O mai privi cateva secunde nepasator si rece precum inima sa impietrita. Zambi cu coltul gurii, parca victorios de fapta sa. Nici nu-i mai pasa de ranile pe care le are. Era destul de ranit si el. Sangele de pe trul sau se imbiba cu hainele sale moi dar foarte murdare. Avea taieturi mai pe tot trupul, leziuni, si 2-3 coaste rupte. Dar nu-i pasa. Considera ca moartea Sakurei era o victorie si un semn spre glorie. Se ridica de deasupra ei, si o intoarce cu piciorul pe burta ca sa nu-i mai vada chipul. Trupul Sakurei se aseza singur intr-o pozitie destul de inconfortabila. Mana dreapta era prinsa sub trupul ei si rasucita. Daca ar fi treaza, Sakura ar simti o durere infundata. Parul ei abia tecrut usor de umeri, se incolacea pe pamant in bucle cu fire rasfirate. Restul, ii era intins pe spate, fiind colart cu rosu sangeriu, de la rana de la ceafa. Si inca il colora, deoarece sangele curgea golind tot trupul fetei, ca un izvor gol. Si ca totul sa fie si mai sobru si deprimant, acea noapte adanca anunta ca se va mentine inca cateva ore bune. Stelele si natura din jur, erau martorii la aceasta posibila crima. Dar si ochii criminalui , ochii cruzi cu vapaie salbatica, erau martori la fapta de o cruzime rara...
Se auzeau doar animalele nocturne ale naturii, si cate un sunet ciudat produs si de alte susrse, poate chiar de oameni sau vant. Sasuke isi ridica privirea la cer, si apoi, cu pasi mici si inceti pleca spre marginea acelei platforme de pamant si sari pe panta. Isi folosi chakra ca sa-si aline coborarea si sa nu cada din nou. Facea miscari gratioase ca si cum ar merge cu placa de zapada. Ajunse jos intr-o vale secata, dar cu multa vegetaie deasa in jur. Era un loc deprimant ce pare distrus de la atatea blesteme si calomnii. Copacii erau goli, fara frunzele calduroase. Plantele aveau frunzele arse si distruse. Iar pamantul era sterp si rece.
Intre timp, Madara isi termina atacul din care nu iesise prea victorios. Maine dimineata avea degand sa o foloseasca pe Sakura cu un scop: Sa o schimbe pe Jinchuriki. Insa, asta se va intampla, daca va mai avea pe cine da la schimb. Ajunse, dupa un drum lung, la intunecoasa ascunzatoare. Pe holurile largi si lungi, se auzeau ecourile pasilor sai. Aveai impresia ca cineva era in urma sa si il urmarea. Apoi, o umbra suspecta ii apare inaintea sa. Acea umbra se lungea tot mai mult datorita luminii. Apoi, in fata sa nu aparu nimeni altul decat Sasuke care parea gandit si concentrat la ceva anume. Madara observa imediat starea jalnica al lui Sasuke si incepe sa banuiasca ceva urat de tot.
-Sasuke... Unde e fata!?intreaba Madara incruntat.
-Am ucis-o, spuse Sasuke cu indiferenta privindu-si palmele pline de sange.
-Ai innebunit?!ridica Madara tonul la Sasuke atrangandu-i atentia brunetului. Am adus-o aici, ca sa ne ofere informatii depsre Uzumachi Naruto si Killer Bee!!!
-Trebuia sa o interoghezi inainte sa o lasi pe mana mea!!spuse Sasuke incruntat.
Apoi pleca mai departe spre camera sa. Trecu pe langa Madara ca o furtuna, privind cu coltul ochiului inapoia sa, doar ca sa capteze putin starea lui Madara. Intradevar, Madara era furios. Strangea din pumni si tremura mai ceva ca un seism. Ii venea sa-l ucida pe Sasuke pentru asta, dar nu se putea atinge de brunet daca vroia sa-si indeplineasca planurile. dar avea si de fata nevoie, deoarece si ea era parte esentiala a planului sau. Acum ce va face?
Numai soarta va decide daca Sakura mai traieste sau nu, inca...
Fapta lui Sasuke atinse noi culmi ale intunericului. Ura si dispretul cu care a ucis-o pe Sakura, a dovedit ca nu mai e capabil sa simta, ca a devenit ceva ce doar un singur cuvant il poate denumi:inuman. Inuman precum bestiile si demonii care au distrus ttari sate intregi, pe care oamenii le foloseau ca arme supreme in razboaie, in timp ce altii fugeau de ele.
Sasuke ajunge linistit in camera sa obscura si martora la chinurile si viata brunetului. Isi duse mana la cap, acoperindu-si jumatate de fata. Isi reactiva inca o data Sharinganul Etern. Isi lua apoi mana, lanand in urma ei o fata plina de sange care curgea pe betonul rece. Apoi, isi privi palma cu niste ochi mari parca iesiti din orbita. Zambi cateva clipe si apoi incepe a rade zgomotos si nebunatic bucuros de fapta sa.
-Acum stiu sigur ca ca am atins cea mai inalta culme a intunericului.... Voi distuge Konoha, si il voi distruge si pe Naruto!!
Asta era monstrul in care Sasuke s-a transformat. Odata cu moartea Sakurei, si-a asigurat drumul catre razbunare. Pentru el, acest lucru, adica moarte fostei sale colege, a insemnat un simbol important si esential. Acum, era total scufundat in acel intuneric numit.... ura....