Un alt fic care mi-a venit pe moment.sper ca v-a fi mai bun decat celalalt si astept orice fel de critci.


- Abby Jones? intreba profesoara citind numele din catalog.
- Prezenta, spun scurt dupa care imi intorc capul si privesc pe geamul ce se afla langa mine. Fizicul meu era prezent dar mintea mea nu putea fi atenta la ce spunea profesoara.
Ma gandeam la faptul ca in seara asta v-a fi luna plina. O noapte nebuna care se anunta a fi plina pentru mine. Simteam frica din mine, chiar daca eram obisnuita cu astfel de sentimente. Doream ca seara aceasta sa nu vina niciodata dar timpul nu-l pot controla eu. Pacat. Aveam un sentiment de nesiguranta, ca si cum ceva rau avea sa se intample si bineinteles ceea ce prevedeam avea sa se intample, exact motivul ingrijorari mele. Speram ca acel sentiment sa fie doar din pura frica. Trebuia din nou sa trec prin acelasi lucruri pe care le faceam luna de luna. Trebuia sa am grija ca spiritele, fantomele, oamenilor morti sa le duc din lumea noastra si asta numai eu puteam face alaturi de multi allti pe care bineinteles nu-i cunosteam dar stiam prea bine ca ei exista unde pe acesta lume. Fantomele deseori apelau la mine rugandu-ma sa le pot ajuta sa se poata duca unde le este locul. Nu stiu cum patisem sa am asemena talent de ai putea vedea dar eram infricosata la gandul ca ele chiar exista. Ma speria cel mai tare cand le vedeam pe langa oameni iar, acestia nici nu stiau ce se afla langa ei.
Incepusem sa vad aceste forme dupa moartea tatalui si a bunici mele. Acestia murisera in timpul unui accident rutier. Am fost devastata cand am alfat si daca nu as fi avut suprtul mamei nu cred ca as mai fi putu sa ma aflu acum in aceasta incapre ci intr-o camera cu patru pereti albi si fara nimic altceva fiin legata la maini. Suportul mamei m-a ajutat enorm si am sa-i raman profund indatorata dar chiar si cu sprijinul ei nu am fost intr-o stare normala o perioada de timp. Simteam cum pamantul cazuse de sub picioarele mele si ma durea enorm simtiand lipsa persoanelor cu care stateam cel mai mult.
Mama mea avand un loc de munca destul de solicitat iar in timpul in care ea se afla la munca stateam cu bunca si cu tatal meu lucrand la mica ferma pe care o aveam. Totul era asa minunat si ziua trecea asa de repede incat o mai rugam pe mama sa ma mai lase sa il ajut pe tata iar aceasta imi fagaduia ca pot sa mai stau.Am petrecut aproape 5 ani in acest fel si nicioadata nu ma plictiseam,deoarece bunica avea un umor ce l-am mostenit si facea niste glume ce mereu ma imbuneau si in cele mai negre zile ale mele. Tatal meu mereu ma ajuta la teme si -a invatat multe despre ferma si imi spunea mereu ca trebuia sa fiu pregatita pentru orice. Pe vremea aceea era o fata ca toate celelalte dar dupa moartea bunici si a tatalui meu am incepu sa aud diferite zgomote si sa vad forme. Credeam pentru inceput ca am vedeni dand vina pe noptile nedormite si plansul continuu, dar aveam sa ma insel cand am facut pentru prima oara cunostibta cu prima fantoma. Lucrul care ma ingrijora mereu, era faptul ca desi vedeam fantome nu le-am vazut pe cele a bunici si a tatalui meu. Probabil ei isi gasira deja locul si nu au avut nevoie de ajutorul meu.M-ar fi placut ca ei sa nu-si fi gasit locul si sa-i fi putu ajuta, ca sa pot vorbi cu ei dar se pare ca nu am avut norocul asta.
- Sunteti liberi copii, spune profesoarea anuntand pauza. Ma ridic alene din banca si ies din clasa indreptandu-ma spre dulapul meu, fiind total pe dinafara cu tot ce se intampla in jurul meu. Gandul imi statea din nou la luna plina care avea o influenta serioasa asupra fantomelor. Odata pe luna, cand era luna plina, puteam trimite fantomele in lumea lor, ele avand timp de o luna sa-si rezolve probleme, daca existau si eventual sa le ajut si eu daca acestea nu se descurcau. Majoritatea fantomelor murisera in accidente sau in lupte contra prietenilor. Desigur ca daca ar fi murit de moarte buna nu ar mai fi venit la mine. Fantomele imi cereau ajutor ca se le pot spune in ce fel au murit si cine le-a provocat moartea ca sa le ,,bantuie" putin. Singurul lucrul pe care il stiau fantomele era data morti si in rare cazuri si locul. Datoria mea era sa aflu cum murise si unde dupa care fantoma isi reamintea toata viata ei cu timpul.
Ajunsa in fata dulapului meu ,pun mana pe lacatel si incerca sa imi scormonesc in ganduri pentru a-mi aminti codul numeric. In ultima vreme eram mult prea prinsa in gandurile mele pentru a mai tine ceva mine si, slava domnului, ca nu aveam de dat teste in aceea perioada deoarece as fi fost ca si terminata.
- 0355689, spune o vice destul de cunoscuta pentru mine. Imi introc privirea si ii vad forma incetosata a cropului si fata care ii era total mohorata.
- Mersi Alec, oare ce ma voi face fara tine? Probabil nici nu voi mai putea sa-mi i-au cartile.
- Nu-ti face griji, vor mai fi si alte fantome care sa-ti retina codul numeric, spune ridicandu-si privirea din pamant si incercand sa zambeasca. Stiam ca pentru fantome le era greu sa stea si sa se acomodeze cu lumea in care se aflau. La inceput acestea nu stiau ca ele nu mai exista pentru cunocuti lor, ele fiind deja moarte. Treaba grea imi revenea mine, aceea de a le da veste despre ce sunt ele defapt si ca nu pot comunica cu ei deoarece ele sunt spiritele trupurilor lor.
- Alex, nu-ti face griji diseara am sa te duc unde iti este locul. Nu cred ca m-ai rezisti aici nu? il intreb inchizand dulapul albastru dupa ce-mi luasem cartile pentru urmatoarea ora.
- Sa sti ce este destul de amuzanta lumea asta. Mai ales in starea in care ma aflu eu. Cel mai tare e sa treaca o persoana umana prin tine. Sti ce senzatie ciudata ai? Eu nu ma pot opri din ras, ma apuca cu furnicturi peste tot, spune el zambind. Desigur Alec era cea mai diferita fantoma pe care am putu sa o intalnesc. Chiar de la inceput cand i-am explicat ce este el defapt a incaput sa rada si sa se simta ca un om normal. Cu el nu am avut absolut deloc probeleme, fiind foarte prietenos si intelegator. O sa-mi fie dor de o astfel de fantoma.
- Alec esti cea mai ciudata fantoma pe care am cunoscut-o, ii spun in timp ce paseam pe holul plin de adolestenti normali care radeau si tipau. Totul pentru ei parea perfect, si mi-as fi dorit ca si eu pot fi ca ei, dar acest lucru nu avea sa se intample niciodata.
Treceam pe coridorul lung fiind prea prinsa in gandruile care nu-mi dadeau pace si nu-mi dau seama ca lovisem pe cineva decat in momentul in care pic pe gresia rece cazand si cartile imprastiandu-se pe hol. Clipesc de mai multe ori simtiand gresia rece pe spatele meu, si observ un baiat de aceiasi varsta cu mine care imi ofera mana ca ajutor pentru a ma ridica. Fara sa mai spun sau gandesc ceva accept mana lui ajutandu-ma sa ma ridic dupa care primesc un rand destul de lung de scuze cum ca el este vinovatul caderi mele deoarece nu fusese atent. Ii spun ca nu are de ce sa se ingrijoreze deoarece era si vina mea, eu fiind prea prinsa in ganduri incat sa mai fiu si atenta pe unde merg.
- Jake, misca-ti fundul incepe meciul, spune un baiat care era la usa iesiri in curtea scoli. Se pare ca baiatul peste care dadesem nu era nimeni altul decat Jake portatul echipei de fotbal al liceului. O prada pentru miile de fete din scoala care il doreau. Pentru mine nu mai contase abslout nimic dupa moartea tatalui si a bunici fiind prea prinsa in a avea grija de miile de fantome neajutorate care doreau sa se poata odihni linistea pe care numai eu le-o puteam oferi aratandu-le calea cea buna.
- Scuze, sper ca nu ai patit nimic. Pe mine ma cheama Jake, iar tu esti? intreba zambindu-mi bland. Avea un chip frumos definit, buzele sale fine stand intr-o forma perfecta exprimand atat de bine sentimentele lui la fel ca si ochi aceia caprui inchis aproape de culoarea pamatului. Suvitele de par negre ii cadeau peste ochi acoperiandu-i, facandu-l sa-si dea suvitele din ochi.
- Aa, Abby,spun scurt privind in dreapta lui jake observandu-l pe Alec ce parea tot mai trist. Sti, spun continuand, imi pare rau pentru prietenul tau, Alec.
Fata lui Jake se intristase numai la auzul numelui prietenului sau din pacate mort. Stiam ca mai bine nu spuneam acele cuvinte dar am vrut sa-i mai dau un indiciu lui Alec ca sa-si dea seama ca defapt acesta era prietenul lui. Alec retinuse numai numele lui, data morti si numele celui mai bun prieten. Rareori se putea intampla acest lucru fapt care imi intari parerea ca Alec este o fantoma mai ciudata si mult mai speciala decat celelalte.
- Da, spune Jake scrut. Imi pare rau ca nu v-a fi aici sa vada victoria noastra deoarece ne vom da toata silinta.
- Asa sa faci, cred ca Alec v-a fi foarte mandru de tine si chiar este, spun privind din nou sper froma cenusie ce se indeparta ne noi trecand fara nici cel mai mic efort sau frica prin miile de elevi ce treceau atunci pe coridor.
Stiam ca este dureros sa fi fantoma, chiar si pentru Alec care era mult mai special decat celelalte. Nu stiu cum puteau acestea sa indure o luna in aceasta lume fara ca macar sa poata comunica cu cunostinetele lor, lucru care ma facu sa ma gandesc mai bine la noaptea asta spuanadu0mi ca voi ajuta cat mai multe fantome sa-si gaseasca locul in care sa se poata odihni in pace.

Sper ca v-a placut si este un fic acum venit pe moment.Astept orice fel de critici cat si pareri....Un lucru sa-l tineti minte EMMA nu renunta niciodata la ficurile ei, deci indiferent de ce pareri aveti si de cat de putin este citit acest fic eu il voi contiunua oricum, pentru ca EMMA nu e o delasatoare

Scuza-ti greselile, am sa revin mai tarziu ca sa-l pot verifica

Bye Bye

Emy vai inca un fic. Se pare ca sunt prima deci o sa las un comm lung si sunt fan nr 1 al acestui fic care e mult mai mult decat fabulos.

Titlul - Extrem de interesant. Mi-a atras atentia si se potriveste de minune cu ( , ) continutul ficului. Foarte bine scumpa

Descrierea- Aici nici nu am ce spune. E multa si foarte frumoasa. Imi place la nebunie. Descrii asa de frumos , de parca as fi fost langa Abby. Minunat draga mea.

Dialogul- Aici la fel , am ramas fara cuvinte. Nu apare in exces si nu e deloc sec. E pus exact cand trebuie si se imbina perfect cu actiunea si descrierea.

Actiunea- Sti cat iubesc ca nu e grabita actiunea? Nici nu-ti dai seama. Ma bucur asa mult ca nu grabesti lucrurile. Mergi incet si asta e farmecul ficului. Felicitari.

Estetica- Si aici acelasi lucru. Nu am ce comenta. Ti-a iesit perfect. Aranjarea in pagina estela locul ei si se vede tare frumos.

Greseli de tastare - Ai cateva greseli nu foarte grave si ti le voi enumera :

asemena- asemenea

suprtul- suportul

bunca- bunica

imbuneau-imbunau

cunostibta- cunostinta

cropului- corpului

cunocuti- cunoscuti

furnicturi- furnicaturi

incaput- incepu

simtiand- simtind

spuanadu0mi - spunandu-mi

Sper sa nu te supere commul meu. Oricum esi talentata la ficuri si cu greu abea daca am avut ce critica. E un fic tare frumos
Mult spor la scris in continuare si cand pui next-ul sa ma anunti

Imi place foarte mult acest fic. Descrierea este foarte buna, sentimentele sunt bine definite, parca as fi acolo si as vedea cu adevarat ce se intampla. Dialogul este de asemenea bun, iar actiunea nu este deloc grabita. Greselile de tastare ti-au fost enuntate mai sus, iar mie una mi-e lene sa le mai scriu inca o data. Multe idei pe viitor si o tona de pupici!

hm..eu una cred in fantome:D!
ha ha ha..imi place mult!
Esti talentata:)
Sper sa pui next-u repede...Spor la scris!


Ja'ne

Heyy am revenit cu o noua editie a Emei. Ma bucur ca va place si sper sa va surprind cu fiecare capitol pe care il voi pune.

Ma indreptam spre cabinetul de chimie, avand acolo urmatoare ora. Vorbeam cu Alec care parea mai suparat, putandu-se citi foarte usor in ochi lui de culoarea oceanului. Parul vrede ii era ravasit pe chipul palid. Acum imi parea rau de cea ce spusesem acum cateva minute. Stiam ca acele cuvinte i-au provocat lui Alec tristetea aceeia care si pe mine ma cuprindea putin cate putin, devorandu-ma total.
- Alec... spun dar sunt intrerupta de sunetul clopotelului ce anunta sfarsirea pauzei, lucru ce ii revolta pe multi adolestenti facandu-i sa huiduie pe hol in timp ce eu continuam sa merg cu aceaiasi pasi mici si lenti cu care mergeam pana acum.
- Da? intreba el ridicandu-si privirea din pamant si privindu-ma patrunzator. Desi el era doar o ceata ochi lui puteau exprima la fel de bine ca ai mei sentimentele ce le avea : indurare, tristete, frica. Nu stiam ce sa mai spun, imi pierdusem replica privindu-i ochi albastri si vazand cat de palid era in obraji. Ma vedeam reflectata in privirea lui, corpul acela micut si plapand cu parul acela lung si negru, cu ochi de un verde albastrui, se reflectau in privirea lui vazandu-ma pe mine. Era o fantoma care avea mai multe sentimente pana si decat mine. O fantoma ce imi era ca un prieten, poate singurul prieten pe care l-am avut pana acum. Singuri prieteni mi-au fost fantomele, si acelea care nu puteau sa stea langa mine mai mult de o luna.
- Iatta-ma. Uite ce ti-am putut provoca, spun indreptandu-mi mana usor spre chipul lui alb ca varul. Acesta nu spune nimic si continua sa pluteasca printre elevi ce mai ramasesera inca putin pe hol. De ce trebuia eu sa fac oameni si chiar sufletele lor sa fie triste. Mereu ma invinovateam ca doar din cauza mea exista aceste tristeti, ca eu le provoc si ca ar fi fost mai bine daca nu as fi existat. Am incercat de mai multe ori sa scap lumea de mine, dar mereu am fost oprita de vreo fantoma care nu ma lasa sa plec spunandu-mi ca spiritele au nevoie de mine. Mereu ma lasam convinsa de fantome si ele erau singurele suflete in care ma incredeam cu adevarat.
De cand murisera bunica si tatal meu nu am mai avut prieteni si a trebuit sa ma mut de la ferma unde locuiam deoarece bani din munca mamei nu mai era indeajunsi pentru a plati chiria. Imi fussese greu sa ma despart de locul copilariei mele, de locul unde am invatat pentru prima oara sa vorbesc, sa merg si mai tarziu si sa ma joc. De cand ma mutasem de la ferma personalitatea mea s-a schimbat destul de mult. Nu mai eram aceiasi fata care comunica cu toti si care zambea si radea in fiecare clipa din viata ei ci devenisem o fata retrasa, melancolica si negativista. Viata mi se parea un infern si nu stiam cum puteau alti sa zambeasca si sa fie asa de indiferenti de viitorul lor.
- Buna ziua copii, spune profesoara ce intra in clasa si ii trezise pe toti elevi ce vorbeau si discutau cat si pe mine. Profesoara de chimie era una foarte cumsecade si intelegea perfect orice fel de situati. Era putin mai plinuta dar fata si parul cret ii erau minunate, lucru care o avantaja in unele momente. Era o persoana blanda si in care aveai incredere. O profesoara e rar gasesti, poate printre cele mai bune profesoare din scoala care era rabdatoare cu tine si daca nu ai inteles vreodata ceva te puteai duce la sa-i spui ca aceasta nu sarea cu gura la tine cum faceau majoritatea.
Reprezentarea profesoarei imi este intrerupta de zgomotele ciudate ce incepeau sa-mi umble prin cap. Ahh, nu avea cum sa fie o durere, era cu totul ceva nou. Simteam cum inima mi-o ia la goana fara mine. Tamplele imi pleseneau. Mi-am dus mainile pe tample si simteam cum bubuie, cum sangele curgea continuu, cum inima batea tot mai puternic. Caldura isi face loc in corpul meu, simteam cum inauntrul meu arde. Ceva nu era in regula cu mine, simteam ceva ca nu-i la locul meu in mine. Zgomotele de pe fundal se intensificau mereu si deveneau tot mai clare pana am reusit sa-mi dau seama ca era un ,, Ajutor". Nu stiam ce se intampla cu mine dar ceva era sigur: ceva era in mine. Respiratia mi se oprea. Nu-mi mai puteam controla plamani sa respire, nu mai detineam controlul lor. Auzeam tot mai multe implorari de ajutare dar nu puteam sa-mi dau seama in starea in care eram de unde veneau.
Ceva nu era la locul lui, simteam cum ma incing, cum totul din corpul meu nu mai raspundea la comenzile mele. Incerc sa-mi ridic mana in fata ochilor, dar o vad mai mult tremurand din radacini decat sa se miste. Simteam ceva ciudat in mine, ceva ce-mi producea toate aceste simptome. Se pare ca nu eram singura care le observase deoarece colegii au inceput sa o strige pe profesoara si sa-i atraga atentia asupra mea. Nu stiu cum reusisem, dar am putu sa-mi duc mana la gat si sa mi-l tin strans in timp ce cu cealalta mana ma loveam in piept.
- ,,Ajuta-ma. Te rog ajuta-ma", se auzi o voce parca din interiorul meu. Am inceput sa ma cutremur la gandul ca ceva putea fi in mine,frica declansandu-mi prostul tic de a sughita. Aerul incepuse sa nu isi mai faca aparita in plamani desi inima inca batea cu putere. Durerile erau mai mari decat daca a-si fi fost calcata de un tanc stand pe pietre, decat mii de lovituri cu toporul. Simteam cum totul cade in capul meu, corpul meu nu mai reactinona la oridnele mele. Profesoara speriata incepu sa strige dupa asistenta medicala si toti colegi mei incercau sa ma ajute cand dandu-mi plame in spate cand ajutandu-ma sa ma sprijind masa.
Ochi mi se inchideau desi nu mi-as fi dorit. Incercam sa mi tin deschisi dar nu din cauza puteri nu putea, ci din cauza dorintei a acelei chesti din mine. Acel ceva ma controla fizic, dar constientul meu inca era sub puterea mea ceea ce insemana ca mai pot gandi. Nu stiu cum, sau de ce dar simt acel ceva din mine cum dispare imediat ce in clasa isi face aparitia asistenta impreuna cu Alec. Acel ceva diparuse cu aparita lui Alec, lucru care ma facu sa par mai nedumerita. Ce putea fi acel ceva care fusese inauntrul meu? Nu stiu dar vroiam sa aflu, si cat mai curand.

Sper ca v-a placut si iertati-mi greselile de tastare, am sa revin mai tarziu sa le verific.....

Bye Bye

Miau miau !

Pai draga mea. Un nou fic, o noua critica.

1. Ideea- Imi place, nu cred ca am mai citit ceva asemanator deci este originala. Felicitari si sper ca pe viitor sa ramana la fel de originala. Hmm, imi place cum ai inceput..ma bucur ca nu ai folosit vesnica introducere " Sunt..ma cheama...am .. "

2. titlul- Hmm, sa fiu sincera ma atras.

3. Descrierea- Mergi bine aici. Imi place cum descrii desi mereu este loc de mai bine. Imi place ca descrii amanuntit si am vazut ca te axezi pe descrierea sentimentala. tine-o tot asa si ai sa ajungi din ce in ce mai bine

4. Dialogul- Nu este lung si nici sec. Foarte bine, ai grija ca pe viitor sa ramana tot asa.

5. Actiunea- Nu mi se pare trasa de coada. Felicitari, ai grija sa nu treci de la o idee la alta si sa mergi lent.

6. Estetica- Hmm, nu am ce comenta aici. E bine



Greseli de tastare, gramatica, ortografie :

" ochi " - " ochii "

" ochi lui " - " ochii lui "

" ochi " - " ochii " ..of..ai grija caci e la plural..

" singuri " - " singurii " .. e la plural..

" Iatta-ma " - Poate.. " Iarta-ma "

" fussese " - " fusese "

" e rar gasesti " - " ce rar gasesti "

" la sa-i spui " - " la ea sa-i spui "

" oridnele " - " ordinele "

" sa mi tin " - Era mai bine " sa mi-i tin "


Cam atat.. astept next-u, spor la scris !

Pupici !!

Mrr

Heey,de knd nu am mai dat comm la un fik...pfff...de moolt.Poy Emm chiar imi plk fikul tau.Ai descriere shi greseli de tastare nu am vazut.Spor la scris in continuare..poop!!

Asa Emm, pot sa spun ca m-a atras titlul si imi place mai ales ca e vorba despre fantome. Chiar mi se pare interesant.

Am vazu niste greseli care ca intotdeauna ti le voi enumera:

,, cu '' - ,, cum ''
,, aceea '' - ,, acea ''
,, obraji rosi '' - ,, obrajii rosii '' e la plural
,, colegi '' - ,, colegii ''
,, ochi '' - ,, ochii ''
,, sper '' - ,, spre ''
,, interogeze '' - ,, interogheze ''
,, colegi '' - ,, colegii ''
,, aceiasi '' - ,, aceeasi ''
,, unuei '' - ,, unei ''
,, alabastru '' - ,, albastru ''
,, indurare '' - ,, indurerare ''
,, rosiataca '' - ,, rosiatica ''
,, usutre '' - ,, usture ''
,, senzatia '' - ,, senzatie ''

Cam astea ar fi. Ai grija pe viitor sa pui cuvintele la plural. Eu ti le-am scris care trebuiau.

Descrierea - ei bine capitolul e lung si descrierea nu e seaca. Ai grija sa nu mai repeti asa de mult unele cuvinte. incearca sa le inlocuiesti sau s dezvolti altfel propozitiile pentru a nu pune aceleasi cuvinte. In rest nu am ce comenta. Ai descris ce simtea fata si ce se intampla.

Dialogul - ma bucur ca nu e sec si fara importanta ca sa spun asa. E bine pus la punct si nu apare de multe ori de cat atunci cand e nevoie.

Actiunea - nu mi se pare grabita, insa incearca sa o faci mai interesanta, ca e vorba despre fantome, sa dezvolti mai mult ideea. Insa in rest, nu am ce comenta deoarece nu e alergata ci ai mers incet si ai descris.

Estetica - ei bine am vazut ca uneori nu ai inceput cu litera si nu ai pus virgula cand trebuia. La un moment dat ai uitat sa pui si ,, punct ''. Reciteste cu voce tare, ca sa vezi si cand trebuie puse semnele de punctuatie.

Cam atat, in rest imi place si chiar sunt curioasa sa vad ce se mai intampla.
Spor la scris si la idei.
Pupici

Miau miau !

Am revenit p-aci. Deci a venit scorpia Macar tu nu te descurajezi de critica mea Asa, hai sa vedem :

1. Descrierea- Hmm, descrierea o ai. Insa cum a spus si Kris'u ai mai repetat unele cuvinte. Mhm, imi place descrierea, se vede clar ca ai evoluat. Sunt mandra de tine tine-o tot asa, imi place !

2. Dialogul- Nu e lung si nici sec. Foarte bine, felicitari. Observ ca tu stii unde sa il adaugi, ma incanta asta.

3. Actiunea- Nu mi se pare grabita. Ma bucur ca nu tragi lucrurile de coada, ca nu sari de la o idee la alta ci mergi lent. Foarte bine. Insa ideea poate fi dezvoltata.

4. Estetica- Bineinteles ca eu de fiecare data am nemultumiri la acest capitol. Deci, am observat ca uneori nu ai pus punctul " . " ai grija la asta. Ai grija si cu scrisul la plural, ai destule greseli cu scrisul la plural. Uneori ai mai inceput propozitia cu litera mica, ai grija.


Greseli de tastare, ortografie si gramatica :

" cu '' -"cum ''

"aceea '' - "acea ''

" obraji rosi '' - "obrajii rosii '' Deoarece este la plural

" colegi '' - " colegii ''

" ochi '' - "ochii ''

" sper '' - " spre ''

"interogeze '' - "interogheze ''

" colegi '' - " colegii '

" aceiasi '' - " aceeasi ''

" unuei '' - " unei ''

"alabastru '' - " albastru "

" indurare '' - "indurerare ''

"rosiataca '' - "rosiatica ''

"usutre '' - " senzatie ''

Asta a fost tot ce am avut de zis. In rest mi-a placut, ideea e frumoasa, foarte frumoasa si originala, imi place.

Haide cu next-ul, spor la scris si la idei !

Pupici dulci !

Mrr

Ma bucur ca ai pus next-ul. Sa vedem ce pot zice:

Descrierea- E buna si imi place. E mult mai multa si exprimi bine sentimentele lui Abby. Felicitari te descurci din ce in ce mai bine.

Dialogul- Nu e mult si nici sec. Sti cand sa-l pui si se imbina frumos cu descrierea si actiunea.

Actiunea- Nu e grabita. Imi place ca mergi lent si nu tragi lucrurile de coada.

Estetica- Am observat in doua locuri ca ai inceput niste propozitii cu litera mica: prima e la inceput iar a doua propozitie pe la miloc. In unele locuri nu ai pus virgula cum trebuie si lipseste si punctul. Mai multa atentie la estetica. Precum au spus si Kiri si Bubu ai greseli la scrisul la plural.

Greseli de tastare- sunt in general aceleasi pe care le-au enumerat Kiri si Bubu

cu - cum

aceea - acea

obraji rosi - obrajii rosii e la plura

colegi - colegii

ochi - ochii

sper - spre

interogeze - interogheze

colegi - colegii

aceiasi - aceeasi

unuei - unei

alabastru - albastru

indurare - indurerare

rosiataca - rosiatica

usutre - usture

senzatia - senzatie

pe zice trece - pe zi ce trece

aceea fantoma - acea fantoma

Asta e tot ce-am avut de zis. Imi place mult sa sti si abea astept urmatorul capitol.
Mult spor la scris si multe idei!

Imi place acest capitol si sincer m-ai facut curioasa in legatura cu ce se va intampla in continuare. Multe idei si o tona de pupici!

Emm, vad ca incepi sa te descurci mai bine si asta ma bucura pentru ca asculti sfaturile noastre.

Am observat niste greseli :

,, cladura '' - caldura
,, neat '' - neant
,, maini '' - mainii
,, minte '' - mintea
,, minti '' - mintii
,, usi '' - usii
,, Chir '' - Chiar
,, explicati'' - explicatii
,, bunici '' - bunicii
,,...cum stateam noapte, zi, noapte si iar zi ...'' - Ei bine aici nu prea imi place cum suna. Puteai sa scrii doar o data ,, noapte'' si ,, zi ''.
,, perfuzi '' - perfuzii
,, Primul, care ne-a parasit, a fost bunica ... '' - ,, bunica '' e feminin..deci suna mai bine ,, Prima ''
,, prabusisem '' - prabusisem
,, pleng '' - plang
,, doctori '' - e la plural deci este ,, doctorii ''

Cam atat am vazut eu. Ai grija la repetitii si la modul cum scrii ca sa se poata inteleaga.

Descrierea - ei bine imi place. Fata de la inceput cand nu prea descriai acum e mult mai bine. Ai descris ce simtea fata si ce se intampla.

Dialogul - nu mai este asa de lung si nu il mai pui cand nu este nevoie ci se imbina cu descrierea si naratiunea.

Actiunea- nu o grabesti, ci descrii ce se intampla cu personajele si nu sari de la o idee la alta sa nu se mai inteleaga nimic.

Estetica - ma bucur ca lasi spatiu dupa semnele de punctuatie. Nici aici nu mai am ce comenta.
Ai insa grija la unele cuvinte sa nu le repeti deoarece nu suna prea bine. Incearca sa le mai inlcouiesti sau sa formulezi altfel.

In rest mie imi place si astept capitolul urmator.
Spor la scris si la idei.
Pupici

Vai , cat de interesant poate fi ficul . Si imi place si mai mult ca este cu fantome.

Pune next ca de nu te mananc !

foarte interesant,dar nu crezi ca abby e cam egoista?adik,da,poate e o trauma pt ea sa vada fantomele si sa treaca prin toate astea,dar fiind singura care le vede are datoria de a le ajuta!si doar nu vrei sa spui ca vroia sa il lase pe pusti sa moara acolo de frica de a nu ajunge la directo!in plus fantomele pot fi prieteni mult mai buni decat oamenii,in cazul de fata...nu crezi?tot ceea ce iti cer este sa o faci mai saritoare si mai curajoasa pe abby,atata tot!desi a avut ceva curaj sa treaca prin toate alea,cu faza n care se taie si...stii tu...in rest,ficul e genial!!!vreau next!