Dincolo de aparente

Subiect: Dincolo de aparente Joi 18 Aug 2011, 02:04

Amm..sant noua pe aici ,iar acesta va fii primul meu fic pe acest forum sper sa va placa:D
~Nu vreau sa copiez pe nimeni, si nu ma iau dupa nimeni, daca pare un fic asemanator va rog sa imi spuneti si voi sterge ficul sau daca vi se pare ca plagiez pe cineva
~Criticile si sugestiile sant mereu binevenite:)

CAPITOLUL I

Mereu tacuta, timida si nu spune niciodata ceea ce gandeste, Mereu sta in banca ei si se ascunde dupa o pereche de ochelari mari si negri cu lentile groase prin care ii ies ochisorii albastri ca si cel mai senin cer, parul blond spre alb si tenul palid-galbui. Dar oare ce se ascunde in spatele acelor ochelari? Numele meu este Arisa Arakida, nu am dece sa ma plang, niciodata nu am avut, sant o fata cuminte pentru varsta mea, am note bune si mereu progresez. Am 16 ani si locuiesc impreuna cu sora mea Saya in varsta de 15 ani, ea nu e deloc ca mine, Tot ce vede sant baieti, petrecerile si machiajurile. Are parul saten si ochii caprui, dupa ce parinti nostri au murit intr'un accident de masina acum 2 ani eu si sora mea eram distruse nu mai aveam ce sa facem asa ca matusa noastra Maya ne'a luat in grija, ne'a oferit un apartament in care sa locuim si mai trece pe la noi din cand in cand lasandu'ne bani pentru mancare si ce avem nevoie. Eu m'am angajat la un restaurant nu prea departe de strada unde locuim , iar sora mea s'a angajat ca si vanzatoare. Nu aveam dece sa ne plangem aveam tot ce ne doream nici prea mult dar nici prea putin. Amandoua eram la acelasi liceu de arte doar ca eu eram la sectia de arte plastice si pictura iar sora mea la muzica. Avea o vocea destul de bun, si cateodata imi placea sa o ascult, cateodata mi se pareau asa de triste cantecele ei si parca le'ar fi cantat din inima. Imi iubeam mult sora si vroiam sa o ajut mai mult cu scoala deoarece nu avea note asa de bune iar noi aveam nevoie d eo bursa pentru a merge mai departe la un liceu bun, nu pentru ca nu aveam bani, erau destui mai ales daca ii spuneam matusi, dar nu vroiam sa o pun la si mai multa cheltuiala. Mereu isi facea griji pentru noi si ne vizita cat de des putea, dar acum a nascut un baietel minunat si nu prea putea sa vina pe la noi. Se aude un clopotel ce ma intrerupse brusc din gandurile mele. Era clopotelul de iesire, se pare ca era pauza mare.
-- Arisa,Arisa, imi dai te rog tema de la matematica, am ajuns tarziu casaca si nu am avut timp sa o fac te rog! Era prietena mea cea mai buna, eh ce sa faci nimeni nu'i perfect. Imi bag mana in ghiozdan si scot un caiet mare cu numele meu pe coperta si il dau lui Miyu. Miyu era o fata blonduta cu un breton scurt si cu ochii albastri, lucra la acelasi restaurant la care lucram si eu, cand se intampla ceva faceam mereu schimb de tura cu ea si ma ajuta cand aveam nevoie de ceva. Ma puteam baza mereu pe ea. Peste 5 minute Miyu imi dase caietul inapoi si ma invitase sa merg cu ea sa mancam pe acoperisul scoli. Orefuz politicos, deoarece imi uitasem pachetul acasa. Ma asez din nou in banca si astept sa se sune, dar se pare ca destinul nu avea degand sa stau prea mult in banca deoarece o vocea calda si prietenoasa ma striga din usa
-- Arisa! ti'ai bagat pachetul la mine in geanta! Era Saya..nu ma mirasem caci mai facusem chesti de genul asta.Ma duc sa imi iau pachetul si ma indrept spre ultimul etaj al cladiri unde era si Miyu. Cand intru pe usa un vant ma bate cu putere in fata, dar nu ma oprea, ma duc spre spate si acolo era Miyu care se saruta cu un baiat roscat ce avea niste casti pe urechi, ma trag repede sperand sa nu ma observe si plec spre cantina deoarece nu vroiam sa ii deranjez. Pierdusem notiunea timpului si inainte sa imi dau seama se sunase de plecare, numai eu ramasesem in clasa uitandu'ma pe geam cum plecau toti unul cate unul. Ma ridic incet din banca si imi iau ghiozdanul vrand sa ma fac si eu disparuta dar intrase cineva pe usa repede si ma prinse de gura cu mana lui rece, ma zbat unpic sa imi dea drumul dar el imi soptise la ureche sa fac liniste ca il cauta profesorul de chimie deoarece chiulise. Dupa ce se aude cineva trecand prin fata clasei in pasi alerti imi da drumul si se uita atent la mine in timp ce si eu il studiam, se pare ca era acelasi baiat care se sarutase cu Miyu pe acoperis, nu spun nimic si imi iau ghozdanul vrand sa plec dar ma oprise un glas rece.
-- Tu ai fost cea de pe acoperis nu? Imi aduc aminte ochelarii aceea.
-- Imi pare rau? incercand sa inchid acest subiect si sa plec cat mai repede.
-- Mda cum zici tu, totusi am o curiozitate oare cum arata o tocilara fara ochelari? Spuse el ranjind ca un caine si indreptandu'se spre mine, ma impinde la perete, si imi prinde mainile cu o mana de a lui , iar cu cealalta se apropia de ochelarii mei.
-- Nu lasama! Daca nu ma lasi voi tipa iar profesoriul ne va auzi!
-- Las'o balta, oricum nu am nici un interes in tocilare. Spuse aceste lucruri reci si imi dadu imediat drumul la mini iesind pe usa, eu rasuflu usurata si ies pe usa scolii. Daca mi'ar fi dat jos ochelari ar fi putut afla ce se ascundea sub ei..adevarata eu fara masca.

Subiect: Re: Dincolo de aparente Joi 18 Aug 2011, 08:59

Buna buna draga mea. Sa sti ca imi place mult fic-ul tau. Sper sa nu te superi daca dau o mica critica.

Titlul- este unul foarte interesant si e si misterios. Te atrage sa citesti. Foarte frumos. E tare bine ales si se potriveste cu continutul fic-ului.

Ideea- Mi se pare foarte originala. Pana acum nu am mai citit un fic cu aceasta idee. Se pare ca sunt personaje inventate de tine. Frumos si asta imi place.

Descrierea exista si ma bucur asa de mult ca nu descrii lucruri banale cum ar fi interiorul casei sau ceva de genu.Ar trebui sa ai totusi mai multa descriere sentimentala.

Dialogul: L-ai folosit cand trebuie si nu in exces. Nu a fost nici sec ceea ce imi place mult.

Estetica: Incearca sa nu mai pui apostrof in locul cratimei, nu se vede asa de bine cand citesti.
Daca ai avea mai multe alineate ar fi super.

Greseli de tastare/gramaticale:

dece - de ce

sant - sunt

d eo - de o

casaca - acasa

Orefuz - O refuz

degand - de gand

ghozdanul - ghiozdanul

aceea - aceia

impinde - impinge

lasama - lasa-ma

Mi-a placut mult faptul ca la sfarsit ne-ai lasat in suspans. Adevarata ei fata fara masca. Interesant. Abea astept next-ul sa vad ce se mai intampla. Acesta a fost un capitol misterios si a fost extraordinar.
Am o intrebare: Este primul fic pe care il scris?
Daca este primul atunci esti extraordinara. Nici un incepator nu ar scrie asa bine ca tine. Chiar imi place felul in care scri si abea astept sa progresezi.
Mult spor la scris si sper sa aduci nex-ul cat mai repede.

ps: sper sa nu te supere critica mea. imi cer scuze daca te-a suparat.

Subiect: Re: Dincolo de aparente Vin 19 Aug 2011, 14:23

E dragut ficul, imi place ideea mult. M-ai facut chiar curioasa: cum era Arisa fara masca? :> Pai, cum a zis si Aniska, titlul e interesant, te atrage sa citesti. Cred ca este potrivit pentru ficul tau, deoarece banuiesc ca toti se iau dupa aparente, si nimeni nu are destula rabdare sa descopere ce este "dincolo de aparente". Deci, nextul repede, imi place ficul tau!

Subiect: Re: Dincolo de aparente Vin 19 Aug 2011, 16:35

Un fic foarte frumos bravo fiimea l-am citit pe tot ai un vot de la mine kiss

Subiect: Re: Dincolo de aparente Vin 19 Aug 2011, 16:45

Hey sweet ! a hug

Interesant fic din toate punctele de vedere plus un titlu pe măsură. Ma încântă să vad că te descurci excelent la toate capitolele (descriere, dialog etc...) .
Ideea este excelentă şi îmi place cum descrii sentimentele Arisei. Oricum, mai făcut curioasă în legătură cu adevarata ''faţă'' a Arisei.
So.. aştept următorul capitol! Spor la scris :*

Subiect: Re: Dincolo de aparente Dum 21 Aug 2011, 20:59

Merci mult de comuri, dragilor Am venit si eu in final cu nextul^^
CAPITOLUL II

~ IN TRECUT ~

-- Minunat, am terminat cu pozele pe ziua de azi, Arisa. Spuse fotograful incantat de ipostazele dragalase si pozele simpatice pe care le facuse. Era incantat de ideea ca fiica lui era un model popular a unei firme de parfului numite 'Ultima suflare'.
-- Tati? Pot sa ma duc la un suc cu prietenele mele dupa ce terminam filmarea maine?
-- Sigur ca da, doar sa o iei si pe sora ta ,Saya, caci nu am timp sa am grija de ea intre timp bine? Spuse el continuand sa mearga sper aparat.
-- De ce?! incep eu sa tip ca disperata, De ce trebuie sa o iau si pe Saya?! Nu vreau!
-- Arisa, Saya e sora mai mica, iar daca nu vrei sa mergi la suc cu sora ta si prietenele atunci poti sta oricand cu mine si Saya la shuting.
-- Te urasc!! Si am luat'o la fuga pe strazile marelui oras in tipmp ce lacrimile mi se scurgeau pe obrazul rece si umed. Nu eram trista, eram furioasa, lacrimi de ura imi inundau ochii..Si fruntea mea fina acum plina de riduri si incruntari! De ce trebuia sa iau piticania aia cu mine?! Nu o suportam, de ce nu puteam fi singurul copil din familie?! Ganduri macabre imi aterizau in cap..Vroiam sa dispara toti din jurul meu! Tata, mama si mai ales Saya! Fug prin oras pana se facuse ora 12 si incepu o ploaie destul de urata, cu niste stropi mari ce imi cufundau pielea si o raceau si mai tare. Ma duc spre casa, neavand ce sa mai fac..trebuia sa ma resemnez cu ideea de a avea o sora..Cand ajung acasa un politist mai umflat si chel ma trage usor spre el si imi spune ca parintii mei au facut un accedent cu masina in timp ce ma cautau pe mine..In aceea clipa inima m'i se rupse in 2 nu stiam ce sa fac , vroiam sa plang sa urlu, dar nu aveam voce nu aveam lacrimi..Ramasesem in acelasi loc unde ma trase politistul..Se uita la mine cu niste ochii mari si parca tristi. In aceea clipa venise matusa Maya venise si ma luase in brate, ma stranse intr'o inbratisare calda si placuta, lacrimile au inceput sa mi se scurga pe obraz si sa aterizeze impreuna cu picaturile mari de ploaie pe asfaltul rece..Am inceput sa urlu de durere, dar matusa ma luase si ma duse in camera mea, ma pusese in ptul gol, iar eu ma ghemuiesc strans si simteam cum lacrimile nu mi se mai opreau..inima mea nu mai era intreaga..Dupa doua ore de pland incontinu am adormit..Era vina mea..numai vina mea...
~ IN PREZENT ~
Mereu mam simtit vinovata de ceea ce se intamplase atunci..mereu ma gandeam ca poate daca nu eram atunci asa de rasfatata poate poate ei erau inca aici impreuna cu mine si Saya, tinandu'ne in brate si sprijinindu'ne in tot ceea ce faceam. Dupa aceea intamplare am hotarat sa imi iau in serios rolul de sora mai mare, si sa am grija de Saya care a avut un soc in urma celor intamplate si nu isi mai amintea mare lucru, nime nu isi mai amintea de mine, nimeni nu ma recunostea cu acei ochelari pe ochiisori mei albastri, eram o necunoscuta in lumea asta mare, pe cand alta data eram pe toate afisele din oras facand reclama la cel mai scump parfum, pe atunci aveam inca 13 ani si la o varsta asa de frageda am simtit ce este adevarata durere, ceva ce ta mananca pe interior si nu iti da pace, ceva ce daca nu existam nu se mai intampla..Nu mai aveam loc de regrete, trebuia sa fac ceea ce nu au putut parinti mei cand erau in viata..sa am grija de Saya sa devina o femeie decenta si sa semene pe mana nu sa stea cu toti cocalari pe la colturile strazi cu siringa in vene si tigara in gura. Recunosc m'am gandit de multe ori la sinucidere, era ceea ce meritam pentru ceea ce facusem..Dar atunci cine va mai avea grija de Saya? Dupa aceea m'am gandit imi dau din nou 'masca' jos si sa redevin ce am fost odata, dar dupa aceea nu vom mai avea o viata cat de cat normala, iar eu si Saya vom suferi in nou gandindun'e la ceea ce sa intamplat in aceea zi intunecata..Nu puteam sta pe spatele matusi pentru todeuna, asa ca mi'am luat o slujba si incerc sa ne intretin cat de cat. Nu imi puteam permite sa mai fac greseli, nu mai multe greseli, ceea ce insemna tristete si agonie din nou nu numai pentru mine cat si pentru Saya. Dupa cateva minute indelungate de mers ajung acasa. Ma arunc in patul gol si imi iau ceva de baut, Saya inca era la meditati..eu ma obisnuisem cu linistea adanca din camera si adormisem cu gandul la ziua de maine..intre timp ma trezise o alarma monotona ce ma intrerupea zinlic la aceiasi ora din gandurile mele... Era timpul sa merg la servici..Imi iau niste haine pe mine si ma duc din nou pe drumurile cimentate si reci ale marelui oras, ca in aceea zi..Aceea zi ploioasa..Acea zi urata si sumbra..
Uit de mine pentru un moment, intran'd in cafenea si indreptandu'ma spre vestiare. Intru pe usa si dau peste un baiat cu parul rosu care tocmai se schimba, se pare ca nu ma oservase, incerc sa trec pe langa el si sa il ignor. Dar era prea tarziu..Ma observase si ma privea atent. Cand m'am uitat la el in ochii parca ameteam..Sau era doar din cauza ochelarilor..? /

Subiect: Re: Dincolo de aparente Dum 21 Aug 2011, 21:45

Superb nextul :p Chiar imi place>:D< Hai mamii, repede cu nextul kiss

Subiect: Re: Dincolo de aparente Dum 21 Aug 2011, 21:55

In sfarsit next ^_^ Pai ce pot zice.. Mi-a placut capitolul si imi pare rau de Arisa :( Faptul ca se simte vinovata de tot, o face mai matura iar gandirea ei este mult mai complexa.
Oricum, frum capitol .. Abia astept sa vad cine`i baiatul ala.
Astept next cu nerabdare! :*

Subiect: Re: Dincolo de aparente Lun 29 Aug 2011, 20:29

KissOFdeath a scris:: Merci mult de comuri, dragilor Am venit si eu in final cu nextul^^
CAPITOLUL II

~ IN TRECUT[Nu inteleg de ce ai bagat Caps Lock, arata urat] ~

-- Minunat, am terminat cu pozele pe ziua de azi, Arisa, spuse fotograful incantat de ipostazele dragalase si pozele simpatice pe care le facuse. Era incantat de ideea ca fiica lui era un model popular a unei firme de parfului numite 'Ultima suflare'.
ENTER
-- Tati? Pot sa ma duc la un suc cu prietenele mele dupa ce terminam filmarea maine?Asa cine a vorbit? Michael Jackson?
ENTER
-- Sigur ca da, doar sa o iei si pe sora ta ,Saya, caci nu am timp sa am grija de ea intre timp[Puteai sa lasi fara ,,intre timp'' se citeste oribil...] bine? Spuse el continuand sa mearga spre aparat.
ENTER
-- De ce?! incep eu sa tip ca disperata, De ce trebuie sa o iau si pe Saya?! Nu vreau!baby, vezi ca e sec...
ENTER
-- Arisa, Saya e sora mai mica, iar daca nu vrei sa mergi la suc cu sora ta si prietenele atunci poti sta oricand cu mine si Saya la shuting.Cine a vorbit? A inviat Ion Dolanescu?
ENTER
-- Te urasc!! Si am luat'o la fuga pe strazile marelui oras in timp ce lacrimile mi se scurgeau pe obrazul rece si umed. Nu eram trista, eram furioasa, lacrimi[Repetitie beib.] de ura imi inundau ochii..Si fruntea mea fina acum plina de riduri si incruntari![Avea deja 42 de ani? O_O] De ce trebuia sa iau piticania aia cu mine?! Nu o suportam, de ce nu puteam fi singurul copil din familie?! Ganduri macabre imi aterizau in cap[ca avioanele, vjjjjj]..Vroiam sa dispara toti din jurul meu! Tata, mama si mai ales Saya! Fug prin oras pana se facuse ora 12 si incepu o ploaie destul de urata, cu niste stropi mari ce imi cufundau pielea si o raceau si mai tare[Deci nu numai ca nu am inteles o doaga din ce ai vrut sa spui, nu prea au legatura]. Ma duc spre casa, neavand ce sa mai fac..trebuia sa ma resemnez cu ideea de a avea o sora..Cand ajung acasa un politist mai umflat si chel ma trage usor spre el si imi spune ca parintii mei au facut un accident cu masina in timp ce ma cautau pe mine..In aceea clipa inima m'i se rupse in 2 nu stiam ce sa fac , vroiam sa plang sa urlu, dar nu aveam voce nu aveam lacrimi..Ramasesem in acelasi loc unde ma trase politistul..Se uita la mine cu niste ochii mari si parca tristi. In aceea clipa venise matusa Maya venise[repetitie] si ma luase in brate, ma stranse intr'o inbratisare calda si placuta[Bun cand ai zis ca o ia in brate, normal ca intr-o imbratisare, si nu mai pune apostroful in locul cratimei, arata oribil], lacrimile au inceput sa mi se scurga pe obraz si sa aterizeze[ai ceva cu aterizarea] impreuna cu picaturile mari de ploaie pe asfaltul rece..Am inceput sa urlu de durere, dar matusa ma luase si ma duse in camera mea, ma pusese in patul gol, iar eu ma ghemuiesc strans si simteam cum lacrimile nu mi se mai opreau..inima mea nu mai era intreaga..Dupa doua ore de plans incontinu am adormit..Era vina mea..numai vina mea...
ENTER
~ IN PREZENT ~
ENTER
Mereu ma-m simtit vinovata de ceea ce se intamplase atunci..mereu ma gandeam ca poate daca nu eram atunci asa de rasfatata poate poate[tff, ai repetat] ei erau inca aici impreuna cu mine si Saya, tinandu-ne in brate si sprijinindu-ne in tot ceea ce faceam. Dupa aceea intamplare am hotarat sa imi iau in serios rolul de sora mai mare, si sa am grija de Saya care a avut un soc in urma celor intamplate si nu isi mai amintea mare lucru, nime nu isi mai amintea de mine, nimeni nu ma recunostea cu acei ochelari pe ochiisori mei albastri, eram o necunoscuta in lumea asta mare, pe cand alta data eram pe toate afisele din oras facand reclama la cel mai scump parfum, pe atunci aveam inca 13 ani si la o varsta asa de frageda am simtit ce este adevarata durere, ceva ce ta mananca pe interior si nu iti da pace, ceva ce daca nu existam nu se mai intampla[nu am inteles nimic]..Nu mai aveam loc de regrete, trebuia sa fac ceea ce nu au putut parinti mei cand erau in viata..sa am grija de Saya sa devina o femeie decenta si sa semene pe mana nu sa stea cu toti cocalari pe la colturile strazi cu siringa in vene si tigara in gura. Recunosc m-am gandit de multe ori la sinucidere, era ceea ce meritam pentru ceea ce facusem..Dar atunci cine va mai avea grija de Saya? Dupa aceea m'am gandit imi dau din nou 'masca' jos si sa redevin ce am fost odata, dar dupa aceea nu vom mai avea o viata cat de cat normala, iar eu si Saya vom suferi in nou gandindun'e la ceea ce sa intamplat in aceea zi intunecata..
ENTER SI ALINEAT
Nu puteam sta pe spatele matusi pentru todeuna, asa ca mi'am luat o slujba si incerc sa ne intretin cat de cat. Nu imi puteam permite sa mai fac greseli, nu mai multe greseli, ceea ce insemna tristete si agonie din nou nu numai pentru mine cat si pentru Saya. Dupa cateva minute indelungate de mers ajung acasa. Ma arunc in patul gol si imi iau ceva de baut, Saya inca era la meditati..eu ma obisnuisem cu linistea adanca din camera si adormisem cu gandul la ziua de maine..intre timp ma trezise o alarma monotona ce ma intrerupea zinlic la aceiasi ora din gandurile mele... Era timpul sa merg la servici..Imi iau niste haine pe mine si ma duc din nou pe drumurile cimentate si reci ale marelui oras, ca in aceea zi..Aceea zi ploioasa..Acea zi urata si sumbra..
Uit de mine pentru un moment, intrand in cafenea si indreptandu'ma spre vestiare. Intru pe usa si dau peste un baiat cu parul rosu care tocmai se schimba, se pare ca nu ma oservase, incerc sa trec pe langa el si sa il ignor. Dar era prea tarziu..Ma observase si ma privea atent. Cand m'am uitat la el in ochii parca ameteam..Sau era doar din cauza ochelarilor..? /

Asa, cucu bau, am trecut si eu pe aici mai, ai cerut critica asa ca o sa fiu dura >:). Titlul, fumat, comun, fara pic de originalitate, ideea lafel, mult prea des intalnita. Deci este a 50-a oara cand repet ca intre dialog-dialog-descriere se apasa pe ENTER pentru ca textul sa fie mai citabil, greselile de ortografie/tastare/exprimare le-am enumerat mai sus. Ta-as ruga ca atunci cand pui cratima sa nu mai folosesti apostroful, este gresit in literatura, si mai strica si estetica. Dialogul, te-as ruga ca atunci cand incepi un dialog, sa existe o singura linie nu un infinit, si sa zici cine vorbeste, poate chiar sa zici si um se simte, asta fiind un plus la descrierea sentimentala si nu ar mai deveni sec, cum il faci tu deobicei. Descriere nu prea este prezenta, actiunea fiind grabita din aceasta cauza, te rog sa adaugi descriere sentimentala/a imprejurimilor si personajelor, daca vrei un text frumos, lung, citabil si corect, cu o actiunea care decurge lin si o naratiune de nota 10.
Sper ca nu am ratat nimic, as aca asculta sfatul meu si punete pe invatat yeah

. See ya, asteptam next!

Subiect: Re: Dincolo de aparente Lun 29 Aug 2011, 21:56

Auchi [chiar ca a fost dura, dar eu am cerut-o nu?] Ok am sa incerc sa nu il mai fac sec..Si sa respect ce mi'ai spus..Stiam ca vei avea ce comenta la mine dar nu ma asteptam chiar asa de multe :| Se pare ca mai am de invatat :D Am sa lucrez mai mult la next si sper sa fie mai ok. Merci de critica.

Academy Student Nr. mesaje : 35 Puncte : 50 Reputatie : 6

-Ce frumos fanfic , si este intresant nu ma-m uitat dupa greselii ,mie imi place cum descri mai ales sentimentele personajelor .
-Sper sa pui si capitolul urmator .

Subiect: Re: Dincolo de aparente Joi 01 Sept 2011, 22:54

CAPITOLUL III

Stateam si ne uitam unul la altul am inceput sa am o senzatie de discomfort, practic ne holbam unul la altul. Ma intorc repede si imi iau hainele in care trebuia sa ma schimb. Nu pun bine mana pe plasa ca ma prinse roscatul de ea si ma tranti-se de dulapurile reci de metal. Imi scoase incet ochelarii fara sa imi dau eu seama , deparca eram cam pierduta in ochii lui vrezi. Imi dase drumul la o mana si si ma prinse de barbie cu doua degete in timp ce se apropia tare de fata mea..mai tare..strang din ochii crezan-d ca ma va saruta, dar in schimb imi spuse ceva..

-- Kanno Saga! Sa nu uiti mumele asta! Eu sunt cel care te va avea!

Si imi da drumul indepartandu-se "ce a fost asta?" ma intreb in timp ce ma indrept spre cabina de schimb a fetelor. Era acelasi baiat roscat cu care se sarutase Miyu pe acoperis..Ce mitocan! Era impreuna cu Miyu si sa dat la mine? Nu pot sa cred! Dar dece inca ma gandeam la acei ochii verzi..? Am un sentiment neplacut..
Dupa ziua obositoare de lucru ma duc spre iesirea din restaurant, si observ ca cineva se sprijunea de becul din apropiere. Ma apropii din ce in ce mai tare si se pare ca era Kanno..Incerc sa trec pe langa el si sa il evit total, ca si cand nu lasi mai fi vazut vreodata. Dar se pare ca si de data asta nu se putea [T.T] Roscatul ma prinse din nou de mana, un obicei ca prost..Si ma trase spre el sarutandu-ma apasat. Il imping rupan-d sarutul, la care Kanno zambea pervers..

-- Nu-mi spune ca nu ti-a placut!

-- Te urasc! incep eu sa tip in timp ce imi dadeau lacrimile nestapanit...

-- Stai! Tipa roscatul incepand sa fuga dupa mine, Imi pare rau nu stiam ca acela era primul tau sarut! Cand aud ce zice tipul ma inrosesc si ma enervez si mai tare.

-- Nu e treaba ta daca acela a fost primul meu sarut! Si in plus tu iesi deja cu Miyu! Asa ca lasa-ma impace!

-- Nu ies cu ea, bine? M-a sarutat pentru ca a spus ca ma place, dar mie nu imi plac fetele in genul ei!

-- Vrei sa spui ca iti plac tocilarele? aratandu-i o fata de 'i kill you'

-- Nu! Dar tu nu esti o tocilara! M-am inselat..si inca nu imi vine sa cred...O am in fata mea pe domnisoara 'ultima suflare'

-- D-Deunde sti?! Nu conteaza! Cat vrei ca sa iti ti gura? Simt cum imi cadea cerul in cap, aflase ceea ce nu trebuia..Nu era de bine..Si acum mai trebuia sa il si platesc ca sa isi tina gura..

-- Iesi cu mine! Si imi voi tine gura!

-- Nu prea cred! Nu...Nu mi se intampla mie asta..

-- Atunci voi le voi spune tuturoe cine e domnisoara ochelarista!

-- Bine! Doar pastreaza totul secret, inclusiv ca iesim!

-- Ne vedem maine dupa scola, 'iubit-o'! Il urasc! Il urasc! Nu pot sa cred ca din toti oamenii de pe planeta el imi aflase secretul..Tocmai el..

Ma duc nervoasa, si frustrata spere camera mea, trantin-d toate usiele. Saya se speriase unpic, nu cred ca ma mai vazu-se de mult timp furioasa. Intru in camera si ma arunc din nou in acel pat mare si pufos. Ma uit pe tavanul alb si ma gandesc "Oare cum ar fii fost viata mea daca nu eram celebra inainte? Cred ca totul ar fii fost perfect, mama si tata inca erau in viata, iar ru nu trebuia sa ma intalnesc cu..el!"
Nu era deajuns ca imi uram viata, trebuia sa mai apara inca o piatra care sa o traga in jos..Mereu apare ceva neprevazut ce imi strica din nou viata....Dece oare nu puteam sa fiiu si eu o fata obisnuita fara griji cam ca Saya si Miyu..? Nu, eu am vrut o viata palpitanta, de vedeta. Nu puteam sa stau il carapacea mea. atatea regrete..Atatea greseli facute si toate adunate la un loc..Nu stiu ce e bine si ce e rau..sper sa incep sa iau alegerile potrivite..
A doua zi suna din nou monotona alarma care parca imi suna in creier, opresc ceasul si imi fac siesta pregatindu-ma de o noua zi de scoala..Saya plecase inaintea mea cu 5 minute impreuna cu iubitul ei. Imi iau geanta repede si cand ies pe usa dau de Kanno care ma astepta.

-- Ce cauti aici? Ii raspund eu cu raceala in timp ce ma uitam urat la el.

-- Nu am voie sa imi astept iubita? Hai sa mergem!

Nu mai spun nimic si incerc sa merg dince in ce mai remede pentru al lasa in urma pe roscat. Dar in zadar, se tinea scai de mine. Nu puteam sa scap de el, era ca o durere de cap. Eram frustrata, palmele au inceput sa imi transpire si pumnul de la mana dreapta se tot strandea, tare, mai tare pana cand m-am zgariat destul de rau cu unghiile. Nu simteam durerea, nu imi pasa..vroiam doar sa scap de ghimpele asta ce imi statea ca in spate. Mana incepuse sa imi sangereze si picaturi de sange se scurgeau incet incet pe asfaltul rece si sa las o dara de picaturi rosii in urma mea. Kano ma prinse de mana si ma trage din nou spre el "ce obicei prost" ma feresc crezand ca va incerca sa ma sarute din nou, dar nu el avea alteceva in gand. Imi deschise incet pumnul vazan'd rana si incepan's sa sufle usor in palma mea ceea ce ma facea sa simt unpic durerea si o lacrima mi sa scurse involuntar pe obrazul meu drept.

-- Te doare nu-i asa? Simti durerea?

Ma intreaba cu un ranjet pervers pe fata tragan-d de mana mea si ducand-o la gura in timp ce dadea cu limba pe rana.

Andreea Drăgan

Este o idee originala cu siguranta.
'-- Kanno Saga! Sa nu uiti mumele asta! Eu sunt cel care te va avea! '' -ce imi plac e replica asta.
M-ai lasat in suspans, astept urmatorul capitol si te rog sa ma anunti cand il postezi .
kiss

este superb o idee minunata !
sa ma anunti cand pui next

Acest fic este mutat la fan ficuri blocate datorita inactivitatii. Daca doresti sa-l redeschizi si sa-l continui ma poti anununta happy