Miros de sange +16

Subiect: Miros de sange +16 Sam 31 Dec 2011, 13:04

Hello scumpii mey, dupa cum am spus si in descriere am facut acest fic pe baza unui vis (ciudat lough

) Ma rog doar inceputul l-am visat.. Oricum va anunt ca este destul de pervers incat sa va captez atentia si cu toate acestea sa nu fiu banata sau nevoita sa inchid ficul. Aceasta este o alta latura pe care vreau sa mi-o dezvolt si nu pot face asta fara ajutorul vostru.
Deci astept criticile voastre, nu ma supar indiferent de cat de dure sunt si voi incerca sa ma perfectionez. dap !

Tin sa mai mentionez ceva... de curand m-am uitat la Vampire Knight lough

. Lasand la o parte faptul ca imi place la nebunie, s-ar putea ca unele lucruri sa vi se pare asemanatoare deoarece am asimilat fara sa vreau unele informatii de acolo (insa nu sunt multe).
Gata ca deja v-am inebunit, va las sa cititi si sper sa-mi spuneti daca va place sau nu. in love

Capitolul I

***Dream ***

Apusul soarelui insangerat ma face sa tresar. Norii sunt ca niste pete groase de culori combinate intr-o compozitie efemera. In jur, totul este pustiu, nici o masina sau tipenie de om. Aleea Liceului de Arte pare nesfarsita, dar pasii imi sunt mici si hotarati. Parul meu odata castaniu si lung, acum era de un roz pal. Imi dadeam dupa urechea mica, firele rebele ce se atingeau usor de fruntea mea alba, simtindu-le astfel finetea si mirosul dulceag ce il imprastiau.

In cealalta mana aveam o tigara aprinsa, nu stiu sigur, dar parea Kent. Inseamna ca fumam? Da. Eram dependenta de gustul ei, o apropii de buzele mele uscate si trag cu pofta. Ridicol, niciodata nu am fost obsedata de ceva anume. Nu imi placea sa stiu ca batul ala lung era sursa mea de viata. Ma simteam vinovata ca am lasat-o sa patrunda pana in plamanii mei, asa ca o arunc cu nonsalanta, lasand-o sa se consume si sa se stinga singura pe trotuarul rece.

Aerul devenise inecacios dintr-o data. Parul a inceput sa-mi zboare in toate partile, fiind ca niste flacari vii raspandite in bataia vantului. Ridic privirea si… era el, din nou. Apare ca o fantoma in fiecare vis al meu, ma urmareste dupa care pleaca. Nu ii vad chipul niciodata, mereu e incetosata imaginea.

Zambesc cu subinteles si trantesc cu piciorul portile liceului care se deschid parca cu frica. Nu ma uit in spate, deoarece stiu ca ma va urma, intotdeauna este asa. Inauntru domina intunericul, usile deschise ale claselor scartaiau, geamurile erau sparte. Tocurile mele faceau singurul zgomot in acea cladire bantuita. Imi plimbam mana fina pe balustrada in timp ce urcam scarile, lasandu-l sa-mi ia urma. Si in sfarsit ajung intr-o clasa. Bancile erau ravasite, scaunele aruncate si rupte, pe table erau mazgalite diferite creaturi, dar nu ma prea interesa ce reprezintau. Ma intind pe toata suprafata catedrei si asteapt… atingerea lui. Deodata o umbra se napusteste asupra mea, cu o viteza incredibila. Ochii negri ma priveau pofticiosi, iar degetele lui umblau agale pe formele mele apetisante. Incep sa rad si il trag spre mine cu o forta necunoscuta pana acum. Era visul meu, deci tot ce doream sa fac, se intampla. Ma infig intr-un sarut puternic si patimas. Mainile se miscau rapid pe abdomenul lui tare si bine lucrat, imi ridic piciorul incet dar cu precizie pana ce il ating in acel loc, stiind ca daca fac acest lucru, el nu isi mai poate stapani dorintele. Asa s-a si intamplat, forta lui incredibila ma ridica si ma tranteste de perete. Gem scurt, dupa care imi bag mana in parul lui lung ce avea forma unor tepi. Gatul imi era presarat de saruturi scurte, in timp ce sanii rotunzi si mici se presau usor de pieptul lui.

Simteam ca este al meu, oricine ar fi. Nu pot sa-i vad niciodata chipul, ci doar ochii mari care au devenit dintr-o data rosii. Parca simt ca in interiorul lui se da o lupta, intre ratiune si sete de sange. Nu stiu ce vrea de la mine si de ce imi invadeaza toate visele, dar am devenit obsedata de ceea ce reprezinta.

Dintr-o data se intoarce si incearca sa sara pe geam. Nu din nou, de data asta nu te las sa scapi. E visul meu, deci eu controlez toate miscarile, cu o viteza ca cea a unei umbre apar in fata lui. Il prind de gat si il trag spre mine, acesta se da in spate si incepem sa ne invartim ca un titirez prin intreaga clasa. Respiratiile noastre agitate erau mai rapide si decat pulsul. Nu vroiam sa-l pierd, doream niste raspunsuri. Incerc sa imi incolacesc picioarele in jurul lui, dar ca o felina se dezlipeste de mine. Pufnesc dispretuitoare si il trantesc de geamul care se face tandari, bucatile reflectand lumina alba a lunii. Pentru un moment mi se paruse ca vad cum sangele, de un rosu aprins, se prelinge de la tampla lui, insa in urmatorul moment rana fusese vindecata. Imposibil, inuman, nu gaseam cuvinte sa descriu fiinta ce se afla in fata mea. Sta o clipa pe ganduri dupa care ma priveste cu o sete ce imi dadea fiori… Se apropie de gatul meu, din ce in ce mai mult, deschide gura, nu pot sa vad ce se intampla, dar simt ca ceva ascutit imi atinge gatul. Ma face sa tresar, in sfarsit muscatura unui vampir. De cand o asteptam, ii presez capul ca sa il fac sa-si bage coltii sclipitori, insa se opreste :

- Mmmm, aproape a sosit momentul. Dar trebuie sa mai astepti, Sakura!
Ma atinge cu degetul lui lung pe obraz, dupa care dispare, iar eu ma trezesc.

Inima imi batea cu putere, respiram alert ….Vocea lui inca imi rasuna in minte. Era misterioasa, dar calda. Imi era asa pofta sa-l mai vad. Doream sa stiu cine este, ce vrea…

Lumina soarelui imi obosea ochii si ma facea sa clipesc in continuu. Ma ridic lenesa si stau cateva clipe sa-mi privesc camera. Este destul de spatioasa, zugravita cu mov si verde. Biroul, facut din stejar, avea culoarea verde inchis la fel ca patul si parchetul lucios. Nu imi placeau in mod deosebit aceste culori, dar asa s-a nimerit. Nu prea puneam pret pe camera mea, singurul loc pe care il iubeam era pervazul mare al geamului, pe care ma asezam noaptea atunci cand vroiam sa privesc stelele.

Ma indrept spre baie, dau drumul apei reci dupa care, intind mainile ca sa o adun si sa ii dau drumul pe fata mea rosie, infierbantata. Ridic privirea.

Din oglinda ma priveau niste ochi verzi si reci, chipul ei nu exprima bucurie, era atat de indiferent, dar totodata splendid. Buzele desi fine, erau atat de crude… nu vroiau sa se arcuiasca intr-un zambet, niciodata. Dar parca era mai frumoasa cand nu radea. O vad cum ridica mana umeda trecand-o prin parul care acum era roz si drept.

Ca de obicei, tot ce visam devenea realitate. M-am obisnuit cu acest lucru care ma bantuie de la 13 ani. Acum 3 ani in urma, acest spectru, umbra, nici nu stiu cum sa-l numesc, mi-a aparut pentru prima data in vis. Si de atunci tot ce isi imagineaza mintea mea, inevitabil se intampla.
Nu pot sa-mi explic de ce. Totusi, nu ma intereseaza ca acum am parul de aceasta culoare. Ba chiar mi se pare ca ma reprezinta mai bine, s-au intamplat multe lucruri ciudate. Dar imi place… tot acest mister ma face atat de curioasa. Cu fiecare zi ce trece simt ca se va intampla ceva… ceva ce imi va schimba viata radical.

Fac un dus rapid, dupa care imbracand uniforma albastra si scurta, imi iau ghiozdanul si plec spre scoala. Ma uit in continuu la parul meu, de ce o fi ales el aceasta culoare? Drumul acesta dezgustator de obisnuit ma plictisea pe zi ce trece. Ajungand pe aleea Liceului de Arte, incep sa ma gandesc la ce am visat aseara. Tot sper sa apara odata. El e singurul care nu devine realitate. Mereu se ascunde si imi spune ca inca asteapta, insa nu stiu ce anume. Ma urmareste mereu, ma enerveaza. De aceea mi-am facut si un iubit, poate ca asa devenea gelos.

Si nu orice iubit…. Il vad cum se apropie de mine si ma trage de mana intr-un loc ascuns unde nu ne poate vedea nimeni. Parul lui blond ca spicele de grau, ochii lui de un albastru intens in care ma pierdeam mereu si … ceea ce se ascundea in spatele acelor buze moi, acei colti care ma faceau sa tresar intr-una. Imi lipesc corupul de al lui si astept sa ma muste. Spre deosebire de acea fantoma care nu vrea sa o faca, el pare foarte bucuros. Incepe sa ma sarute usor pe gat, mereu incepe asa, iar dupa ce vede ca sunt pregatita isi infige usor coltii in vena gatului meu. Nu stiu de ce, dar nu simt nici macar o durere. Ba din contra, imi face atat de multa placere, simt cum extrag din el toata puterea atunci cand ma musca…. e atat de bine.

La un moment dat se opreste. Isi trece mana peste urmele coltilor lui si dupa 3 secunde dispar, ca de fiecare data. Vampirii nu pot sa ma raneasca, fiecare incercare esueaza. Pur si simplu, corpul meu, spiritul meu este mai puternic.
Se lasa sa cada in genunchi si ma trage dupa el, strangandu-ma cu putere la pieptul lui si inspirand parfumul meu de liliac.

- Ce dulce e! I-a spune-mi tu? De ce numai sangele tau este atat de bun, o picatura imi da mai multa energie decat 10 alte persoane la un loc, de ce?

Ma privea cu caldura, in timp ce degetele lui se jucau cu parul meu. Nu pusese nici o intrebare in legatura cu noua mea culoare. Desi nu i-am povestit nimic, simte si el ca cineva ma urmareste. Ii sterg firicelul rosu ce i-a aparut in coltul gurii si incep sa ma uit cu amuzament. Ma apropii din ce in ce mai mult de buzele lui, acesta isi intoarce capul spre gatul meu, insa cu o miscare usoara ii reintorc privirea, pierzandu-ma in acei ochi abisali. Acesta sta cateva secunde fara sa clipeasca, vazand ca sunt atat de concentrata, dupa care zambeste si ma saruta cu pasiune pe buze.

Ma ia in brate si incepem sa radem amandoi in timp ce ma ducea spre clasa. Il tineam strans de gat si priveam catre poarta liceului. Si atunci am vazut o umbra, care s-a retras repede dupa gardul scolii, haha deci pana la urma chiar e gelos.

Andreea Drăgan · Subiect: Re: Miros de sange +16 Sam 31 Dec 2011, 13:05

dau edit
Doamne, eiu visez nu-i asa? Un nou fdic siu ma bucru ca sunt prima. Ah cata imaginatie ai! Ce vis frumos, i-a psune tu ce ai facut un visul ala? Si ce daca e cu vampiri, mie tot imi place, il iubesc. Colti de vampiri, sarutari, muscaturi, sange... Katty eu vreu nextul sa sti. Sper ca nu parasesti celalalt fic sad

. Ei bine uimeste-ma cum faci de fiecare data si mia scrie un capitol. Eu o sa-l savurez cu placere. Iar acum sa anuntam cel mai bun fic al anului 2012, tobele va rog..... Ficul se numeste Miros de sange de Katty Regina ficurilor. Asteptam nextul Maiestate.

Un an nou fericit! in love

Subiect: Re: Miros de sange +16 Sam 31 Dec 2011, 13:23

Imi place mult ficul, mai ales ideea.. :> Vad ca vampirasii astiadevin si ei gelosi la un moment dat. Pana la urma de ce nu? :)) Asa, imi place acest prim capitol, mai ales ca dezvolti ideea intr-un mod unic, foarte frumos, bravo. Astept cu nerabdare urmatorul capitol, asa ca spor la scri si multe idei in continuare. Te-am pupacit dulce..

choco^^

Subiect: Re: Miros de sange +16 Sam 31 Dec 2011, 13:25

Edit :x

Edit : Vai iubitaa in love

. Ce poate sa imi placa kiss

. Si cica nu ai descriere angry

. Bai deci tu vrei sa te fac varza lough

? Ce poate sa imi place visul ei ..Asa de pervers rusinos

. Moama

. Ce te iubesc in love

! Sa ma anunti cand pui next . Spor la scris si la idei in love

!

Coco^^

Subiect: Re: Miros de sange +16 Sam 31 Dec 2011, 13:27

Hey, un nou fic.
Imi place foarte mult.
Iar ideea este foarte interesanta.
Si imi place ca Naruto (el era nu?) e vampir.
Astept cu nerabdare sa pui next-ul si sper sa ma anunti.
Buh Bye! kiss

Subiect: Re: Miros de sange +16 Sam 31 Dec 2011, 15:25

Hei!

Vaai, ce-mi place La nebuniee

Ideea este absolut geniala <3

Mi-a placut mult

Spor la scris si idei!

Si un an nou plin de iubire si fericire.

Vizitator

super dragut scumpo
Chiar sunt curioasa sa vad ce ne mai pregatesti
Vreau next-ul si il vreau urgent.
Sa ma anunti si pe mine te rog frumos
Sa ai multa imaginatie si un An nou plin de fericire, iubire si sanatate.
Cu drag
Lexy

Subiect: Re: Miros de sange +16 Sam 31 Dec 2011, 17:56

Woai , ai facut ficuul ' !
Ehe , eu l.am citit inainte ;>
E minunat , de-a dreptul minunat . are tot ce-i trebuie .
Si vampirii baieti trebuie sa fie si ei gelosi , macar ei , ca baietii din Romania : ]]
Iubesc ficul asta !
Fanul Nr 1 beiib ;x !
Astept nextul ca fac condens aici >;] !!

Te in love

si

dulce ;x !

Subiect: Re: Miros de sange +16 Sam 31 Dec 2011, 18:28

wow ,

e foarte frumos ,
am mai citit astfel de genuri de ficuri cu vampiri ,
dar ideea ta m-a dat pe spate ,
te rog din sufletel sa ma anunti de next ,

bafta si pupici

Subiect: Re: Miros de sange +16 Sam 31 Dec 2011, 18:45

Heee! L-ai postat! =)))

Uraaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa! :))

Deci cat poate fi de frumos. :x Ti-am mai spus si inainte ca ador tot ce scrii tu. (HELLO)

Asa... Deci capitolul urmator il astept cu multa nerabdare. (Foarte multa) :))

Uff.. Acum serios stii cat de mult il iubesc? :x =)))

Adu repejor nextu` iubi!

Spor la scris.

Miau miau !

Da, deci eu sunt la o petrecere acum, pe telefon. Am luat o mica pauza si am intrat. Am vazut ficul tau si am zis sa citesc. Imi place mult ideea, e foarte originala si incredibil de frumoasa. Ai un talent maret, daca pot spune asa, la scris ! Te pricepi foarte bine. Imi place cum descrii tu, actiunea merge lent iar dialogul nu este lung si nici sec. De estetica ce sa mai spun? E superba, superba !
Da, pai si titlul se potriveste. Deci perfect, perfect ! Felicitari scumpo si astept next-ul.

P.S : Sa nu uiti tu de " Nu mai sunt cine eram ", te rog, vreau next-ul. Ok, te pup

Buna scumpii mey. in love

Am adus nextul pentru ca s-ar putea sa nu mai am timp altadata ingrijorat

.
Va pupic doolce kiss

. Si multumesc de comentarii, pentru primul capitol chiar nu ma asteptam sa existe atatea persoane care sa citeasca a hug

Capitolul II

Imi ridic privirea spre tavan si las ca un mic geamat sa-mi iasa din gat. Intunericul a invadat de mult dormitorul meu, lasandu-ma prada pasiunii. Blondinul continua sa ma sarute, in timp ce ne incolacim pe sub plapuma. Asternuturile sunt pline de sangele care se scurgea usor din gatul meu, iar patul se sprijinea doar pe unul din cele 4 picioare, deoarece restul erau rupte.

Amandoi eram destul de euforici, nu imi era somn si nici nu ma simteam obosita. Pur si simplu nu gaseam raspunsul, de ce eram eu diferita de restul. Saruturile deveneau din ce in ce mai agresive, inima imi batea cu putere si simteam ca ma sufoc, din cauza ca era foarte cald. Mainile ma atingeau cu tandrete, iar ochii lui ma priveau mereu cu pasiune. Stia ca pe langa coltii lui, urmatorul lucru pe care il adoram erau acele safire de un albastru inchis. Ma las sa alunec peste corpul lui inert, si simt cum i se plimba buzele pe obrazul meu. Un mic oftat mi-a iesit pe gura, in timp ce el imi mangaia usor parul ce acum era mai jos de piept.

Tineam mana in dreptul inimii lui impietrite, iar pe cealalta i-am pus-o la buze. Acesta intelege mesajul si soarbe putin din sangele meu dulce. Dintr-o data inima a inceput sa-i bata alert ca si cum niciodata nu fusese oprita. Ce frumos e sa asculti, macar pentru o secunda cum se zbate.
Fara sa vreau, inchid ochii si ma trezesc pe acoperisul unui bloc imens. Eram privita de mii de ochi rosii, vedeam luminitele care sclipeau in dreptul gurilor lor invinetite. Dintr-o data m-a cuprins teama, desi nu avea de ce… era doar un vis. Unul dintre ei se repede si ma musca de deget, band cu pofta. Pur si simplu nu puteam sa-l opresc si nu simteam ca primesc putere de la el, ci ca mai degraba mi-o fura… ameteam.

Atunci apare din nou, ochii lui erau asa de rosii, de cruzi, lumina lor facandu-i pe toti monstrii se intorca cu fata la el si sa se aplece in genunchi. Vampirul de langa mine, imi da drumul, dar rana era atat de adanca si nu vroia sa se vindece. In acel moment baiatul clipeste o data si vad cum persoanele din jur se transorma in praf, niste urlete ingrozitoare fiind ultimul lucru ce l-au lasat in urma. Ingrozitor!

Aud zgomotul pasilor lui, nu ma pot abtine si il privesc in acei ochi intunecati de sete si mister, pur si simplu intru in transa. Simt cum verdele ochilor mei se transforma incet, incet in rosu, in timp ce inima uitase sa mai bata, iar sangele sa circule, dar intr-un fel, tot eram vie. Stateam cu gura cascata, si corpul amortit. Nu puteam sa misc nici macar un singur deget. Cand ajunge in dreptul meu, zambeste si imi atinge usor buzele cu mana:
- Nu stii ca e periculos sa umblii singura noaptea prin locuri ca acestea?

Nu-mi venea sa cred ce aud. Nu el ma chemase aici? Cine erau el si toti acei vampiri, de ce nu ma mai puteam vindeca, ce se intampla in acel moment era real sau visam? Aveam atatea intrebari, dar nu puteam sa vorbesc, aveam un nod in gat. Simt cum lacrimile incepeau sa se intinda pe intreg chipul meu. Baiatul ofteaza si vad cum ochii lui devin din nou negrii, iar ai mei verzi. Incep sa-mi apara furnicaturi in intreg corpul si dintr-o data ma prabusec la pamant, ridic mainile si vad ca le pot misca din nou. Gafaiam, incercand sa-mi sterg lacrimile, nu puteam sa leg nici macar 2 cuvinte. Statea intinsa pe betonul rece, privind stelele si luna. Respiram alert, simteam ca ma sufoc, incercam sa spun ceva, dar nu reuseam.

- E…eeexpli…ca ….

Cand vede ca ma chinui sa vorbesc, se uita la mine curios, dar nu avea nici o problema in a ma vedea suferind. Dupa care rade, isi musca incheietura mainii si lasa ca 2 picaturi din sangele lui sa se scurga in gura mea intredeschisa. Dintr-o data a inceput sa imi arda tot gatul, ma uit la el disperata … ce se intampla?

- Nu-ti face griji oracolul meu, toate vor veni la timpul potrivit!

Ma saruta pe frunte, dupa care dispare, iar eu ma trezesc transpirata in pat, langa Naruto, care nu adormise ci doar statea si se uita pe pereti. Vocea imi era ragusita si simteam ca nu e ceva in regula cu mine.
O intepatura de la degetul aratator ma deranja… se pare ca rana facuta de vampir inca nu disparusesi asta nu era normal. Teama ma cuprinsese, imi indrept privirea rapid spre gatul blondinului si ma infig puternic in el. Acesta se uita relaxat la mine, imi pune mana fina pe cap si ma indeparteaza usor.

- Daca iti era asa de pofta trebuia sa ceri. Cine te crezi Dracula?

Ma uitam destul de ciudat la el, insa mi-am dat seama ca avea dreptate, nu eram vampir deci nu aveam cum sa-I sug sangele. Nu stiu ce imi venise de m-am panicat in felul asta. Totusi Naruto imi zambeste cu caldura si imi intinde mana ca sa beau. Era destul de caldut, dar avea un gust amar. Imi indepartez repede gura, iar el incepe sa rada. Ma uit la degetul meu, se pare ca isi revenise. Nu inteleg ce s-a intamplat.

Dar parca imi era frica sa adorm, minutele treceau insa, inca nu m-am oprit din tremurat. Inchid totusi ochii, sperand ca voi putea visa si eu ceva frumos intr-un final. Dar nu ma puteam calma, incercam sa-l strig, sa scotocesc prin ganduri, sa dau de el si sa-i spun sa dispara. “Tu, oricine ai fi, mi-ai distrus viata!” Nu dadea nici un semn, oare chiar se putea sa fie o fantoma?

A doua zi, cearcanele, zici ca mi se intindeau pana la nas. Ma uit in jur si vad ca blondinul a iesit…. pe fereastra, tipic lui. Inca ma mai gandesc la ziua cand l-am cunoscut. Toamna pusese stapanire peste intreg peisajul, frunzele aramii se lasau purtate de vantul aprig, departe, in vazduh. Crengile copacilor erau subrede si aspre, aveau forma unor gheare care abia asteptau sa te gatuie, sa te omoare.

Cladirea liceului parea pustiita, bantuita de forte necunoscute ce se ascundeau strategic, dupa fiecare colt. In acel moment eram in ultima banca si blondinul in fata clasei prezentandu-se. Uniforma mea albastra era sifonata, nu o mai calcasem de secole, desi era inceputul noului an scolar. Eram atat de departe de el, insa simteam ca sunt cel mai aproape. Miscarile, expresia, fizionomia lui, erau atat de diferite de cele ale celolralti baieti de 16 ani. Mi se parea ca ascundea un mister si avea un alt miros. Nu stiu cum de reusisem sa il simt de la o asemenea distant : atat de dulceag, atat de placut, pe scurt … un drog.

Surprinderea mea fusese mult mai mare atunci cand am vazut ca acei ochi albastri, superbi, ma fixau cu o oarecare bucurie. Am simtit ca ma sufoc. In jurul meu timpul sa oprit, totul era intunecat …. Cred ca ma indragostisem, fara sa vreau de secretul pe care il ascundea.
Nu intelegeam de ce eu eram norocoasa, de ce se uita mereu la mine sau de ce eram singura pe care o baga in seama… nici acum nu am inteles. L-am intrebat de nenumarate ori, insa tot continua sa-mi spuna ca este pentru faptul ca sunt speciala. Insa nu imi este de ajuns, as vrea mai multe amanunte, dar stiu ca nu el este cel care poate sa mi le ofere.

Timpul tot trecea si tentatia devenise din ce in ce mai mare. Simteam ca se comporta foarte ciudat, stiam ca urma sa aflu care este secretul lui. Incepea sa ma tina strans in brate cu buzele lui fine asezate pe gatul meu firav. Si atunci s-a intamplat. Prima mea muscatura, dintr-o data s-a creat un val de energie in jurul meu. Simteam atata putere, extrageam cu sete fiecare parte din el, intr-un cuvant existenta. Saracul, acea forta fusese mult prea mare, nu a rezistat si … pana la urma a lesinat. Nu mi-a fost niciodata frica de el, si de ceea ce era el cu adevarat: un vampir, un monstru deghizat in om.

Mi-a explicat ca sunt peste tot, insa nimeni nu poate sa-i descopere decat daca vor si ei asta. Totusi, a mai spus ca exista un cod care interzice uciderea oamenilor. Insa nu era de ajuns. Vampirii si-au dat seama ca nu trebuie sa omoare pentru a capata sange proaspat, asa ca au inceput sa se hraneasca nestingheriti, cate putin de la fiecare persoana pe care o intalneau. “ Cand am simtit pentru prima data gustul tau, am stiut ca nu ma mai puteam opri. Nu imi pasa ceea ce reprezentai pentru mine, sau faptul ca voi fi ucis daca la randul meu incercam sa-ti fac acelasi lucru. Pur si simplu, era prea bun… setea de sange pusese imediat stapanirea pe mine, dar banuiesc ca exista o balanta… daca eu ma hranesc din tine si tu la randul meu poti sa te hranesti cu mine. De aceea e ceva anormal la mijloc, imi pare rau sa ti-o spun dar nu cred ca esti… om.”
Aceste cuvinte au devenit ca un tabu pentru mine. Ma gandesc in continuu si simt cum inima mi se strange de fiecare data la auzul lor.

- Sa stiti ca eu sunt cea normal, voi toti sunteti niste ciudati!

Lacrimile sar speriate de pe fata mea tremuranda, pe cine pacalesti Sakura, daca strigi la pereti nu inseamna ca lucrurile se rezolva… oftez.

Andreea Drăgan

dau edit

Deci, nu am cuvinte... vrei sa spui ca si Sakura este o ciudatenie? Ciudat si anormal... Chestia cu vampirul... Ala era Sasuke nu? As putea insira zeci de intrebari, dar tu esti cea care imi va raspunde asa ca pune next-ul. Pat inbibat in sange si rupt? Mama sper ca nu au facut ce cred eu ca au facut de au rupt patu. Sunt chiar asa de activi? Mai errau si acoperit... Nu mai zic nimic ca dupa ma faci nebuna good

. Da si Vampirul brunet este infricosator.. ar fi tare sa spui ca e Itachi care cuta nevasta pentru fratisu lough

. Sa ne aduci next-ul ca ma apuc de plans sad

. Te iubesc kiss

!

Hei , Katty in love

!

Iubire te-am mai spus cat te iubesc eu pe tine ? think

Pai daca nu iti spun acuma lough

Mult de tot draga mea a hug

. Ai adus next . Ce minunat descri ! Uimitor huh?

! Of course , eu te bat pe tine daca mai zici ca nu descri bine . Vin la tine si te bantui pana la moarte >:) . Deci sunt suparata :9 . De ce nu mai anuntat ca lai pus ? Sper ca data viitoare sa o faci take this!

. Spor la scris si la ideei kiss

.

Cam'z . dap !

Heii!

Haide maii, de ce nu ai anuntat Reao

Deci scumpa mea, acest capitol e bestiaal

Cica nu le ai cu descrierea 8-| Mama, te omor! Daca tu nu le ai cu descrierea eu sunt o vaca fara creier. :-l [si nu, nu sunt asta.]

Deci e supeerb ;o3

A doua zi, cearcanele, zici ca mi se intindeau pana la nas. -> Asta mi-a placut mult. =))) Si mie mi se intampla

Abia astept neext Poate de data asta o sa ma anunti (D)

Spor la scris si idei! Te iubesc <3.

Vai Katty, ma omori cu zile! huh?

Deci acest fic este totalmente genial! in love

Nu se pune faptul ca eu ador vampirii.
Ideea e ca nu am cuvinte!
Deci m-ai lasat masca
Imi place atat de mult in love

Sa nu te punea beleaua sa il inchizi ca atat iti trebuie hmm...?!

Sa ma anunti la next kiss

Ja ne!^^

super capitol,
nu mai am cuvinte, doar unul NEXT
sper sa il aduci repede

Nu am comentat cel de-al doiilea capitol. Rusine mie. Dar sa stii ca este foarte foarte frumos. Imi place mult descriere ape care o folosesti, sentimentele rozaliei sunt foarte bine conturate, fiecare emotie, fiecare stare, tot. Ma bucur ca te axezi pe sentimente. Asa, spor la scris si multe idei in continuare. Te-am pupacit dulce.

choco^^

Pentru fic-ul tau, eu nu am cuvinte. Poate doar : absolut minunat! huh?

E deja unul dintre fic-urile mele preferate in love

Chiar vroiam sa mai adaug unul la colectia mea, asta e perfect! huh?

Explicatia pe care o gasesc in legatura cu reusita ta, e ca esti un geniu!!! Altfel nu pot sa explic.

Te rog, pune next-ul repede sad

Spor la scris kiss

Tu fatuca!

Tu pui next asa... Fara sa anunti!.. :O Rusineeee! =)))) Si rusineee si mie pentru ca n-am mai trecut p`aci. Asa revenind. :x

Waaaa! :)) Deci ce mijtocar e pe sistem! Descrierea ta ma lasa masca. Scriitoare te fac. :>

Asa si cica doar un picior ca celalalte erau rupte. Moooor. =)))))

Ce salbatici sunt perversii astia. :))

Asa vreau nextu` rapid. Lasa tu latina, ca aia nu iti da commuri. :)) Pune-te pe tastat.

Spor la scris!

WoW, Katt a fost superb!

Il ador, e genial!!!

Ideea mi se pare printre cele mai originale de pana acum, daca tot vorbim de povesti cu vampiri

Deci

Mi-a placut foarte mult cum ai descris totate sentimentele, chiar te pricepi

Deci te rroooooog pune next cat mai repede

Mor de curiozitate

P.S. Trimite-mi te rog un pm cand pui next, ok?

:X ~~Ruby~~

Hei, de ce nu m-ai anuntat?
Oricum, ficul este minunat si interesant. :x
Si plin de mister.
Iar felul in care descrii este minunat.
Adu repede next-ul si te rog sa nu uita sa ma anunti si pe mine. ^^
Buh Bye!

Hello copii a hug

.
Ma bucur ca inca nu v-ati saturat cu totii de vampiri. Cum s-ar zice, stiu ca sunt in urma cu moda lough

Multumesc de comentarii, va iubesc mult de tot kiss

Capitolul III

Si asa s-a dus sambata mea, fara sa ma sinchisesc sa fac nimic. Am adormit cu lacrimile siroind pe chipul meu firav, lasandu-ma purtata de caldura razelor care navaleau prin fereastra mea alba ce acum era inchisa, ciudat. Am observant ca ziua, intr-adevar visele nu imi sunt tulburate de fortele rele, ce simt ca misuna in jurul casei mele. Aud adesea strigatele disperate ale spiritelor slabite, le simt foamea si ura ce ne-o poarta. Gelozia si invidia, toate acestea sunt acaparate de aura mea, de ce? Nu vreau sa le impartasesc suferinta, sunt niste demoni care ar face orice sa ma ucida, nu ii vreau!

Deschid intr-un final ochii si observ ca déjà este noapte. Lumea se culca la ora asta, dar eu m-am trezit mai odihnita ca niciodata. Nu conteaza, macar asa stiu ca nu voi mai avea parte de vreun eveniment nefericit. Ti-ai ratat sansa, trebuia sa-mi oferi raspunsurile atunci cand ti le-am cerut. Nu sunt papusa nimanui. Picioarele mele erau atat de reci, ma indrept cu pasi mici pana la bucatarie. Gresia era alunecoasa, imi era frica sa nu cad. Aprind becul pentru a-mi face o cafea, daca vroiam sa stau treaza, aveam nevoie de asta.

Nu imi placea cafeaua, la fel ca si tigarile il consideram un drog. Desi mi-ar placea sa le simt gustul, urasc pretul pe care trebuie sa-l platesti pentru ele. In fine, in acel moment nu ma mai interesa. Imi fac un ibric intreg si il iau la mine in camera.

Simteam o raceala, aveam un sentiment ca se va intampla ceva rau. Dar sunt doar superstitioasa, sa fiu sincera, iubesc mai mult intunericul… Este atat de linistitor, vraja lui ma cucereste mai mult decat o face lumina. Imi place aceasta lume, as vrea sa ma contopesc cu ea, dar e imposibil. Toate elementele ei ma urasc, o simt …

Ma asez pe pervaz si imi iau o perna in brate.Priveam fereastra, in mod normal as fi deschis-o, pentru a simti briza si mirosul noptii, dar acum imi era frica. Iau o gura de cafea, imediat am simtit efectul, corpul a inceput sa mi se incalzeasca. Ma uitam la maner si mana mea fragila se tot apropia, mai aveam putin si o deschideam. In momentul cand l-am atins am tipat deoarece ceva ma corentase… Asta era un semn clar ca trebuia sa o las inchisa. E da… sigur e mana lui, daca vrea sa fac asa cum doreste el atunci sa vina si sa mi-o spuna in fata, nu sa se ascunda mereu si sa-mi innebuneasca visele. Astfel am lasat-o sa se izbeasca cu putere de perete. Mare greseala, in acel moment un urlet ingrozitor mi-a acaparat urechile si niste ochi vineti spre rosu, se apropiau cu repeziciune spre mine.

Am inceput sa strang atat de tare perna incat a pocnit exact ca un balon, imposibil. Ma trezesc dintr-o data intr-un loc pustiu, toata suprafata fiind umpluta de apa. Din cauza intunericului parea neagra, singurele lumini fiind date de luna si stelele ce se reflectau usor in ea.
Ceva imi gadila fata, sunt cumva… pene? Asa este… pana acum nu observasem ca ploua cu fulgi albi, era atat de linistitor. O adevarata splendoare, mari si pufosi, zici ca ningea, erau pretutindeni, parca iti venea sa alergi in jurul lor. Sa lasi ca suvitele tale sa se impleteasca frumos cu mii de fulgisori, sa para ca ar fi chiar parul lui Mos Craciun. Vise de copii, insa era atat de placut, toata teama disparuse. Eram in genunchi, cu mainile intinse, asteptand sa se stranga din ce in ce mai multi, ca astfel sa formez un bulgare.
Dar dintr-o data se aude o voce calda, cunoscuta :

- Țțțțț, vezi ce se intampla daca deschizi geamul, dupa ce eu il inchisesem?

Si atunci il vad … era departe dar se apropia incet de mine… insa de data aceasta il vedeam clar.

Nu pot sa cred, in sfarsit puteam sa-l privesc, bataile inimii mi se accelerasera, aveam atatea emotii. Era imbracat intr-un fel de uniforma alba, ce parea facuta din matase. Parul lui negru ca smoala avea forma unor tepi ciufuliti incontinuu de vant, cat despre buzele groase, fine schitau un zambet inocent. Imposibil, era prea frumos… semana cu inger in mijlocul tuturor acelor pene.
Simt cum imi atinge capul, degete lui coborand pana la varful firelor de par.

- Iti sta mai bine asa!

Rosisem instantaneu. Mi se pusese din nou un nod in gat… cum se face ca de fiecare data cand sunt in fata lui nu pot sa-i vorbesc? Parea atat de vesel si de pasnic, incat nu ma puteam opri din a-l privi. Nu pot sa cred, aceasta este persoana care imi invadeaza visele, dar… daca nu e o persoana?

Mana mea a actionat involuntar, mi-am dus degetele la fata lui si i-am strans usor obrajii ca sa-l indem sa isi deschida gura mica. Nu m-am inselat, si el … era vampir. Coltii lui straluceau in bataia lunii, pareau puternici, dar in acelasi timp atat de fragili. Am inceput sa ma apropii din ce in ce mai mult de el, pana ce gatul meu a atins buzele lui. Doream din tot sufletul asta, vroiam sa stiu ce simt atunci cand ma musca. Il aud cum ofteaza, pentru o clipa inchid ochii, crezand ca ma va refuza din nou, dar spre surprinderea mea simt cum coltii lui imi strapung pielea fina.
Cea mai mare durere din lume, era acum prezenta in zona gatului meu. Simteam cum sangele zbura cu rapiditate din corpul meu, zici ca era aspirat cu un furtun gigantic aflat in coltii lui. Credeam ca ma voi simti bine, insa era ingrizitor… Cu ultimele sfortari, reusesc sa-i dau de inteles ca vreau sa inceteze.

Acesta se indeparteaza de gatul meu si se sterge usor la gura, dupa care incepe sa rada, acest lucru dandu-mi fiori :

- Te-ai obisnuit doar sa fii alintata, ai noroc ca Naruto este un baiat mai bland. Frumoasa mea, lumea in care traim este cruda si nemiloasa, dar iti promit ca nu voi lasa pe nimeni sa te raneasca… Vezi tu …

Dar nu ma mai interesa nimic din ce spune, am asteptat prea mult si nu vroiam sa pierd din nou ocazia, acum vom juca dupa regulile mele, primele cuvinte iesite pe gura fiind “ Cine esti?” Atat de sec, dar totusi cu un continut destul de elaborat. Se uita mirat la mine, probabil nu se astepta sa fie privit cu atata ura, desi nu acesta era sentimentul pe care i-l purtam, chipul meu nu putea sa isi exprime altfel confuzia.
Ofteaza din nou, dupa care imi spune incet, numele lui si faptul ca este o creatura a noptii. Rade, dupa care continua zicandu-mi ca adevarata intrebare ar fi fost cine sunt eu. Si cred ca avea dreptate. In esenta acesta era lucrul care ma bantuia si nu ma lasa sa dorm. Fac ochii mari, asteptand sa-mi spuna, nu mai suportam tacerea, era ca un zid ce nu ma lasa sa trec, sa descopar ceea ce reprezentam. Dintr-o data chipul baiatului se intuneca, iar vocea ii devenise grava si joasa:

- Conectata cu spiritele, furand energia vampirilor, sangele tau fiind elixirul fiecarui demon si visele care devin realitate … Tu reprezinti puterea, esti un medium intre cele doua lumi, dupa cum ti-am mai spus déjà, oracolul meu.

Am tresarit amintindu-mi ca mai rostise o data aceste cuvinte. Dar nu inteleg, ce ar putea sa insemne cu adevarat, cum adica “al meu”? Mi-as fi dorit sa-mi spuna mai repede, sunt prea multe secrete, vreau sa aflu odata tot.

Ahh, nnuuuu :(( de ce s-a terminat acum?

In sfarsit, si-a facut si el aparitia, imbracat in alb..luam-ar acasa

Capitolul a fost minunat, nu ma asteptam la nimic altceva. Citeam si ma mai uitam mai jos sa vad cat mai am, ma rugam sa fie cate mai mult, pentru ca fic-ul asta e superb pus si simplu il ador

Esti un geniu, un geniuuu!

Pune next-ul ala repede, il pui repede, nu?

Te rog mult de tot, nu vad next-ul, nu am viata

Spor la scris

i love you

wow deci esti suuuuuuuper talentata. asta e un fic mega grozav. tot misterul, puterea sakurei de fura energia vamprilor. e incredibil. absolut uimitor. abia astept sa vad ce se va mai intampla si sa stii k acum ca tiam vazut ficul nu mai scapi de mn lough