Debate.

Pazea! [Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine] Am picat si eu pe-aici!!!!:)))=)))
Deci...eu ma consider o pisica impunatoare! :D Nu ma las atat de usor calcata in picioare si cand stiu ca am dreptate spun ce am de zis, dar cand ma apuca pe mine "piticii":)) devin o leoaica in toata regula! :P In acel moment va recomand sa nu va apropiati de mine!=))) V-am spus asta doar sa nu ziceti ca nu ati stiut!:))=))
Dar eu pot zice ca am putin din fiecare caracter "pisicesc", depinde de situatii!:)):P [Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]

Grrr..ce de pisici am aici! So` sa va intreb inca ceva!

Ce sport practicati? SAu ce sport v`ar placea sa practicati?;;)

R: E una nu practic un sport anume cu profesor cine stie ce, insa daca ar fi s`o luam asa practic singura: ciclismul, skatebording`ul,[aci includem role skate, patine si alte de`astea], tenisul, si trasul cu arcul si poate putina echtatie am facut cateva luni duapa acre `nam mai mers. Pur si simplu mergeam la bunicu si`l calaream poe Mircea de una singura si acum o fac! =]]]]]

Dar voi ? ;;)

Subiect: Comunicare. Sam 18 Feb 2012, 19:22

Vorbele sunt punţile de legătură între oameni, ar spune cineva. Aş fi de acord. În general, toate probleme sunt provocate din lipsa comunicării. Nu mai avem timp să stăm să discutăm, să ne spunem sentimentele, trăirile şi ofurile. Facem totul pe fugă şi lăsăm comunicarea tot mai în spate.
Soţul îşi părăseşte soţia pentru că pur şi simplu nu mai comunică.
Soţia îşi părăseşte soţul pentru că el e prea ocupat ca să o mai poată asculta şi pe ea.
Părinţii îşi bat copiii fără să se mai intereseze şi de partea lor de poveste.
Copiii pleacă de acasă pentru că nu se pot înţelege cu părinţii. Angajaţii sunt nemulţumiţi pentru că au impresia că pe ei nimeni nu-i ascultă, şefii sunt irascibili pentru că nu au timp să comunice cu nimeni. Am devenit mono silabici, uneori ne înţelegem doar din gesturi şi lăsăm cuvintele deoparte. Ni se pare mai important un telefon decât propriul copil.

Ni se pare mai interesant un meci de fotbal decât nevasta care plânge. E mai bună o telenovelă decât un soţ nemulţumit. Încet, încet ne cufundăm în ceva nedefinit, fără cuvinte.
Vrem soluţii. Vrem să ştim de ce ni se destramă căsnicia. De ce copiii nu ne mai ascultă şi de ce părinţii nu ne înţeleg. Angajaţii îşi dau demisia în grup şi toată lumea ne ocoleşte. DE CE? Căutăm răspunsuri. Mergem la psihologi, la biserici şi la vrăjitori încercând să ne regăsim. Avem un strigăt mut al disperării.
NU MAI COMUNICĂM!

Acolo greşim!

Am observat ca atunci cand stai acasa (fara scoala) iti vin multe idei. Unele bune altele....nu mai conteaza
Ok. Deci ma gandeam sa avem un topic unde sa facem un fel de blog al forumului. Si aici fiecare utilizator isi va posta opinia, sau doar va comenta, despre un anumit lucru, o anumita fiinta, o anumtia trupa etc. ; din punctul sau de vedere.
Ca un blog adevarat...
Incep eu.

Anturajul

Astazi vom vorbi despre un subiect de multe ori ocolit, si anume ANTURAJUL. Ce este anturajul? Partile lui pozitive si partile lui negative.
Ii multumesc lui Uzzi din B.U.G. Mafia pentru acest citat remarcabil.
Va mai aduceti aminte cand erati mici si le spuneati parintilor orice? Lucruri gen ce a mai facut Ionica, cu cine s-a mai cuplat Maria sau lucruri gen "Mami, mami, Miruna s-a apucat de fumat!"Aceste lucruri au facut parte din copilaria noastra. Copilaria fiecaruia dintre noi. Dar ceea ce este mai important, mai tineti minte ce va raspundeau? Daca nu, va reamintesc eu. "E din vina anturajului scumpo/scumpule. Anturajul strica copii buni!" Evident ca pe atunci nu intelegeati o iota despre ce e vorba. Insa crescand ati inceput sa percepeti mai bine.

[Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]

Ideea in sine este urmatoarea. Ne iubim parintii. Unii chiar fara a-si da seama. Dar parintii nu trebuie si nu au voie sa ne spuna cine sa faca parte din anturajul nostru.
Asa cum spune si Uzzi in versurile sale, anturajul are parti pozitive si parti negative. Vi s-a intamplat vreodata ca anturajul sa va impinga spre ceva ce oamenilor li se pare necuviincios din partea unor adolescenti? Sa te impinga sa bei sau sa fumezi. Presupun ca da. Si mie mi s-a intamplat, insa nu regret.

Asta poate fii luata ca o parte negativa a anturajului. Important este sa nu va lasati purtati de el. Sa nu ajunga sa va controleze pe voi. Parerea mea este ca trebuie sa fim egali in grupul de prieteni. Toti sa aiba dreptul la liberul arbitru si libera exprimare. Sa stii cand sa te opresti si in acelasi timp sa sti cand sa continui fara a regreta mai tarziu.

Dar asa cum spuneam, prietenii si grupul tau au si parti pozitive. In momentele grele doar ei te pot scapa de belele. Cand ai nevoie de ceva anturajul este acolo si daca iti sunt prieteni te vor ajuta indiferent de consecinte.

Parerea mea este ca anturajul nu este facut numai pentru a-ti face timpul sa treaca mai repede sau pentru a scapa de plictiseala. Anturajul este facut pentru a va sustine reciproc, pentru a capata incredere unii in altii si pentru a va divedi ca oricat de grele ar fii problemele adolescentine vei fii intodeaua sustinut de oamenii cu care te asemeni si care te cunosc la fel de bine ca pe ei insasi.

Imi iubesc prietenii, pe toti. Si niciodata nu o sa le reprosez nimic. Deoarece daca eu am calcat stramb este propria mea initiativa si gandirea mea.
Mai pe scurt: Nu-mi voi invinui niciodata prietenii penru o greseala daca eu am fost constienta de ceea ce fac.

Dar voi? Cum procedati?

Topic mutat la -> Discutii libere.

Topic mutat la -> Discutii libere.

Subiect: Re: Debate. Sam 01 Dec 2012, 18:44

Anturajul poate fi bun si prost. Poate fi in avantajul nostru sau in dezavantajul nostru. Eu sunt de parere ca parintii nu trebuie sa ne spuna cu cine sa fim prieteni sau nu. Indiferent daca ei au dreptate sau nu. Pentru ca trebuie sa facem propriile noastre greseli ca sa invatam din ele. Nu e bine sa stai departe de probleme, indiferent de cat de ciudat suna asta. Doar asa simti ca traiesti. In lumea asta trebuie sa inveti sa traiesti si cu dezamagiri/suparari/momente urate. Pentru ca asa este, asta este lumea in care traim. Si nu o sa inveti niciodata cum sa treci peste probleme sau sa faci fata pericolelor decat daca treci prin propriile tale greseli, doar asa poti. Pentru ca parintii nu vor fi toata viata langa tine. Eu stiu mai bine dap !

Subiect: Re: Debate. Sam 01 Dec 2012, 19:25

Este adevarat ce ati spus, amandoua. Totusi, la un moment dat trebuie sa existe si o limita. Adica, dupa parerea mea, nu toate greselile trebuie incercate pe propria piele pentru a vedea cum este mai bine sau pentru a da singuri cu capul de pragul de sus si a ne indrepta, in cele din urma, pe calea cea buna. Spre exemplu, daca anturajul este unul cu o reputatie proasta si din intamplare sau nu ai fost si tu cooptat acolo, este destul de periculos sa incerci totul pe pielea ta. Nu spun neaparat ca trebuie sa te gandesti ca mereu va fi cineva care sa iti spuna daca ceva e bine sau nu, insa uneori sfaturile din partea persoanelor mature, mai in varsta decat tine - mentionez ca nu trebuie sa fie neaparat parintii - sunt utile. Nu toate greselile merita incercate! dap !

Subiect: Re: Debate. Sam 01 Dec 2012, 20:56

Adevarat. Nu spun ca nu e bine sa primim sfaturi de la persoane mai mature. Ci ca nu e bine sa fi tinut in " lant ". Pentru ca in cele mai multe cazuri, atunci cand lantul acela se rupe .. e mult mai rau. Atunci incep lucrurile urate si momentele cele mai proaste. Iar cand iti dai seama e si mai rau

Subiect: DEBATE CLUB Lun 24 Dec 2012, 12:04

De astazi, 23 decembrie, clubul de dezbateri va fi deschis.
Va asteptam sa va inscrieti, sa va spuneti parerea si sa argumentati pro sau contra. In acest lucru consta acest club.
Fiind prima editie, timpul de dezbatere al subiectului va fi mai mare, pentru ca dumneavoastra sa aveti timp sa va inscrieti.
Primul subiect dezbatut este TELEFONUL MOBIL. Cu totii avem o oarecare dependenta fata de acesta, fie ea mai mica sau mai mare.
Sunteti PRO sau CONTRA confiscarii telefonului mobil in caz de exces de utilizare a
acestuia? Argumentati si contraargumentati! Spuneti-va parerea!
La final, argumentul (pro sau contra) ales de cei mai multi dintre dumneavoastra va fi desemnat ca cel castigator
al editiei si al subiectului.

Subiect: Re: Debate. Lun 24 Dec 2012, 12:55

Mai există un topic ca acesta. Nu are rost să fie două, aşa că le voi fuziona.

Subiect: Re: Debate. Lun 24 Dec 2012, 17:40

Eu sunt contra confiscarii telefonului mobil. Poate ca o sa am o problema candva, si voi avea nevoie sa sun pe cineva. Ce voi face fara telefon? Mi se pare o prostie, plus ca nu fac nimic neobisnuit cu el lough

Andreea Drăgan · Subiect: Re: Debate. Lun 24 Dec 2012, 18:41

Telefoanele sunt foarte periculoase dacă se folosesc in exces. Majoritatea dintre noi - eu nu îl folosesc chiar aşa de des - îl utilizează în foarte multe scopuri. De exemplu să-şi activeze alarma la telefon, ca să fie trezit, automat işi va pune telefonul sub pernă sau lângă aceasta, automat persoana respectivă este expusa aproximativ 10 ore la radiaţiile emise de acesta. Să apeleze pe cineva, iar acele conversaţii - suma timpului cu telefonul la ureche - va fi mai mare de o jumatate de oră - maximul timpului ce îl poţi petrece cu telefonul lângă tine. Creierul poate fi afectat direct - radiatiile emise - si indirect, prin neştiintă. Indirect, ar fi că majoritatea îl folosesc şi pentru a-şi face nişte calcule, credeţi-mă că mulţi au ajuns să nu ştie tabla înmulţirii deoarece există această aplicaţie.
Mulţi doresc şi să fie anunţaţi de către telefon când este o zi mai specială. Sincer, eu m-aş simţi prost ca o prietenă de a mea să ştie de asta pentru că şi-a notat în telefon. Mi se pare stupid.
Barbaţii care-şi ţin telefonul în buzunarul de la pantaloni pot suferi peste o perioadă de impotenţă. Cei care-şi ţin telefonul în buzunarul de la piept ajung să aibe probleme cu inima. Eu zic ca atunci când se formează o dependenţă de acesta, să fie confiscat pentru că urmarile sunt cu mult mai grave, decât o lună când plângi după telefon.

Subiect: Re: Debate. Joi 27 Dec 2012, 22:14

Eu una cred ca as omora-o pe mama daca mi-ar confisca telefonul=)) . Da sunt cam dependenta de el si stiu ca este foarte periculos adica in unele tari sau amplasat niste perne gigantice pe stalpurile de lumina pentru ca adolescentii cand scriau mesaje nu erau
atenti si se alegeau cu nasu spart sau maxilare rupte :)) mi sa parut foarte amuzant cand
am auzit dar sper sa nu mi se intample asta vreodata :o.

Andreea Dincă · Subiect: Re: Debate. Joi 27 Dec 2012, 22:18

Nu as putea sa stau fara telefon...Mi s-a intamplat mai de mult...sa se supere mama pe mine si mi l-a confiscat...A fost ingrozitor..:-j

Subiect: Re: Debate. Vin 28 Dec 2012, 00:34

Da, atunci cand esti predispus acelor probleme este destul de nasol. Dar, oricum, este bine sa nu folosim telefonul in exces. Eu oricum dorm cu el langa mine in fiecare seara ..

Telefon? Hmm, telefonul il folosesc pe post de "pc" cand sunt la scoala si sa dau telefonane ori sa ascult muzica. Deseori il las pe unde apuc si intreb lumea: A vazut careva telefonul meu :))) ?

Paaai, eu de Craciun am primit un telefon mai .. performant si de atinci il folosesc mai all day. Il iubesc, e ca si copilutul meu =))) Stiu ca vi se pare o porcarie sa fii obsedat de un telefon, dar cand ai un '' bebelas ca ala '' , mrrr rolling on the floor

Mie daca mi s-ar confisca telefonu mi-ar parea defapt rau ca nu ma mai pot juca jocuri si nu pot suna pe nimeni . Eu de vreo 3 luni m-am mutat in Baia Mare, inainte locuiam intr-un satuc din aproapiere. De atunci de fiecare data cand vroiam sa merg acasa aveam nevoie de telefon, de mica am nevoie.
Ma rog, nu asta e povestea...
Eu fara telefon ... ahh, horrible. rolling on the floor

Sincer acuma, la cat de forever alone is, numa pe el il am rolling on the floor

. :-<

Hi baby !
Am trecut si eu pe la topic-ul tai, care mi se pare foarte adevarat si de urmat.Este per total adevarat, tot ce ai spus.
Trebuie sa recunosc ca nu fac din pacate parte dintr-un anturaj de nota douazeci, dar cu timpul am invatat ce 'sa fur' de la prietenii mei si ce sa nu.Aproape toate cunoscintele mele vechi, care au acum o varsta mai frageda decat mine, au un anturaj total nepotrivit.Cunosc o gramada de cazuri in care de exemplu din cauza anturajului si la indemnul asa zisilor 'prieteni' unii oameni decurag la niste gesturi nepotrivite/necuvincioase.
O persoana care avea* de nota zeci intotdeauna si din cauza unor oameni au ajuns sa fumeze, sa se drogheze, sa plece afara din tara, etc.
Concluzia este ca fiecare isi alege anturajul care il va urma pe parcurusul unor ani, la o varsta destul de tanara (pubertatatea) iar atunci parintii au cel mai mare rol.I-au lasat sa se joace in groapa de nisip toata ziua pana la un moment dat, dar pana la urma trebuie sa inetrvina si ei.
Anturajul conteaza foarte mult spre drumul cand devi un adult ;)

Hi baby !
Am ajuns si eu pe aici ....
Asa, chiar daca sunt total de acord cu tine, nu stiu daca sunt sincera cu mine. Si mie imi place sa comunic, mai ales cu prietenii mei ( cati sunt acolo ) dar in rest sunt muta. Mereu ii spun mamei cand ma deranjeza de la ceva : 'Daca ai ceva important de spus, spune-mi ! Daca nu, taci !'. Si se mira de acest lucru, dar mi se pare corect. Poate asa sunt eu. Ori ti o convesratie de durata si cu un inteles, ori taci acolo in banca ta. eu nu sustin si niciodata nu o sa sustin o conversatie 'proasteasca' de genu : 'Ce faci, bine tu, ce mai zici, etc' Urasc ! Revenind la conversatia in sine, este adevarat ca omul trebuie sa comunice, cu atat mai mult cu atat mai bine. ( ca mersul )
Imi e mila cel mai mult de acele persoane de varsta frageda care refuza sa comunice si decurag la o inchidere totala in sine sau ajung la gesturi necugetate sau in cel mai bun caz, la un pshiolog.
Si inca ceva, daca tot si spus cum se creaza divorturile, tin neparat sa spun cum tinerii in primele luni dupa casatorie sunt 'infloriti, alintati, in al noua-lea cer' dar abia APOI dupa ce se acomodeza si fiecare e la serviciul sau ( desigur dupa o luna de miere minunata ) incep certurile pe subiecte deerite. (ex. necomunicarea)
Concluzia este ca daca vrem sa fim placuti si sa ne simtim in primul rand in largul nostru, trebuie sa comunicam.Iar pentru cei care vor cu adevarat sa aiba un vocabular de nota zece, sa cumpere cu drag un dictionar de neologisme ! :D

Consider că lumea nu e chiar aşa de retrasă şi necomunicativă. Însă am ajuns să ne chinuim să întreţinem un dialog decent. Nu ştiu exact care este problema lumii, chiar şi a mea, fiindcă până la urmă şi eu tac - însă sunt ruşinoasă, asta e altă treabă, cred. Oricum mulţi sunt interesaţi de alte treburi şi te ignoră, te lasă singur şi dacă îi saluţi sau începi o discuţie drăguţă, te cataloghează ca fiind o persoană băgăreaţă sau disperată. Depinde acum, dar sunt multe exemple, cu adevărat trebuie să comunicăm mai des şi mai ales faţă în faţă, desigur pentru cei care stau la o distanţă mare, telefonul, internetul este o obţiune mult mai bună, dar aşa în general trebuie să încercăm să ne impunem punctul de vedere şi să încercăm, chiar dacă ajungem să ne chinuim, să purtăm o discuţie frumoasă, decentă.
Sunt sigură că lumea nu e aşa de rea, dar mereu dă impresia, poate chiar ăsta este adevărul, oameni devin din ce în ce mai ignoranţi şi preocupaţi de bazaconii. Trist.
Oricum există soluţie pentru toate, însă dacă aşteptăm ca alţii să facă primul pas, atunci putem să aşteptăm în continuare.
În general eu consider că e bine dacă eşti deschis ca persoană, eu una sunt aşa, eu deobicei fie că am cunoscut o persoană acum, îmi las frâu emoţiilor şi le împărtăşesc, cum şi la rândul său, celălalt de lângă mine, ajunge să se destindă. Am învăţat că indiferent dacă spui doar "Bună, ce faci? Eşti bine?" e de ajuns pentru ceilalţi să înţeleagă că îţi pasă şi că eşti acolo pentru ei, că te interesezi. Într-un fel sau altul e bine să te intereseze de cei din jur, dacă tratezi cu indiferenţă, apare şi această fisură, care ne înghite glasul, parcă.
În fine, într-un final depinde şi de om cum este, acum nu toţi sunt vorbăreţi sau mai ştiu eu cum, dar e bine să comunicăm des, să ne destindem şi să ne interesăm mai mult.

Hei, am trecut și eu pe aici. Mi se pare un subiect foarte interesat și mă bucur că este atins aici. Păi, opinia mea este că fiecare își alege anturajul. În momentul când ești în acel grup de prieteni și îi cunoști, poți lua singur decizia să ieșit de acolo dacă nu vrei să faci același lucru ca și ei. Eu acum câțiva ani stăteam într-un grup numai de fumători, și nu am fumat niciodată. Părerea mea e că depinde și de cât de influențat poți fi, eu de exemplu nu sunt deloc. E alegerea mea dacă vreau să fac ceva și n-o să las pe nimeni niciodată să hotărască în locul meu.

Telefon.. Doamne.. Abia de Craciun am avut si eu un telefon calumea., Nu suport sa nu il am in mana, am un mic soc daca nu il simt in buzunar. Mama mereu imi spune ca sunt dependenta de el, si mai ales cand il '''butonez'''. Nu mama, nu sunt dependenta neaparat de telefon, sunt dependenta cu persoanele cu care vorbesc prin mesaje! .

Paii, eu nu prea pot sta fara telefon. Si mi se pare o adevarata prostie sa il confiste cineva. Mai ales la scoala. Da, poate nu trebuie folosit la teste, sau in timpul orei, dar cand profesorul sta si doarme efectiv pe catedra, cu pretextul ca ii este rau, noi ce sa facem..? Ascultam muzica in casti, ori vorbim cu alte persoane.

Dupa ce se termina cu raspunsurile cu vedere la telefon, adaugati intrebarea :>Ce parere ai despre programa scolara? Motiveaza-ti raspunsul. <

Subiect: Re: Debate. Vin 08 Feb 2013, 21:34

Waaaa' ? [Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine] Fara telefon ?! No, no, no.
Sunt contra confiscarii telefoanelor.
Si oricum, se aude alarma si daca il tin sub pat. [Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]
Deci eu nu dorm cu telefonul sub perna.

Programa scolara.. Bullshit !
E o por*arie. Unele chestii prea complicate, altele puse de umplutura.
Si cu asta am zis tot.

P.S: Un ministru calumea nu mai apare, dupa atata timp, tot numai cu fra*eri ne pricopsim. [Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]

Subiect: Re: Debate. Vin 08 Feb 2013, 21:43

Programa școlară.. După părerea mea nu e chiar atât de "echilibrată." Ca de exemplu, la liceu, la profilul uman din clasa a 11a nu se mai face matematică, fizică, chimie și biologie și au doar o oră de științe ale naturii unde sunt toate băgate. În schimb, la profilul real ce se întâmplă? Nimic. Nu spun că nu aș vrea să fac anumite materii, dar materiile care nu sunt pentru acest profil nu ar trebui să fie așa încărcate, eu sincer învăț mai mult la istorie și geografie decât la fizică și chimie care sunt materii pentru profilul meu.