PARADISE KISS [+16]

Subiect: PARADISE KISS [+16] Mier 17 Aug 2011, 02:15

CAPITOLUL 1

Stau si ma intreb, ce e viata? Pentru ce traim? Alergam incontinuu si nu stim incotro, alergam pe drumuri intortocheate, pe alei intunecate, cu un singur scop, atingerea idealului. Dar care e idealul? Fericirea, spun unii. Dar ce inseamna sa fii fericit? Nu inseamna nimic, pentru ca nu poti fii fericit. Nu te poti numi om daca nu ai plans macar odata cu suspine, daca nu ai stat macar o noapte gandindu-te la persoana iubita. Viata are o parte atat de intunecata, presarata cu toate nenorocirile si relele pe care lumea le are minciuna, ura, grija, zavistia, necazul, durerea, suferinta. Cu toate astea viata e frumoasa, strabatuta din cand in cand de aceea fiinta cu aripi firave, speranta. Da, speranta, speranta e singurul lucru care nu va pieri in veci, singurul lucru pe care nu il vom pierde niciodata. Dar atunci, pentru ce traim? Traim pentru a plange, traim pentru a zambi, traim pentru a suferi, traim pentru a iubi. Ce e viata? Probabil cea mai mare enigma pe care o voi avea vreodata...

Tresar. Simt o picatura cazuta din inaltul cerului izbindu-se de trupul meu fierbinte. Ma ridic usor, incepand sa strang putinele lucruri pe care le mai am. Nu pot sa cred ca asta e ultima mea zi in frumoasa si batrana mea Londra, orasul meu natal, orasul meu de suflet. Poate totusi nu ar trebui sa plec. Dar nu, cine sunt eu sa distrug visul surorii mele? Apuc usor peria pieptanandu-mi parul aramiu lung pana la coapse. "Stii ca plec pentru mine, plec pentru tine, plec pentru noi, pentru a ne forma un viitor" sunt cuvintele lui calde, ce imi rasuna in gand de cand a plecat. Pe o parte ma bucur ca il voi revedea din nou, il voi ajuta sa ne indeplinim visul, acolo, departe, in America. Mereu imi spunea ca sunt cel mai frumos lucru din viata sa, si cand imi spunea, ochii mei de un verde-albastrui pareau stersi pe lange ochii sai de un negru intens.

Un ciocanit scurt, si varfurile intunecate ale surorii mele isi fac aparitia prin crapatura ingusta a usii. Arunca o privire fugara catre bagjele mele, nostalgia putandu-se citi in ochii sai cenusii. "Helena", soptii aceasta apucandu-mi incheietura subtire.

-Te rog, lasa-ma sa imi mai privesc macar odata trecutul. Spun eu cu o urma de melancolie in glas. Lasa-ma sa imi mai inund macar odata plamanii cu aerul racoros si prafuit al apartamentului, sa imi mai scald macar odata ochii in lumina plaida a Londrei.

Suna atat de... ciudat spus cu voce tare, parca as nega tot ce gandesc. Dar totusi, nu pot sa plec asa fara sa intorc capul in urma, fara sa nu ma gandesc macar odata la ce las in urma.

O urmez pe Abby catre usa de la intrare, tragand dupa mine bagajele incarcate mai mult de amintiri ai acestor 16 ani. Imi intorc incet privirea catre camerele atat de goale, lipsite de tot ce ne facea sa ne simtim acasa, lipsite de toate amintirile noastre frumoase. Dar nu, nu vreau sa imi amintesc numai bucuriile, toate amintirile legate de trecut imi sunt atat de dragi. E atat de greu sa iti iei "adio" de la toata viata pe care ai avut-o. Dar, promit, voi veni din nou sa te revad, nu te voi uita niciodata. In acest apartament am savurat primul sarut, momentul in care am pasit timid pe potile necrutatoare ale dragostei, apartamentul in care am plans, in care am suferit, caruia ii puteam spune cu mandrie "acasa".

Apas incet pe clanta, usa de lemn deschizanduse cu un mic scartait. Lacrimile incet sa curga pe obraii mei rumeni, dar nu sunt slaba, sunt aproape sigura ca am vazut-o si pe sora mea stergandu-si o lacrima fugara, cazuta pe chipul sau jucaus. Trag bagajele incet, impingandu-le pe holul ingust al blocului. Mai intorc pentru o ultima data capul catre locul in care mi-am petrecut copilaria, in care m-am lovit brutal de adolescenta, soptind pentru ultima data "adio". Intorc incet capul. Nu vreau sa privesc cum sora mea ne abandoneaza trecutul, vreau doar sa plang. Da, vreau sa plang ca un copil, in memoria trecutului....

Scuze ca e atat de scurt, al doilea promit ca va fi mai lung. Acum astept critici.

Subiect: Re: PARADISE KISS [+16] Mier 17 Aug 2011, 10:38

Pai ce pot sa spun, chiar imi place acest prim capitol. Vad ca te ai bine cu descrierea si sa stii ca nu mi s-a parut deloc scurt acest capitol. Adica mie mi s-a parut de marimea ideala... Oricum, ma bucur ca ficul din cate vad nu contine personaje din Naruto, e bine sa mai schimbi din cand in cand. So, astept cu nerabdare nextul, asa ca pune-te pe tastat. Spor la scris si multe idei. Te-am pupacit dulce...

choco^^

Subiect: Re: PARADISE KISS [+16] Mier 17 Aug 2011, 11:10

Imi place. Am o vaga idee ca se va duce acolo si cand il va intalni o va gasi cu alta sau ceva de genu. Oricum o va rani :(( . E o poveste trista, dar merita cititita asa ca astept nextu :)

Subiect: Re: PARADISE KISS [+16] Lun 22 Aug 2011, 01:42

Scuze ca nu am mai pus de ceva timp, dar eu ma inspir numai noaptea, din cerul instelat, si uneori din ploile linistite din umbra unei nopti intunecate.

CAPITIOLUL 2

Trag usor dupa mine bagajele grele, privind abatuta pe geamul larg al aeroportului New- Yorkez. Ploua. Credeam ca macar aici voi scapa de aceste ploi racoroase, de care imi e atat de dor. Urmez cu pasi marunti silueta intunecata a surorii mel, tinandu-ma dupa ea ca o umbra. New York-ul. Mereu cand ma gandesc la America, imi apare in gand imaginea aglomerata a unor cladiri inalte, inconjurate de strazi largi. E frumos, dar nimic nu se compara cu draga mea Londra. Niciodata nu mi-am dorit sa locuiesc aici, printre cosuri de gunoi si suburbii mizerabile. Privesc aceea aglomeratie neobisnuita de cladiri de parca ar fi puse unele peste altele, nu imi spune nimic. Imi zgaiesc din nou ochii, nimic.

Urc incet in acest taxi american, incomparabil cu cele englezesti, atat de incarcate de istorie. Cat mi-as fi dorit sa nu fi plecat din Marea Britanie, sa privesc maestuosul Big Ben scaldat in lumina alida a rasaritului, in primele ore ale diminetii. Imi intorc ochii visatori spre sora mea ce se pare ca filtreaza cu taximetristul. Scot incet telefonul din buzunar privind abatuta numerele de telefon ce se deruleaza prin fata mea. Vreau cu disperare sa gasesc unul , doar unul, restul nu ma intereseaza. Un numar atat de cunoscut, atat de folosit. Vreau sa ii aud vocea calda, soptindu-mi "Te iubesc" din toata inima, vreau sa visez ca ma pierd in ochi lui adanci, ca imi simt trupul fierbinte frangandu-se in bratele sale puternice. Mi-e atat de dor de el, iar acum, cand stiu ca suntem atat de aproape , ca sufletele noastre sunt doar la o aruncaura de bat, ma simt vie, ma simt atat de emotionata.

Dar totusi, nu sunt pregatita sa il simt deja atat de aproape, sa il aud dupa trei ani de zile in care am sperat zi de zi ca se va intoarce. Strang incet telefonul, degetele incepand sa apese fortat tastele sale. Poate nu am curaj sa ii aud deja vocea cristalina, dar as vrea sa-mi imaginez acel zambet minunat aparand pe chipul lui micut, degetele sale lungi strangand usor telefonul, citind cu drag mesajul ce nu va putea exprima niciodata nici macar o trime din enorma iubire pe care i-o port. Las usor capul pe umarul lui Abby, cufundandu-mi chipul palid in parul sau intunecat, privind-o in ochii sai adanci, strangandu-i mana firava cu putere. Continui sa strang in mana telefonul, in timp ce ascult visatoare aceea simfonie mirifica a picaturilor de ploaie.

Las pleoapele sa imi acopere ochii obositit, afundandu-mi mai tare chipul in parul surorii mele. El a fot prima mea iubire, el a fost primul strain pentru care am plans amar nopti de-a randul. Strain, poate pentru altii, pentru mine e mai mult decat o dragoste de vara, e baiatul cu care vreau sa imi petrec restul vietii. Visez sa il am aproape, la batranete sa ii strang mana pe prispa unei case vechi, privind nepoti in jocul lor superb. Daca ma intrebai in copilarie ce vreau sa devin cand voi fi mare, probabil ma grabeam sa insiruiesc meserii care mai decare mai fanteziste, dar acum, nu vreau sa mai muncesc. Vreau sa am o viata linistita alaturi de el, acolo, in draga mea Londra si sa imi cresc copii cu dragoste si caldura.

Simt o vibratie usoara gadilandu-mi palmele fine.
" Stii cat de dor mi-a fost de tine? Stii cate nopti am visat sa te strang in brate? Stii cat te iubesc? Eu stiu, stiu ca tu nu m-ai uitat, stiu ca in momentul asta o culoare rumena iti inunda chipul palid. Sper ca nu ai crescut, sper ca nu te-ai schimbat, pentru ca vreau sa ne iubim ca in copilarie, pentru ca vreau sa te strang cu putere in brate, pentru ca vreau sa iti simt buzele catifelate, sa le cuprind intr-un sarut inocent la umbra unui ei batran. Vreau sa stii ca eu inca Te iubesc, si vreau sa te rog sa nu fii suparata pe mine, stii cat mai rani daca ar fi asa, pentru ca eu sunt indragostit cu norma intreaga"
Incep sa tremur . Simt o lacrima stingera curgand pe obrazul meu catifelat, apoi izbindu se cu brutalitate de buzele ce capatasera o culoare trandafirie.

Scuze, am incercat sa il fac mai lung, dar e imposibil pentru capitolul 2

Subiect: Re: PARADISE KISS [+16] Lun 22 Aug 2011, 11:44

Bun, sa ma apuc acum de comentat dupa ce ti-am citit amandoua capitolele.

Imi place ideea, desi titlul nu m-a atras in mod special. Eu ma asteptam de fapt sa vad direct doi tineri care se saruta, dar nu. M-ai surprins placut cu povestea asta. In care sentimentele vorbesc se pare, parca ma facea sa simt tot ce simtea si Helen. Parca vedeai cu ochii tai totul si iti asterneai direct gandurile pe foaie(in cazul nostru, te razbunai pe tastatura ).
Imi place descrierea care este aproape peste tot, si caracterul Helenei(imi place si numele) pe care nu l-ai prea descris dar mi-am dat seama de multe din sentimentele ei.

Se pare ca povestea asta va fi captivanta, si foaarte interesanta. Astept capitolele urmatoare si te rog pune-le cat mai repede.

Love ya' dear!

Academy Student Nr. mesaje : 1 Puncte : 1 Reputatie : 0

Iubesc ficul tau! Ai foarte mult talent. Descri ata de frumos, parca as privi si eu prin ochii Helenei. Superb, absolut superb!

Subiect: Re: PARADISE KISS [+16] Sam 27 Aug 2011, 12:15

Buna, draga mea.
Ai cerut o critica, asa ca iata-ma Sa vedem:

Despre idee inca nu stiu ce sa spun. Astept sa vad si urmatoarele capitole, sa vad cum iti dezvolti ideea si cat e de originala. Pana acum ai prezentat-i frumos si pare destul de interesanta.

Titlul imi place, intr-adevar. Este scurt si la obiect, este sugestiv si atrage cititorii.

De descriere sunt chiar multumita. Imi place faptul ca nu te axezi pe lucruri neimportante, ci pe cele care conteaza cu adevarat. Pui mult accent pe sentimente si imprejurimi, ceea ce e minunat. Felicitari!

In al doilea capitol nici nu ai avut dialog. E chiar foarte bine. Nici nu ar fi fost nevoie de el. Sper ca nici pe viitor sa nu ai foarte mult dialog.

Greseli de tastare ai avut multicele. Si anume:

"surorii mel" - surorii mele

"aceea aglomeratie" - acea aglomeratie

"maestuosul" - maiestuosul

"lumina alida" - lumina palida

"o trime" - o treime

"aceea simfonie" - acea simfonie

"ochii obositit" - ochii obositi

"cat mai rani" - cat m-ai rani

"o lacrima stingera" - o lacrima stinghera

"izbindu se" - izbindu-se

"intr-un sarut inocent la umbra unui ei batran" - la ultima parte sincer nu inteleg la ce te-ai referit. "unui ei batran"

Cam astea au fost. Pe viitor sa ai mai multa grija. Sa incerci sa corectezi capitolul inainte sa il postezi.

Actinuea nu deloc grabita, ci dimpotriva, merge destul de lent si imi place ca nu treci de la o idee la alta.

Capitolul este destul de frumos asezat in pagina, insa mi-as dori sa nu mai lasi atat de multe randuri libere intre paragrafe, unul este de ajuns.

Cam atat am avut de spus. Spor la scris in continuare si multa inspiratie!
Te-am pupat

Subiect: Re: PARADISE KISS [+16] Sam 27 Aug 2011, 12:51

Ai un fic bestial...am ramas placut surprinsa de cum descrii sentimentele si trairile.
Imi place la nebunie si astept continuarea
Te pupa Rozisor si succes in continuare tine-o tot asa a hug

Subiect: Re: PARADISE KISS [+16] Mar 30 Aug 2011, 00:59

CAPITOLUL 3

Mai privesc din cand in cand acel mesaj minunat, dorul de a-l revedea, de a-l strange in brate, de a-l saruta, strapungandu-mi inima. Parca as numara orele, minutele, secundele, pana cand il voi revedea, pana cand ma voi pierde din nou in acei ochi adanci, cand, flamanda, ii voi gusta buzele moi. Dragostea e o boala, iar dorul e presupusul "antidot". Nu, dorul nu face alceva decat sa accentueze iubirea, sa o aprinda. Dar care e antidotul iubirii? Niciunul, sper eu. Dragostea e un sentiment minunat, incarcat de alte sentimente, diverse. Nu, eu vreau sa iubesc, sa sufar din dragoste, pana cand imi voi da ultim rasuflare, lasandu-i pe altii sa iubeasca in locul meu.

Ma arunc obosita pe canapeaua micuta, afundandu-mi capul in perna moale. Imi ridic incet privirea pe geamul larg deschis, lasand lacrimile tulburi ale cerului sa imi dezmierde trupul frant. Oare mai e mult pana il voi revedea? Imi ating usor lantisrul in care si astazi, inca de la treisprezece ani, acel lucru ce imi inteteste dorul, iubirea ce i-o port. Pe cand ne-am unit simbolic destinele, oferindu-ne unul celuilalt lantisoare pereche, alaturi de promisiunea ca daca iubirea unuia dintre noi se va stinge, acesta sa ii ofere si cealalta parte a lantisorului celui care inca iubeste. Voi lupta oricat va fi nevoie pentru a pastra doar aceasta bucatica, sa mentin pe vecie iubirea ce ne leaga.

Aprind televizorul schimband canalele. Ma opresc la filmul la care ma scotea intodeauna, la filmul nostru peferat, la filmul la care nu ne saturam uitandu-ne. Ma las cuprinsa de momentele magice ale filmului, intrand parca intr-o transa, dorindu-mi ca magia sa sa nu dispara in veci. Dorinta imi este spulberata dintr-o data de o femeie frumoasa, cu parul castaniu tuns pana la umeri, oferindu-mi acea impresie ciudata de seriozitate, cu niste ochi patrunzatori de un verde spalacit. Magia filmului se spulbera, incet, odatat cu imaginea unui accident cumplit, pe o strada din apropiere. Ce imi atrage atentia, e un lantisor asemanator cu al meu, zacand intr-o balta de sange. Deschid dintr-o data ochi larg, lacrimile incepand sa imi scalde ochi de culoarea marii. Poate fi el? Poate iubirea noasra sa se stinga din cauza unui accident stupid?

Ma incalt rapid si incep sa alerg prin acea ploaie mocaneasca. Nu, el trebuie sa traiasca, sa ma iubeasca. Nu vreau sa se stinga, nu vreau sa stiu ca el e alaturi de mine din ceruri. Vreau sa stiu ca e alaturi de mine de aici, de pe pamant, vreau sa ii simt fierbinteala trupului, puterea bratelor, vreau sa il simt aproape de inima mea. Am doar saisprezece ani, nu vreau sa imi vaduvesc sufletul crud, atat de usor de ranit. Nu vreau sa imi tai calea catre iubire, sa nu mai pot iubi niciodata. Vad oamenii trecand rapid prin fata ochilor mei, mergand incet, cu chipurile mohorate, probabil din cauza acestui sfarsit de toamna. Vad oameni din ce in ce mai multi, stransi in jurul unui lucru ce parea a fi o masina scumpa, rasturnata, patata pe alocuri de sange.

Imping multimea socata, sarind peste banda ce imprejmuia masina de o culoare intensa, in contrast cu petele sterse de sange. Nu poate fi sangele iubitului meu, nu, el nu trebuie sa fie aici. As vrea sa fie o certitudine, dar mai degraba as lua-o ca pe o dorina. Ma arunc in genunchi, langa singurul lucru ce mai iesa de sub masina imensa. Ating usor incheietura acelei maini puternice, simtind viata abia mai scurgandui-se prin vene. Ridic lantisorul sub privirile socate ale multimii, scaldandu-l in lacrimile mele amare. El trebuie sa fie. Dar de ce? De ce el? Cu ce a gresit? Cel de sus s-ar parea ca ia la El in ceruri numai oamenii buni, pregatiti cu adevarat pentru a devenii ingeri.

Simt o mana puternica apucandu-mi bratul si ridicandu-ma. Imi intorc catre politistul acela privirea distrusa, lasand sa se vada lacrimile ce stateau sa cada pe chipul meu palid. Aud sirena inspaimantatoare a ambulantei facandu-si loc prin multime. Un fior rece, ca de geata mi se prelinge pe spate privind chipul plin de sange, parul castaniu ravasit, al iubitului meu. Inchit ochii tinandu-i strans. Nu pot privi asa ceva, nu pot suporta ce se intampla. As vrea sa fie doar un cosmar, sa ma trezesc in Londra, inconjurata de bratele sale, intampinata de sarutari calde. Simt o mana atat de cunoscuta atingandu-mi usor umarul, apoi imbratisandu-ma strans.
-Abby...
Spun eu in lasand lacrimile sa curga in voie. Mereu a stiut sa imi fie aproape, sa ma sustina, sa ma incurajeze, sa ma accepte asa cum sunt. Da acum, acum am cea mai mare nevoie de el, am nevoie de iubirea lui.

Subiect: Re: PARADISE KISS [+16] Mar 06 Sept 2011, 16:56

Scuze, dar vad ca nu mai e citit ficul asa ca m-am hotarat sa il inchid, pentru ca pur si simplu nu mai merita continuat, asa ca va rog inchideti-mil si mie cat mai repede

PARADISE KISS [+16] 3825

Subiect: Re: PARADISE KISS [+16] Dum 04 Dec 2011, 21:28

Subiet inchis la cererea autoarei:):