Cred ca titlul a fost primul pas ca sa va citesc ficul... m-a atras. Imi place cum descrieti sentimentele Sakurei,avand in vedere ca ficul e la persoana a III-a mereu mi s-a parut mai greu sa exprimi sentimentele. Imi place descrierea in general. La fel si stilul, poate pentru ca si mie imi place sa accentuez fiecare detaliu. Sincer... chiar n-am mai intalnit un fic in care Sakura sa devina politista... cat despre acel individ... am cateva idei ^^ .
Oricum, pare un inceput promitator. Am vazut cateva greseli de tastare, dar toti gresim si sincer nici nu bag in seama greselile de tastare atunci cand ideea ficului ma incanta.
Faceti o echipa buna, iar stilurile voastre sunt asemanatoare .
Astept next-ul ^^

Mama mama . Se incinge atmosfera me aici (D) . Merci mult ca mai anuntat de next Bubu . Esti o dulce . Deci vreau sa spun ca mi-a placut mult acest capitol Baai deci Sasuke e prost rau ] . Nu vreau sa il jicnesc dar cum sa i spuna numele ? A nimerit cu dusmanul in casa . Saracu =]] Vreau sa spun ca eu una astept cu nerabdare nextul :x Sa ma anuntati cand il puneti . Spor la scris si inspiratie . V-am pupat pe amandoua .

P.S. : Primaa

Buna ^^ ... sunt o intarziata atunci cand vine vorba de comentat :)). Am citit cu atentie capitolul si nu am putut trece cu vederea unele greseli, care se exclud -cel putin unele dintre ele- din categoria greseli de tastare, deoarece am vazut ca apare in mai multe locuri.
" i va fi foarte greu" - ii va fi foarte greu, asta este exemplul pe care mi-l amintesc, insa sunt prezente mai multe momente.
" dormii" , " zambii" - dormi, zambi ^^
" usi" - usii, asta cred ca e de tastare
" viza-vi" - vis a vis sau vizavi legat
" negrii" - negri
Cam astea au fost greselile. Am vazut ca scrii frumos si curat si am inceput sa ma obisnuiesc cu scrisul oblic :))... dar fiecare mai are scapari.
Bine a spus Sakura " Incompetentii" . Deobicei se da macar numele celui in cauza, daca tot se stiu atatea informatii despre el si mi se pare imposibil sa nu-i stie numele, fara poza mai merge... dar nici numele... mi se pare ciudat. Am vazut de ce nu ati vrut sa spuneti numele brunetului in capitolul acesta, cand Sakura l-a primit in propria-i casa.
Sasuke, bietul de el a picat din cer exact in mana dusmanului :)). Descrierea, naratiunea si dialogul se impletesc frumos si sunt conturate la fel de frumos pana la final.
Sakura ori este nebuna, ori prea singura ca la primit pe Sasuke in casa ei.
Astept sa vad ce contur va primi ideea, pana acum isi pastreaza originalitatea.

foarte frumos dragelor
nu imi vine sa cred ca abia acum am gasit acest fic
imi place foarte mult ideea
foarte mult ma atras titlul
hai sa trec direct la ultimul capitol
vai vai ... cat am putut rade
infractorul nostru s-a pagat singur in belele
am ras foarte mult la ultima parte
''Prost , Sasuke , prost !''
sa veniti repede cu next-ul dragelor
te rog sa ma anunti cand pui next-ul
astept next-ul cu ardoare
cu drag Iva

Hey, hey, pai in sfarsit am adus si eu next-ul. Ma bucur ca va place si asteptam commuri
Spor la citit



Aceasta se tot gandea la acel baiat. Nu intelegea iesirea lui de mai devreme, ce il apucase? Incerca sa isi alunge acele ganduri insa fara nici un folos, intr-un fel tipul acela o interesa extrem de mult si nu intelegea de ce. Il primise in casa ei, nici macar nu il cunostea, era un strain, unul caruia i-a permis sa stea cu ea. Si-a lasat capul in jos, privind parchetul maroniu. Suvitele rozalii ii acopereau ochii, lasand doar buzele putin intredeschise la iveala. I se parea totul asa de ciudat. Faptul ca nu stia nici macar cum arata sau cum il cheama pe acel infractor pe care ea trebuia sa-l gaseasca si venirea acestui strain in casa. Simtea ca viata ei se complica din ce in ce mai mult. In momentul acela si-ar fi dorit sa imbratiseze pe cineva, insa nu era nimeni langa ea, care sa o iubeasca si sa o protejeze. Nu era nimeni care sa o aline si sa-i spuna ca totul v-a fi bine. Era doar ea, iar acest lucru o intrista. Isi aminti de parintii ei care mereu ii erau aproape, mereu ii dadeau sfaturi, ii era dor de ei. Insa nu avea ce sa faca, poate ca Dumnezeu a dorit sa aiba o slujba buna si sa fie singura pe lume.
Isi atinse cu ambele maini obrajii rosii, inchizandu-si ochii. Acele perle care mai de mult ii acopereau mai mereu chipul acum pareau ca se ascund. Avea ochii uscati, parea lipsita de sentimente insa nu era asa, sufletul ii plangea chiar daca ea nu arata acest lucru.
Cerul o data senin, incepea incetul cu incetul sa capete acea nuanta cenusie, impanzind orasul cu norii negriciosi. Vantul incepu sa bata din ce in ce mai tare, in timp ce crengile batrane ale copacilor provocau diferite zgomote. Pamantul era lovit cu putere de picurii reci de ploaie care cadeau cu repeziciune. Acel sunet atat de cunoscut, clinchetul lor melodios, fiecare picatura de ploaie parea ca vrea sa spuna naturii secreteul sau necazul ei. Frunzele formau un dans impreuna cu vantul care nu inceta sa alunge totul din calea sa. Era din ce in ce mai pustiu pe strada, lumea se adapostea de furtuna care urma sa inceapa.
Rozalia statea si privea, strangandu-si pumnul. Ii era frica, din copilarie se temea de acest fenomen neinteles pentru ea. Se intreba daca are vreun rost furtuna, era asemeni unui monstru. Aceasta stinse lumina din bucatarie, trantind usa in urma ei. Lasa un oftat lung sa-si faca aparitia indreptandu-se cu pasi repezi spre camera ei. Parchetul scartaia din cand in cand, cu fiecare pas pe care il facea, in timp ce perdelele se miscau in acelasi timp cu vantul. Deschise usor usa de la camera, privind in jur. Poza parintilor sai era in acelsi loc, pe aceeasi noptiera mica din lemn de stejar proaspat lacuita. Patul era in dreapta sa, avand o patura de culoarea florilor de cires ce il acoperea. Draperiile lungi de culoarea frunzelor ruginii, acopereau fereastra mica.
Aceasta se intinse pe suprafata moale a patului, gandindu-se la ce ii spuse seful. Se intreba daca il va gasi pe acel baiat, daca ea nici macar nu stia cum arata. De unde putea sa incepea sa gaseasca indicii?

'' As putea sa ma duc dupa ce se opreste furtuna sa vorbesc cu cativa politisti care poate stiu cum arata. Fir-ar sa fie, cum crede seful ca l-as putea gasi pe asta daca nu am nici macar un indiciu? '' gandi aceasta lasandu-si capul pe spate.

Stranse cu putere de materialul vaporos al bluzei sale. Ofta, lasand doar ploaia sa se mai auda. Intr-un fel acei stropi o linisteau, parea ca doar ei ii intelegeau suferinta in acel moment.
Sunetul enervant al usii o trezi la realitate. In prag statea brunetul care o privea, avand mana dreapta sprijinita de perete. Aceasta nu intelegea ce cauta la ea in camera. Sasuke se apropie tot mai mult de patul acesteia, lasand un ranjet tamp pe chip.

- Sti, totul e nou pentru mine iar cu furtuna asta nu ma pot acomoda prea bine, asa ca m-am gandit sa vad daca tu te simti bine avand in vedere ca afara ploua foarte tare. Replica acesta, privind-o fix in ochi pe rozalie care nu parea prea incantata de prezenta lui.

- Crede-ma, nu ai de ce sa iti faci griji. Ma simt foarte bine deci poti pleca, multumesc foarte mult pentru grija, acum iesi !

Cei doi continuau sa se priveasca, brunetul neavand de gand sa plece asa de repede. Se aseza pe suprafata patului, lasandu-si capul in jos. Rozalia era usor confuza, intr-un fel ii parea bine ca el venise, mai ales ca nu ii placea furtuna insa tot odata dorea ca el sa plece si sa o lase singura mai ales ca mintea ei nu o lasa se gandeasca la altceva decat la acel infractor. Incepu sa tune foarte tare, cerul fiind taiat de o lumina galbuie care stralucea. Frunzele cadeau una cate una, formand un covor. Rozalia tresari la fiecare zgomot provocat de natura, strangandu-si picioarele la piept. Brunetul zambi in sinea lui apropiindu-se de aceasta.

frumos frumos frumos ca luna de pe cer
va ador fic-ul
nu pot sa cred asta dar simt ca are ceva special acest fic
imi place foarte mult cum descri si narezi ... draga Kirara
Bubu ... te astept cu next-ul scumpo
te rog sa ma anunti cand pui next-ul
astept next-ul cu ardoare
cu drag Iva

buna fetelor...am citit si eu aceste 4 capitole minunate....vreau sa va felicit pentru fic-ul vostru minunat....aveti descriere din plin si asta imi place foarte mult, sa descri din perspectiva autorului nu e usor, iar de asta imi place si mai mult.....ideea este originala si o iubesc.....abea astept sa vad ce se intampla pe viitor si daca Sakura va afla ca Sasuke este infractorul pe care il cauta.....multe idei si bafta in continuare.....va rog sa ma anuntati cand aduceti next-ul....multumesc. FIGHTING ^_^

Superb
Kiri iubireee scrii nemaipomnot
Abea astept mextulx
Te pup si spor la scris amandurora. Egenial ficul. Sunteti geniale, o echipa minunatax
Va pup

Buna,
Deci imi vine sa plang. Cum sa ratez fic-ul asta, este prea frumos. Descrieti atat de bine, nici n-am cuvinte. Doamne, si ce idei minunate aveti :x. La capitolul trei m-am abtinut cu greu sa nu rad ca o isterica. Vai, macar Sasuke stie cu cine sta in casa. Ma mir ca n-a lesinat cand a aflat. Iar Sakura, are infractorul chiar langa ea. Daca ar sti ea ca medalia aia este atat de aproape :))
Deci replicile care mi-au placut cel mai mult, si la care m-am abtinut cu greu sa nu rad sunt ...

Citat :

"Sakura ! Aloo, esti o politista. Stii ca in astfel de cazuri trebuie sa i dai un sut si sa-l trimiti de unde a venit."
"Nu imi vine sa cred ca locuiesc cu cea care este pe urmele mele. Ce
ma fac acum ? Cum ies eu din incurcatura asta ? Daca stau mult, cu
siguranta ma va descoperi. Doamne. Si i-am mai spus si cum ma cheama.
Prost, Sasuke, prost ! "

Prea frumos fic-ul! Va rog sa ma anuntati cand aduceti next-ul! Spor la scris si la ide!^^

Vazand asta, Sakura se ridica si se indrepta spre geam. Nu stia de unde avea curajul de a se apropia de acea furtuna incredibil de nervoasa. Stia doar ca ceva inauntrul ei ii spunea sa nu aiba incredere in Sasuke. Ii spunea sa stea cat mai departe de el, iar faptul ca il primise in casa ei era cea mai mare greseala. Dar oare chiar asa era? Pentru ca alta parte din inima si mintea ei ii spunea ca ceea ce facuse ii va aduce multe beneficii. Era confuza, de aceea pentru un moment prefera sa il tina pe Sasuke departe de ea. Sa fie singura. Desi ii era frica de acea dezlantuire a naturii. De acel fenomen de care s-a speriat toata viata. Dar ce mai era de facut? Nimic..
Se intoarse catre brunet si ii spuse sa iasa afara din camera. Caci dorea sa fie singura. Prima data, acesta a refuzat, apropiindu-se tot mai mult de ea. Vazand ca Sakura nu se intimideaza si isi sustine aceeasi dorinta, se indeparta spunand:

- Ok, vad ca prezenta mea te deranjeaza. Sau iti e frica de mine. Cine stie? Oricum, am sa ies. Daca ai nevoie de ceva sau vrei sa ai aproape pe cineva, eu voi fi in camera alaturata.. spuse el, iesind.

Sakura nu prea il credea. Acel ton gingas si dulce pe care il folosise acum doua minute, parea prea ireal. Nu stia de ce insa iar simtea ca el se preface doar. Ca este o masca ce trebuie sa o foloseasca, ca nu este el.
Gandurile ii fura intrerupte de catre zgomotul facut de un fulger. Fata tresarii dandu-se doi pasi inapoi. Apoi, se apropia iar de geam. Isi puse ambele maini pe acesta, inca odata tresarind. De data aceasta din cauza geamului rece. Era prima data cand "infrunta" aceasta manifestatie a naturii.
Oare ce-i dadea atata curaj? Da, pentru ea era un curaj ceea ce facea acum. Era o persoana puternica, dar cum orice persoana se teme de ceva..asa si ea. Ura tunetele, fulgerele.. nu suporta sa auda cum cerul se dezlantuie, lasand la iveala lacrimile Domnului..
Ofta, dandu-si ochii peste cap. Se indrepta spre pat, asezandu-se. Privea tavanul alb, imaculat. Parca era la un film. Parca isi vedea toata viata derulandu-se sub privirea ei trista. Inchise ochii brusc, atunci cand isi vazu parintii. Nu stia de ce, dar de la un timp mereu parca-i vedea. Si era tot mai greu sa faca fata la atatea probleme. Moartea parintilor ei inca se simtea in sufletul ei. Slujba pe care o avea, gurile rele. Si in ultimul rand..gasirea acelui delicvent. Numai suporta.
Se ridica brusc, isi aduse aminte ca azi trebuia sa isi faca un plan pentru gasirea lui. Isi dadu o palma peste frunte, injurand printre dinti.

" Venirea acestui individ in casa mea nu mi-a adus decat probleme. Am uitat ca trebuia sa imi fac un plan. Maine il chem pe sef la mine.." gandi ea exasperata.

Renunta a se mai gandi, adormind. A doua zi de dimineata, Sakura il sunase pe Rodrigo, seful ei. Acesta venise cat de repede putu.

- Buna dimineata ! spuse el, cu aceeasi raceala din totdeauna
- Oare? Off, Rodrigo, iar cu enspe mii de politisti dupa tine? Parca ai venit in armata, sau sa ma arestezi. spuse Sakura amuzata, poftindu-l inauntru si indemnandu-l sa stea jos.

Seful o intreba ce doreste. Era clar ca era prost dispus. Sakura nu vroia sa il enerveze, dar era de datoria ei sa afle si sa-l gaseasca pe acel delicvent. Cum putea sa o faca daca nu stie absolut nimic despre el? Vazand fata plictisita dar totusi nervoasa a lui Rodrigo, Sakura se hotari sa-i spuna ce are de spus, sa numai amane. Cu atat mai repede, cu atat mai bine.
Chiar cand vroia sa-l intrebe, un zgomot se auzi din bucatarie. Sakura se ridica in picioare, cerandu-si scuze si spunandu-i barbatului ca revine imediat. Cand intra il bucatarie, il gasi pe Sasuke foarte agitat..

- Sasuke? Esti ok? Ce s-a intamplat? il intreba ea alarmata, atunci cand vazu o farfurie sparta..
- Sakura, nu..nu..eu..cine e acel barbat ? reusi el sa intrebe, in soapta
- Seful meu, de ce? intreba Sakura la randul ei, foarte confuza..

Cand auzi asta, Sasuke o lua la fuga pe scari, fugind in camera lui. Inchise usa cu cheia. Era rosu de nervi, dar si foarte agitat. Sakura fugi dupa el, spunandu-i lui Rodrigo sa plece caci il va chema altadata. Acesta o asculta, plecand. Nu stia nimic nici de Sasuke, nici de sederea lui in casa "protejatei" lui..

Sakura vru sa intre in camera, insa mare-i fu mirarea cand a vazut ca usa este inchisa. Incepu sa bata cu pumnii in ea si sa-l strige pe Sasuke fara incetare, implorandu-l sa deschida si rugandu-se la Dumnezeu sa nu fi patit nimic. Nu stia de unde aceasta grija pentru brunet, si de ce era asa de speriata pentru el. In fond, era un strain, nu?
Sasuke intreba daca seful ei plecase, fata raspunzandu-i ca da. In acel moment, usa se deschise atat de repede incat fata, intr-o fractiune de secunda se afla deja in camera brunetului. Acesta isi tinea bratele in jurul taliei ei, privind-o atent in ochi. Ofta adanc vazand ca ea era putin speriata. Ii dadu drumul, apoi, mutandu-si privirea ii spuse..