Pai sa vedem
Am sa va povestesc...Despre plecarea mamei mele intr'o lume mai putin vesela....a fost cel mai nefericit moment din viata mea...am sa incep sa va povestesc.....Totu a inceput pe 24.dec.2009 ...totul a inceput minunat...a fost o zi perfecta toti eram fericiti ...eram uniti ,asteptam Craciunul era sarbatoarea favorita a mamei mele ,il asteptam pe "Mos Craciun ..."eram mica pe atunci nu prea stiam multe...deabia dupa mi-am dat seama....cate am pierdut ,Dar cum perfectiunea nu exista trebuia sa se intample ceva care sa ne ia la toti zambetul de pe buze....Si cum ziceam ...ziua a fost perfecta numai ca seara...sa stins toata fericirea ......am aflat vestea in dimineatza de Craciun...la 1 ...a fost o chestie ...atat de ingrozitoare....vazusem si eu prin filme dar nu credeam ca doare asa de tare ....simteam cum lumea mea se prabusea ,apareau intrebari de genu :"Ce o sa fac eu acum fara ea ?" ,"Cum o sa ma descurc ?"......In momentu acela ...ca sa nu fac un infart ceva am inceput pur si simplu sa ma bat singura....eram atat de speriata si ce e cel mai ciudat e ca eu am simtito pe mama inainte sa aflu ca ea a murit ..........A trecut ceva timp am vrut sa mor....,ma gandeam...nu stiu pentu mine mama mereu a fost un model si inca e....,a trecut ceva timp de atunci numai ca mine niki acum nu mi'a trecut.Oricum acum ca am mai crescut imi dau seama ca ...Toate trec ...Si ca nimeni nu e nemuritor toti murim ...,si ca ea nu sar dori ca eu sa mor ea isi doreste sa realizez macar pe jumate sau mai mult din ce a realizat ea ... cam atat ... !

Multumesc ele (fedup)..... :hug2:Stii ca te iubesc ...!

un moment marcat in viata mea de soarece?=))) eh da a fost unul oricat de vesela as fi . Era vara , aveam 6 ani , ma jucam apoi am vazuto pe mama ca vine catre mine cu lacrimi in ochi si ma luat de manuta mea firava si am urcat n masina si ma dus la bunici lasandu-ma acolo cateva luni intregi dar suna in fiecare zi . Si totusi imi era greu , pricepusem ca era ceva cu tata , nu l-am vazut 5 luni de zile apoi...bunica a zis sa mergem pana la spital sa il vedem pe tata spunandu-mi ca are cateva "zgarieturi" , stiam ca tata e puternic si nu pt. cateva zgarieturi . Bunica ma strangea tare de mana iareu vedeam asistente privindu-ma cu mila apoi intru intr-un salon si vad...tata avea ambele picioare in ghips si era tot operat , mi se facuse rau . Stiu doar ca am vazut alb , mama mi-a spus ca am lesinat apoi cand m-am trezit mi-au spus ca tata a avut un accident si a stat in coma 11 zile apoi mi-au spus ca are in picioare placi de metal si tot felul . Am fost suparata pe ei ca nu mi-au spus dar acum realizes ca nu as fi putut face nimic . Acum nu are nici o chicatrice doar la un picior dar e foarte ok . Sunt mandra de el ca a rezistat si mereu rad si pot discuta orice cu el . Mereu il voi iubii:X
[img][Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link][/img] ei sunt parintii mei :X:X:X

Kanya a scris:

Mie cred ca mi-a marcat viata atunci cand parintiii mei au vrut sa se desparta .Nu se mai intelegeau ,bunica nu o lasa in pace pe mama si tot asa. Asa ca de Craciun am avut un nou scandal atunci mami a inghitit otrava pentru soareci .Ehh nu a murit am ghemat salvarea au dus-o la spital si iau facut spalaturi gastrice sau ceva de genul .Acum e sanatoasa e cu tati, se inteleg bine ,bunica nu ne mai supara ca la inceput .Mami si-a dat seama ca a gresit si acum ne iubeste foarte mult pe toti .Cam asta e toata povestea.Nu am mai povestit nimanui pana acum.Am incercat sa uit eu o iubesc foarte mult pe mami ca orice copil.In ziua aia am vrut sa imi tai venele incercare esuata si sa fug de acasa la fel incercare esuata .Poi cam atat despre viata mea.Nu e prea interesant .:D
Pupici

E foarte interesant si dupa cum ai spus si tu ....ar trebuii sa ne dam seama ca toate trec . Iar daca incerci sa te omori sau sa fugi nu rezolvi nimik ,arati doar ca nu esti destul de tare ~! Ma bucur foarte mult ca parinti tai au ramas impreuna si ca te intelegi mai bine cu bunica ta ..si mai ales ca tu nu ai patit nimik !

SiSi...>:< a scris:

Buuuun...deci v-am vazut la toate comentariile si in momentul acest plang cu adevarat! [Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]
Dragelor vad ca majoritatea de aici au parintii divortati! Da, si eu sunt aceeasi situatie ca voi. Durerea mea e infinita deoarece nu-mi vad tatal decat o data la un an si e ca si cum nu ar exista. Cateodata chiar ii simt lipsa, dar cand imi aduc aminte cate s-au intamplat in familia mea(certuri groaznice, tata bruscand-o pe mami si pe bunici...nu mai vreau sa scriu, ma scuzati dar pur si simplu nu mai pot!) nici nu stiu ce sa fac... In orice caz acum nu mai conteaza. Faptul ca stiu ca si alti copii sunt in aceleasi situatii si chiar mai grele imi da putere sa traiesc! [Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]

Probabil ca o sa va plictisesc, dar o sa mai vin cu o povestire care probabil ca m-a schimbat si m-a facut sa privesc viata altfel si sa pretuiesc fiecare zii pe car o traiesc...Scuzati-ma dar simt nevoia sa ma descarc...
In 2011 eu aveam niste dureri imense in partea dreapta. Cred ca in fiecare noapte ajungeam de urgenta la spital deoarece imi amortea piciorul drept si nu puteam sa merg, simteam ca nu mai pot si in secundele urmatoare ameteam, cadeam pe jos si o rugam pe mama sa ma ajute. Pur si simplu astea erau singurele cuvinte care imi mai ieseau pe guta:Ajutor, ajutor, ajutor... Doctorii din orasul meu ziceau ca nu am nimic grav si dacao sa iau niste calmante o sa-mi treaca! Pe naiba! Perfuziile...prietenele mele cele mai bune! Numai cu ele umblam prin maini! Si acum fara gluma, cred ca am avut peste 5. Asta pana intr-o zii cand mama a pus piciorul in prag nemaisuportand sa vada cat de mult ma chinuiam si sufeream, si a decis sa mergem la Bucuresti pentru un control amanuntit. Ajunsa la spital aflu ca aveam apendicita acuta...adica mai aveam putin si dadeam in peritonita, operandu-ma de urgenta. Doctorita care m-a tratat a zis ca daca mai stateam minim o saptamana asa puteam chiar sa mor, deoarece organismul meu ceda pe zii ce trece. Cand am auzit am izbucnit in plans si ii tot repetam lui mami ca nu vreau sa mor! Pur si simplu cuvantul acela cand l-am auzit am lesinat(din cate mi-a zis mami) si m-am trezit peste ore destul de bune... Acum slava Domnului sunt bine, chiar daca in vara asta mi-am rupt si ligamentele in zona operatiei (ca pot eu sa stau linistita) si am ajuns iar pe la spital. [Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine] Ce viata interesanta mai am si eu! [Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]

Si credeti ca nu se vor mai intampla curand si alte evenimente marcante...Lasati ca vedeti voi! To be continued! [Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine] -Si data urmatoare promit ca va fii ceva mai vesel.- [Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]

Hmm nu ne plictisesti topicul asta e facut special pentru a ne descarca ,Intradevar ..Foarte dureros ..Dar bine ca a trecut Si ca acum esti bine si sper sa fii bine in continuare !

Hei se pare ca sunt multe persoane care au parinti divortati:D ei bine totul e trecator:P
SiSi...>:< si eu am fost operata de apendicita,pai sa va povestesc. Era decembrie 2010 aveam lafel dureri nu puteam sa alerg nu puteam sa fac deloc efort asa ca m-am hotarat sa merg sa fac o ecografie, am facut 5 ecografii:
prima mi-a zis ca am un chist de 4,5 cm
a doua mi-a zis ca am ulcer la stomac
a treia ca sunt in crestere
a patra ca nu am absolut nimic si intr-un final la a 5 a ecografie mi-a zis ca am apendicita si ma bagat imediat in operatie.Mi-a facut anestezie dupaia am adormit direct ce ma marcat pe mine: in timpul operatie mi sa oprit inima si am intrat in moarte cronica timp de 1 zi .Doctori au crezut ca nu o sa ma mai scol.Asta chiar ma marcat.Deci pana nu ni se intampla cate ceva rau nici nu ne intereseaza de viata noastra dar odata ce patim ceva ne dam seama ca tre sa avem mai multa grija de noi.pup:*:X

WOW Georgy! [Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine] Prin ce ai trecut! [Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine] Si mie mi s-a zis tot la o ecografie ca am chist si mai stiu ei ce. [Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine] Apropo te-am batut la numarul de ecografii facute! [Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine] Eu am facut vreo 8 sau 9 (nici eu nu mai stiu [Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine] ), dar faza e ca in fiecare mi se zicea asemenea tie. [Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]

Bine macar ca suntem acum in siguranta si ca nu sa intamplat mai rau:Das face de drag eco imi pace cand imi vad organele:))

pot spune ca una din experientele ce m-au marcat e cand am varsat prima data o bere...

nu vreti sa stiti ce mahnire am avut mai ales ca avusesem si eu bani doar de o bere , am iesit asa pentru o bericica si chiar pe aia am varsat-o.

Arcade a scris:

pot spune ca una din experientele ce m-au marcat e cand am varsat prima data o bere...

nu vreti sa stiti ce mahnire am avut mai ales ca avusesem si eu bani doar de o bere , am iesit asa pentru o bericica si chiar pe aia am varsat-o.

Nici nu vrei sa stii cat am ras cand am citit asta. =)))))))))))))))
Mi te si imaginam spunandu-mi mie chestia asta, cu un ton asa dragut si plin de regret. =))))