte parul, tipul iubitului perfect, daca as putea sa-l conving sa-mi faca si manichiura ar fii si mai perfect. O sa reusesc asta pana la urma, cred sau cel putin asa sper. Face o treaba destul de buna, stiam de la sora lui ca stie sa indrepte parul cu placa, dar totusi nu ma asteptam sa fie asa de bun.
        Cred ca in fiecare zi ma tot intreb ce am facut atat de bun sa-l merit, probabil ca intr-o viata anterioara am fost doctor si am salvat mii de vieti de sunt cu el acum, de sunt atat de fericita.
        Acum mai mult ca niciodata cred ca nimic nu ne v-a desparti, increderea in el creste pe zi ce trece la fel si iubirea. Daca in urma cu cateva saptamani mi-ar fi spus cineva ca iubirea adevarata chiar exista as fi ras de el sau ea, acum i-as da dreptate. Daca stau si ma gandesc mai bine regret zilele in care radeam de Andreea cand imi spunea de printul pe cal alb, de iubitul perfect la care visa si pe care inca il asteapta, se pare ca tot ce a spus ea exista, e langa mine, chiar in fata mea, are ochii caprui si e mai inalt decat mine si tot nu pot sa cred ca el a crescut iar eu am ramas asa, sunt doi ani diferenta intre noi nu ar fi trebuit sa fiu eu mai mare? Mie asa mi se pare corect, inaltimea nu ma deranjeaza doar ca trebuie sa ma ridic de fiecare data cand vreau sa il iau in brate si asta imi face febra musculara.
      Revenind la ce spuneam, parca am fi in “Romeo si Julietta” bineinteles varianta romaneasca si da povestea noastra de dragoste e la fel de romantica desi sper ca noi sa nu murim niciodata, asta e inevitabil, nu exista oameni care sa nu moara, poate doar cei care sunt vampiri sau varcolaci. Oare de unde pot face rost de un vampir? Vreau sa ne muste pe amandoi, astfel am trai vesnic. Asta ar fi complet uimitor, chiar nu vreau sa ma vada batrana si sa ma strice in loc de “iubita mea”, “babuta mea”, asta ar fi ciudat. Incerc sa imi imaginez cum o sa aratam noi la batranete.
 ~IN MY MIND~
 - Ce faci babuta mea? Ma intreaba el
 - Bine iubitule, stii imi placeau zilele in care-mi spuneai “iubita mea” nu poti sa imi spui la fel ca atunci?
 - Draga mea, asta ar fi ciudat, avem o varsta.
 - Sunt mai mare ca tine asa ca arata-mi respect, mosule!
Si astfel incepe o joaca, bineinteles aratam de parca am fi testoasele ninja dar totusi am ramas la fel de fericiti si la fel de frumosi.
~THE END~
         Asta e doar imaginatia mea, nu cred ca o sa ne bateam cand o sa fim batrani sau cel putin asa sper. Nici sa nu ne certam nu vrea, evident cand o sa ne mutam impreuna asta se v-a intampla, mai ales cand e acea perioada “magica” a mea, atunci sigur o sa ne certam sau eu o sa ma supar pentru cine stie ce nimic.
       Un singur lucru e important faptul ca am reusit sa ne acceptam unul pe celalalt cu tot cu defecte. Cred ca cel mai josnic lucru pentru un om este sa-i ceri sa-si schimbe personalitatea doar pentru ca asa vrei tu, asta o faci numai daca doreste el. Se pare ca el a vrut asta, vechiul Edi pare pierdut undeva departe prin univers si acolo sa ramana, sa nu se mai intoarca niciodata, imi place noul Edi, desi vechiul Edi m-a facut sa-l iubesc, el m-a facut sa simt fluturasi in stomac pentru prima data si sa renunt la comportamentul meu egoist pentru el.
         Ne asezam in pat si ne uitam la TV, brusc imi vine o pofta nebuna de sarutat, incepem sa ne sarutam, din nou bluza mea zboara si mana lui rece imi acopera sani, o sa o facem din nou?
 - Iubire, hai la Ade in camera! Imi spune el, iar eu incep sa rad
        Asa ne mai dispare cheful, nu ca nu mi-ar placea dar inca doare asa ca o pauza e binevenita. Ajungem in camera lui Ade unde e mare veselie, nu vreau sa le intrerup cheful de distractie, eu si iubii stam foarte putin cam 15 minute, timp in care am mancat ciocolata si ne-am uitat putin la TV.
     Intr-un final plecam in camera noastra, ne asezam in pat, lui ii e rau, il doare capul si asta imi displace, hotaram sa ne bagam la somn. Il iau in brate, el sta cu nasul intre sani mei, ma mir ca mai poate respira, il mangai pe fata sa adoarma mai repede, am baut destul cola incat sa nu-mi mai fie somn, incep Piratii din Caraibe, pare interesant nu am mai vazut filmul asta, in timp ce ma uit la film il mangai usor pe fata si il sarut putin. E asa dragut cand doarme, ce dor mi-a fost de imaginea asta.
          Dupa cateva ore incepe sa se miste, ciudat, cred ca se trezeste.
 - Tu nu ai dormit? Ma intreaba el
 - Nu iubii, mai uitat la tine cum dormi. Esti asa dragut.
          Incepe sa ma sarute, se pare ca s-a trezit cu chef de sex, din nou bluza mea a zburat, el nu mai are bluza de mult, a dormit dezbracat.
Usor zboara si pantaloni mei si ai lui la fel, din nou se intampla, ce s-a intamplat mai devreme.
 

SFARSITUL CAPITOLULUI 8   

CAPITOLUL 9
                   
             Se spune ca cele mai frumoase relatii incep cu o prietenie, e adevarat cel putin in cazul nostru. Inainte sa fim iubiti am fost cei mai buni prieteni, el era mereu acolo pentru mine sa ma asculte, sa ma ajute si sa-mi dea sfaturi indiferent de ora la care ii ceream ajutorul si la fel am facut si eu pentru el si o sa o fac in continuare.
         Imi amintesc foarte bine seara in care i-am dat mesaj, era ora 22, mandria mea era la pamant din cauza unui ciudat care a hotarat sa se desparta de mine prin telefon. Orgoliul meu m-a dus in pragul disperarii, lacrimile imi curgeau pe fata fara oprire, aveam nevoie de cel mai bun prieten al meu Edi. Hotarasc sa ii dau mesaj in speranta ca imi v-a raspunde, asta se si intampla, ii spun ce am patit, cum s-a intamplat totul si cum era de asteptat imediat ma simt mult mai bine, lacrimile incep sa mi se opreasca, stiam ca o sa-mi fie bine.
        In aceea noapte am avut parte de cel mai frumos vis, eram impreuna, ne plimbam prin oras, eram mai fericiti ca niciodata as putea spune ca asta a fost un semn sau ceva de genul, pentru ca asta s-a si intamplat.
          Revenind la prezent, stam amandoi in pat, corpul lui fierbinte e langa al meu si mai fierbinte, suntem amandoi desbracati, ii pot auzi bataile inimii, sunt extrem de rapide, inca ii pot simti respiratia accelerata. Se ridica din pat iar parul lui ciufulit ma face sa zambesc abia astept ziua in care o sa ma trezesc si o sa ii vad fata si parul ciufulit langa mine.
 Se duce afara, am sansa sa ma imbrac, ma ridic din pat si incep sa topai prin camera, parchetul rece ma face sa scot niste sunete ciudate, de parca ar fii un soricel in camera, ma imbrac si ma opresc in fata oglinzii, corpul meu e atat de mic, parul meu asa de ciufulit, atat de rosie la fata, sunt o ciudata.
Din nou imi apar intrebari ciudate in minte, intrebari la care stiu ca nu o sa primesc niciodata un raspuns, nu am curajul sa i le pun si poate ca imi e frica de raspuns, risc sa-l enervez si asta e ultimul lucru pe care vreau sa-l fac.
      Oare ce o vedea la mine? Sunt asa de geloasa, de enervanta, oamenii imi spun ca darul meu e ii sa enervez, serios chiar ma pricep la asta, sunt o plangacioasa, uneori plang daca nu am dulciuri, sunt asa de copilaroasa. Ce ii place cel mai mult la mine? Cu siguranta nu corpul meu, aceste intrebari ma tot macina probabil ca intr-o zi o sa i le pun dar nu acum, incep sa topai in pat, asa reusesc sa-mi alung toate intrebarile din minte si toate gandurile ciudate, sunt intrerupta de niste pasi, probabil el e si am dreptate a fost plecat numai 5 minute si mie mi s-au parut a fi ani, poate pare ciudat dar daca mai statea mult mi se facea dor de el. Ne asezam in pat, ma pun cu capul pe pieptul lui si incerc sa adorm. Fara rezultat imi e incredibil de foame.
 - Iubii imi e foame! Ii spun
 - Vrei sa iti aduc mancare?
Nu ii raspund, dau din cap aprobator, acum chiar ma simt ca o printesa, imi aduce mancarea in pat, ador cand face asta, imi place sa fiu rasfatata, imi place sa imi spuna ca sunt rasfatata lui.
   Termin de mancat, de data asta incerc sa dorm.
Imi deschid ochii si ma trezesc cu mainile deasupra capului legate, el sta deasupra mea si imi saruta usor sani, iar facem asta, mie imi convine dar nu inteleg de ce sunt legata, coboara usor cu saruturile pana in aceea zona a corpului, nu ma pot abtine se simte atat de bine, incepe sa imi transpire tot corpul si sunetele scoase de mine sunt din ce in ce mai zgomotoase, realizez ca e un vis desi nu credeam ca visele pot fii atat de erotice. Ma intreb daca ar face asta si in lumea reala desi nu prea cred, nu prea il cred in stare, uneori e cam nebun dar nu mai e acel Edi pe care il stiam eu, la prima intalnire, cand am venit la ei in prima noapte si am stat in acelasi pat cu el ma asteptam sa puna mainile prin diferite zone ale corpului si chiar nu ma suparam daca facea asta dar ceva l-a oprit, vreau sa stiu ce, nu il pot intreba ar parea ciudat si nici nu pot, sunt prea timida ca sa fac asta nici nu cred ca as putea sa ma uit la el dezbracat, probabil as inchide ochii si m-as inrosii in ultimul hal.
 Imi e sete, ma ridic si incerc sa desfac sticla de suc, nu reusesc deloc, e atat de bine inchisa, nu pot, chiar nu pot. Incerc sa-l trezesc.
 - Iubii? Nu imi raspunde. Il misc putin si il strig din nou, iar aceeasi reactie, parca ar fii o statuie, ce somn adanc are, ma hotarasc sa-l las sa doarma, ma chinui din nou. Cred ca au trecut aproape 10 minute si pana la urma reusesc, beau suc il iau in brate si adorm la loc.
Cateva ore mai tarziu
Ma trezesc din cauza frigului, imi fura patura.
 - Iubi lasa-mi si mie patura!
Incerc sa trag patura pe mine dar nu reusesc e toata bagata sub el, dupa cinci minute in care m-am chinuit se pare ca el a inceput sa se trezeasca, incepe sa ma sarute si ma acopera ca patura, adormim din nou si din nou sunt dusa in lumea viselor doar ca de data asta sunt singura intr-o camera si mananc, visez asta din cauza ca imi e mult foame. .
 

SFARSITUL CAPITOLULUI 9

CAPITOLUL 10
 
         Ce poate fi mai frumos decat acele clipe in care te trezesti in bratele iubitului tau, cred ca nimic, dimineata asta pare perfecta, ma tine strans in brate, desi imi e extrem de cald, nu ma misc risc sa-l trezesc si asta e ultimul lucru pe care vreau sa-l fac. Daca e morocanos dimineata? Eu una sunt, urasc sa ma trezesca cineva, odata tata a venit la mine in camera dimineata si a inceput sa strige la mine sa ma trezesc, toata ziua am stat suparata pe el, nu am schimbat 5 vorbe cu el, dar daca ma trezesti incet atunci nu am nervi, sora mea s-a invatat cu mine, chiar daca impartim aceeasi camera cand vrea sa ma trezesca ori ma suna ori imi pune muzica si ma trezesc mai bine.
         Un moment bun sa fac o poza, daca as stii si unde imi e telefonul atunci as face macar o mica poza, ma rezum la ai mangaia incet obrajii reci, se trezeste si el. Incepem sa ne sarutam, asa de dimineata ca sa ne mearga bine, ne imbracam si mergem in camera la Ade. Aproape aceeasi atmosfera de aseara, veselia le-a mai disparut putin, probabil e prea de dimineata, ma asez pe pat si incep sa ma iau la bataie cu iubii.
           Mereu am fost invidioasa pe cele care aveau un iubit care sa le trateze ca pe o printesa, care sa o duca dimineata la scoala, sa o astepte dupa ore chiar daca e frig afara sau ploua, sa-I cumpere ciocolata, sa aiba grija de ea, sa o tina in brate cand ii e frig si sa incerce sa faca tot posibilul sa o incalzeasca, sa o asculte cand e suparata si sa ii suporte toanele atunci cand e acea perioada a lunii, care sa se joace cu ea, sa se ia la bataie, se pare ca mi-am gasit si eu un astfel de print, e chiar langa mine si ma trage de par, e tot ce mi-am dorit, ma face mai fericita ca niciodata, nu am simtit in toata viata mea atatia fluturi in stomac, de fiecare data cand sunt langa el raman fara cuvinte, ma pierd, nu mai stiu ce sa spun, privirea lui ma intimideaza dar imi place.
         Imi si imaginez cand o sa stam impreuna cum o sa fie, cat de mult o sa ne batem, probabil si pe mancare sau care sa fie primul la baie, defapt asta nu cred pentru ca noi o sa economisim apa si o sa facem baie impreuna, sau care sa faca mancare, asta e problema mea uriasa, abia daca stiu sa fac mancare pentru mine cat sa nu mor eu de foame, banuiesc ca inca am timp sa invat si daca nu pot sunt o gramada de retete pe net, pot sa caut acolo.
           Imi amintesc ca inca am o gramada de scris asa ca impreuna cu iubii mergem in camera noastra, ma asez in pat si incep sa scriu, imi pune mana pe burtica si observ ca se uita cam ciudat.
 - Ce faci iubi? Il intreb
 - Scrie acolo eu vorbesc cu asta mic.
 - Bine!
              Ce? Stai ce tocmai a spus? Bebe? De unde? Cum?
        Cat de dragut poate fii, simt cum obrajii mi se inrosesc, abia astept sa am un bebe cu el, desi nu prea ma vad mama, nici de mine nu pot sa am grija, ma impiedic de 100 de ori pe zi, abia stiu sa imi fac mie baie, el e si mai mic, nu cred ca as putea sa fac asta fara sa-mi fac griji ca o sa-l lovesc. Nici nu stiu cum o sa-l cheme, in loc sa fiu atenta la ce trebuie sa scriu ma gandesc la ce nume as putea sa ii punem. Am cateva optiuni dar nu stiu daca lui o sa-I placa, i-am putea spune Edi, asta ar fi amuzant cand l-as striga pe Edi copilul Edi ar raspunde amandoi sau Edi tata, imi place.
Justin e dragut dar asta nu cred ca o sa-i placa lui sau daca o sa fie fata? Atunci ce nume o sa-i punem? Maya imiplace, desi Emma mi se pare si mai dragut, dar imi amintesc ca e copilul amndurora si trebuie sa ne hotaram impreuna.
           Inca tine mana pe burtica mea, e asa de calda si imi mai ia din durere. Termin de scris, stam unul langa celalt in pat, nu vreau sa plec, sentimentul de tristete incepe sa apara, iar telefonul meu incepe sa sune in disperare, ii urasc cand fac asa,parintii mei disperati iar au luat-o razna, parca as fi plecat la polul Nord, imi fac bagajul. Incepem sa ne sarutam si ne uitam in glinda, il iubesc mai mult ca niciodata, ma hotarasc sa mai stau ceva timp cu el, nu cred ca moare nimeni daca nu ma duc devreme acasa.
 

SFARSITUL CAPITOLULUI 10   

CAPITOLUL 11
 
          Cine ar fi crezut ca ma pot indragosti atat de tare, cine ar fi crezut ca o sa ma gandesc si la altcineva, nu numai la mine, nimeni nici macar eu nu am crezut asta pana sa-l intalnesc pe el.
           E uimitor cum reuseste sa ma faca sa uit de orice problema as avea oricat de grava ar fi ea, vocea lui calda si blanda ma inveseleste de fiecare data. Nu cred ca o sa ii pot arata vreodata cat de mult il iubesc sau cat de recunoscatoare ii sunt pentru tot ce face pentru mine.
          O alta saptamana obositoare de scoala e pe cale sa inceapa, am avut parte de cel mai frumos weekend, acum sunt a lui si nimeni nu mai poate schimba asta si nici nu vreau sa se schimbe asta. Telefonul imi suna, somnoroasa raspund, cine poate fi?
 - Neata iubito! Oficial ziua mea a devenit mai buna
 - Neata iubitule!
 - Trezeste-te iubito!
 - Imediat iubitule!
 - Imi dai mesaj, te iubesc!
 - Da iubitule, te iubesc!
        Incep sa alerg ca disperata prin camera, as vrea sa stiu de ce sunt atat de dezordonata, de ce nu imi pot gasi hainele mai usor. Intr-un final reusesc sa ma imbrac, afara inca e intuneric si asta imi displace, e ora 06:30, asta inseamna ca trebuie sa plec.
         Ii dau mesaj, frica incepe sa se instaleze, e prea intuneric ca sa pot vedea ceva, e prea multa zapada, iar picioarele mele scurte nu prea ma ajuta, fiind prea ocupata sa ii raspund la mesaj ma impidic de un mic bulgare de zapada si cad peste un morman de zapada afla la marginea drumului. Am fata complet ingropata in zapada si mainile la fel, reusesc cu greu sa ies din gramada care pare ca vrea sa ma manance. Faptul ca nu mi-am luat manusile nu prea ma ajuta, ii spun sa vorbim cand ne intalnim in motocar, ma scutur de zapada si incerc sa-mi dezghet mainile, ajung intr-o parte a drumului in care sunt sigura ca nu o sa cad, respir usurata.
           Ajung in statia de autobuz, e atat de frig, mi-a inghetat intreaga fata, incep sa rad cand ma gandesc cum am putut sa cad, totusi e mai bine intr-un morman de zapada, incep sa ma plimb dintr-o parte si alta a micii incaperi numita statie de autobuz.
         Fata mea inca e inghetata, ce ar trebui sa fac, o sa vada ca sunt toata inghetata si o sa isi dea seama ca am ceva sa-i spun, dar nu pot sa fac asta daca o sa-i spun ca am cazut o sa rada de mine cam o saptamana.
         Urc in motocar si il vad, e atat de somnoros, mai rau ca mine, simt cum fata mi se lumineaza si deja sunt mai fericita. Caldura din motocar nu face nimic bun, incepe sa-mi fie somn, trebuie sa cobor urgent altfel o sa adorm aici.
          Coboram din motocar, o salut pe Andreea si apoi incep sa-l sarut pe iubi. Imi era dor de el, vroiam sa-i simt mai repede corpul langa al meu, imi apare in minte tot ce s-a intamplat cat am fost la el, cel mai frumos weekend, sper sa mai repetam asta si cat mai curand.
         Ma ia de mana si pornim spre scoala, mergem incet si cu grija, incep sa-mi imaginez cum ar fi daca as cadea, ce s-ar intampla? Cred ca ar rade de mine si eu as face la fel, incerc sa fiu atenta dar asta e cam greu, niciodata nu am putut sa fiu atenta cand eram in preajma lui, nu mai vad nimic in jurul meu doar pe el, defapt observ destul de bine daca alta se uita la el si imediat in mintea mea incep sa o blestem.
           Firea mea putin cam prea geloasa ma face sa vreau sa le omor pe toate care se uita la el dar corpul meu mini nu ma ajuta deloc, nici bratele mele mici si fara forta, ma limitez doar la cateva priviri extrem de urate si la blesteme multe.
             Ajungem in fata liceului sau, ma saruta si pleaca spre scoala, ma uit dupa el pana nu-l mai vad, acum realizez ca el nu se uita deloc inapoi, numai in fata. Ce conteaza tot dragut e.
 

SFARSITUL CAPITOLULUI 11

CAPITOLUL 12
           Cand tocmai credeam ca o sa am parte numai de zile fericite primesc un mesaj de la el in care imi spune ca nu ne putem vedea dupa ore, trebuie sa ajunga acasa urgent. Tristetea incepe sa se aseze pe fata mea, ce o fii atat de urgent? Incerc sa gasesc o explicatie si nimic, absolut nimic, deja devin paranoica poate chiar are ceva de facut.
           Incerc sa ma concentrez pe studiu insa fara rezultat mintea imi zboara departe la o plaja insorita si el dezbracat, ar fii perfect daca am merge intr-o vacanta la mare, inca o dorinta de-a mea s-ar mai indeplini.
            Orele trec rapid, impreuna cu cele doua prietene ale mele plecam spre statia de autobuz, totul bine si frumos pana cand ajungem in parcul prin care trebuia sa trecem ca sa ajunge in statie. Sunt lovita in spate de un bulgare urias, norocul meu e ca am reusit sa imi mentin echilibrul. Nervoasa fac si eu un bulrgare destul de mare si ma pregatesc sa ma intorc sa il lovesc si eu sa vada cat de tare doare, dar nu reusesc sa fac asta pentru ca imediat arunc zapada fata mi se lumineaza. Era chiar el, iubi, m-a lovit doar ca sa-mi atraga atentia, arunc ghiozdanul si fug spre el gata sa ii sar in brate.
 - Ai spus ca nu ne vedem, ca ai treaba acasa! in spun eu si inca il strand in brate
 - Am mintit, vroiam sa iti arat ceva! Nu te bucuri ca ma vezi? ma intreaba el
 - Normal ca ma bucur dar despre ce e vorba? 
 - Vii la mine? O sa iti arat acasa despre ce e vorba.
          Nu ii mai raspund dau doar din cap aprobator, o sun pe mama si ii spun ca o sa intarzii putin, nu pune intrebari si asta e bine. Motocarul soseste curand, ne urcam si ne asezam pe ultimile scaune, locul meu preferat, pot dormi. Caldura din motocar ma face sa ma simt extrem de adormita, imi pun capul pe umarul lui si adorm instantaneu, cand ma trezesc eu eram aproape in statia in care trebuie sa coboram.
 - Deni sa vii pana la mine in camera sa iti dau ceva! imi spune Adelina
           Fara sa intreb ce aprob, as vrea sa pun mai multe intrebari dar curiozitatea mea nu ma lasa in pace, ma hotarasc sa o intreb dar nu imi spune. Il intreb si pe el ce are sa imi arate dar fara rezultat amandoi ascund ceva imi dau seama din privirile lor, vreau sa stiu ce dar trebuie sa astept.
           Ajungem la ei acasa, Edi ma trimite la sora lui in camera, fara sa intreb ma duc.
 - Deni stai aici ma duc la baie! Nu pleca de aici bine? imi spune Ade si apoi fuge la propriu din camera
         Ce o fii cu ei azi? Sunt ciudati amandoi sau doar mie mi se pare ca se comporta diferit.
Astept cateva minute bune si ea nu se mai intoarce, incep sa ma plictisesc destul de tare, ma plib prin camera, imi bag nasul prin toate sertarele, stiu ca nu-i frumos dar chiar ma plictisesc.
Vreau sa ies sa o strig, apas clanta usii si observ ca m-a incuiat aici. Minunat! Deschid geamul si o strig, il sun pe iubi dar el nu-mi raspunde. 
        Dupa aproape o jumatate de ora Adelina se hotaraste sa apara in camera, imi spune ca Edi a iesit afara si a alunecat pe zapada si s-a lovit. Nu stau deloc pe ganduri in sosete alerg in curte sa vad daca e bine, insa aproape ca lesin cand vad ce a facut. In zapada e desenata o inimioara uriasa in care scrie "Te iubesc!" si multe alte inimioare desenate peste tot. E asa de dragut, am asteptat atat dar a meritat dar eu nu prea stiu ce sa fac, ma duc la el, il iau in brate si il sarut.
 - Si eu te iubesc! ii spun
 - Ai iesit in sosete iubito? ma intreaba apoi ma ia in brate. De ce ai facut asta? O sa racesti!
 - M-am speriat, a spus ca ai cazut, m-am grabit la tine, credeam ca e grav si ca te doare. In spun in timp ce el urca scarile cu mine in brate ca sa ma duca in camera lui.
 - Vrei ciocolata calda? 
            Dau din cap ca da si apoi incep sa sar prin pat de fericire, mi-a placut extrem de mult ca a facut asta, pacat ca eu nu prea stiu ce sa fac pentru el, trebuie sa fie si romantic si care sa ii placa. 
          Imi aduce cana cu ciocolata calda si incepem sa o savuram, e atat de bine sa fiu din nou cu el. Mananc apoi plec spre casa, ma conduce pana in statia de autobuz si sta cu mine pana acesta soseste, sunt extrem de fericita, ma tot gandesc la ce a facut dar maine o sa isi ia si el un bulgare urias ca sa ma revansez.
         Ajung acasa si zambesc continuu, toti ma intreaba ce am dar nu le raspund nu stiu cum sa le spun si eu nu au de ce sa stie. 

SFARSITUL CAPITOLULUI 12