[b]5.O fosta viata

-Sunteţi încântătoare, mademoiselle, ma complimentă micuţa servitoare, împreunându-şi palmele într-un acces de bucurie.
-De parcă ai putea spune altceva, Marie.
Vocea mea cam tăioasă nu reuşi să topească scânteia de admiraţie din ochii copilei. Ma privea în continuare cu o naivitate cumva dulce, care imi făcu inima să sune. Imi plăcea fetiţa în acelaşi mod în care i-ar fi plăcut un câine: pentru servialism, blândeţe şi devotament. Ma lega de ea sentimentul de cvasidependenta care leagă toate fiinţele umane. Domolită totuşi în avântul său, Marie îşi plecă genele cuvincioasă , roşind de o ruşine secretă. Imi inclinai bărbia cu bunăvoinţă.
-Mai asigură-te o dată că florile sunt prinse bine, draga mea. Apoi te poţi duce să te schimbi. Am rugat-o pe Giselle să îţi pregătească o rochiţă cenuşie şi să îţi pieptene părul după moda cameristelor germane, urmă, văzând cum pupilele fetei se măreau din cauza şocului. Va trebui să fi şi tu prezentă, alături de doamna mea de companie. Aşa se cade, ca o fetiţă ce face parte din alai să poarte cununa de lămâiţă. Pentru prosperitate. Cred că şi Aidei îi va face plăcere să vadă ceva ce îi va aminti de casă.
Marie avea obrajii îmbujoraţi şi buze tremurânde. Părea că palpită, că se zbate şi că se înalţă către o exaltare pură. Pentru o clipă, imi trecu prin cap ce frumoasă avea să fie mica servitoare. Totul dură însă doar un moment, apoi tabloul îşi reluă relieful cotidian şi gri. Cu mâinile care, pentru o secundă, îngheţaseră în pletele mele , continuă să învârtă cu dibăcie firele negre ale părului lucios. Pendula răspândea zgomotul uşor al paşilor de secunde.
-Sunteţi gata, mademoiselle.
Glasul ei avea un fior de nerăbdare şi degetele începuseră din nou să îi tremure. Pomeţii albi îi fură invadaţi de un alt val de sânge fierbinte.
Azi era ziua canda ma indreaptam spre altar ,rochia alba era una simpla pura .Iar in par isi aveau loc un buchet de albastreale.Erau preferatele mele.
Raul era cel sortit mie .Era un barbat puternic si prafuit dar acea prafuiala nu ii lua din stralucire.Avea ten masliniu si bucle negre.
EL a fost motivul sinucideri mele .Pentru el am ajuns eu in iad .Nu il iubeam si nici el pe mine ,dar sub jugul societati,mureai cum am facut eu sau te conformai si te prefaceai ca viata ta e un vartej de bucurie si fericire.Nu am suportat niciodata acest joc murdar ,o prefacatorie.

Imi amintesc spusele fratelui meu .
“Într-o lume în care e greu să fii bărbat, trebuie să fie îngrozitor să fii femeie. Dar mergi înainte, Vall. Dacă fericirea chiar nu există, aleargă înspre inexistenţă toată viaţa.“
Cata dreptate a avut dar acum eu putrezesc in iad.Imi ling ranile din ce in ce mai mult .Se spune ca timpul vindeca ranil ,e cea mai mare aberatie pe care am auzit-o in toata viata si existenata mea de dupa .Timpul nu vindeca ranile ,el le adanceste si provoaca ma multa durere si regrete.
Am incercat sa zambesc de fiecare data cand viata m-a ingenunchiat ,ai de fiecare data am reusit .In iad sau pe pamant am fost cu frumtea sus si nu m-am umilit .Si chiar daca eu ar trebui sa raspandesc ura si haos eu incer doar sa imi continui exsitenta mea jalina in liniste .In linistea acestei magherniti ,in linistea iadului .

Intradevar un fic superb, o descriere fantastica si un limbaj si o imbinare a cuvintelor aparte dar, scumpa e a treia oara cant esti avertizata un capitol trebuie sa contina minim 20 de randuri. Intradevar ai ceva mai multa expansiune la ultimul capitol dar ai doar 18 randuri. Te rog frumos sa nu ti se mai faca observatie inca o data

Mult succes la scris in continuare

6.O reintalnire dureroasa
Inchid ochii.Cerberi iar prinsesera un grup de ingeri.


Ingeri izvoare nesecate de bine intruchipate in trupuri omenesti .
Le auzeam tipetele .Lilith ii tortura ,le smulgea aripile .Iar "Pufoseniile "cum le spune ea ,incercau sa o otraveasca cu sangele lor .Lucifer privea amuzat intreaga scena.
Lilith este imparteasa iadului.Sortita lui Lucifer.Legenda spune ca trait in Pardis.Dar sfidnd legile Domnului si pe Adam a cazut in iad.Este intruchipata intr-o femeie inalta ,uscativa cu un par lung si negru .Pielea ei este alba ca spuma laptelui si evidentiiaza ochii rosii insetati dupa ura ,durere, sange.


Imi apar lacrimi de sange .Le auzeam strigatele implorarile dar ma uitam in gol .Si eu sunt o prizonierea ca si ei .Degeamba cer indurare aici numeni nu le poate raspunde .Degeaba asteapta mantuire ,cand au intrat in iad au devenit blestematii.


Desi nu aveam inima ,in aceea secunda am simtit-o ca mi s-a frant intr-un milion de bucatele...am inchis ochii sperand ca o sa-i vad chipul si am reusit.Acest lucru mi-a adus o lacrima,o lacrima din sufletul meu mizerabil.
Darius era unul din acei ingeri torturati .Zambea sadic in timp ce Lilith ii sfarsea existenta.In jurul lui zburau organe ,intestine.Lilith le rupea mainile si picioarele .Albul acela orbitor al aripilor lor era acum patat de sange.

Flash back:
Plangeam ,ma umileam in fata papusarului suprem .Il rigam sa il crute nu puteam suporta ideea ca el va ajunge ca mine.Un vierme cu suflet putregait .-
-Jura ca il vei mantui orice ar face .Iti voi da in schimb orice vrei .
El incuvinta usor .Cu o mana imi sterse lacrimile mele care se prelingeau pe obraji .Si apoi disparu.
Eu ramasesem in acel exil dintre iad si rai.Ramasesem in obscuritate,incercam sa urlu dar nimeni nu ma auzea incercam sa ma ascund dar nu puteam.
Eram o pat de lumina intr-un intuneric aparte .
End Flash Back
Jurase ca il va mantui .Si acum ce facea?Il timitea la o moarte de chin !
Voiam ca totul sa fie un vis .Sa ma trezesc lenesa din pat .Sa vad razele soarelui .Sa simpt din nou ploaia .Sa simpt din nou lacrimile cerului ..Sa pot visa ,iar visele mele sa devina realitate .
Dupa atat chin si foc voiam o clipa de liniste .Sa imi vad corpul racorit de apa .Sa ma vad din nou cu viorele in par .Sa fiu din nou eu .
Si uite asa am facut si capitolul 6.Ehh sper sa va placa .As vrea sa il dedic :The Shadows ,Choco ,Chrisu ,Issabella ,Crin*alb***floare*gingasa.Si tuturo celor care imi citesc si mi-au citit ficul .

Capitolul

Si ii vedeam cum sangele curgea siroaie pe trupul lui. Tremura si totusi inca avea acel zambet sfidator care ar putea sa ii aduca moartea. Buclele lui blonde ii cazusera pe frunte in dezordine. Mainile ii erau inlantuite, fiarele acela producandu-i mai multa durere. Lilith chema cerberi sa ii absoarba toata fericirea. EL pur si simpulu agoniza, scrsnind din dinti si nerenuntand la zambetul sau.
Lilith l-a prins de gat si l-a strans pana degetele i s-au impreunat in palma.Orice finta s-ar fi zabatut agatandu-se de o ultima sansa chiar daca si aia ar fi fost desarta .
Le auzeam inimile batand tare de frica,ii auzeam impiedicandu-se si cazand,le auzeam dintii dardaiand....Cei trei ingeri ramasi erau pur si simpul terifiati si cum am mai spus inca credeau ca Dumnezeu ii va cruta si ii va mantui .
Doar el parca stia adevarul .Isi imbratisa soarta fara sa mai aiba nimic de comentat.
Eu doar stateam acolo si priveam fara sa pot face nimic.Desi eram un demon simtem cum inima imi este sparta in mii de bucati .
Belial .El era scaparea mea.Belial este ca un frate mai mare pentru mine.Este demonul cel mai puternic ,el sa razvratit impotriva lui Satan si a reusit. A creat un al doilea iad numit pamant.El e marele papusar. El e umbra viitorului, trecutului si prezentului.
In clia urmatoare Belial se materializeaza in fata mea .Incerc sa ii relatez intreaga intamplare der e in zadar.Lacrimile imi invadeaza obraji.Privirea lui cruda si fara expresie acopera mila pe care mi-o poarta.
Din plamanii lui puternici iese un urlet care ingheata timpul si sfideaza toate legile firi .
Privirea plina de ura a lui Lilith il fixeza.Incep sa tremur.Privirea mea si a lui Darius se intersecteaza.Ochii i se maresc. Buzele lui incearca sa murmure numele lui. Ramane doar o incercare desarta.
Imi era dor sa ii vad chipul care ma bantuit atata timp. Trasaturile fine se contorsionasera dar isi pastrase aceasi frumusete supraomeneasca.