Buna dragele mele
Da stiu ca trebuia sa il pun saptamana trecuta da m-a prins mama la 2 noaptea culaptopu in brate scriind la fic si mi l-a luat
eee... uitati si nextul
Capitolul 11
~~Fara nici un alt gand Sakura se intoarce si striga in vantul nemilos, un cuvant ce stie ca ii va aduce toate explicatiile
-Kail !!!~~~
Sakura P.O.V
Trag aer in piept pregatita sa mai strig odata dar il simtem , stiam ca e aici, ii simteam respiratia in ceafa mea.
-Ce mai faci Sakura?
Vocea lui calma, si felul de a rosti cuvintele ma fac conufuza, ne mai stiind pe ce lume traiesc. Dupa cateva secunde de visare ma intorc la el hotarata si il prind de gulerul bluzei ridicandu-l usor.
-Ce mai vrei de la mine Kail ?? Nu ti-a ajuns ca mi-ai ruinat viata? Mi-ai omorat parintii! Ce-ti mai trebuie ?
-Sakura, papusa, tu chiar crezi ca ma satur asa usor? Cand nu o sa mai existe familie Haruno atunci o sa ma satur ! Ma descotoroseam mai devreme de tine si de amarata de sor'ta dar a trebuit sa-mi stea el in cale...
Trag aer adanc in piept, incercand sa-mi pastrez cat de cat calmul. Ceea ce nu inteleg e ce are el cu familia mea ? Din cauza vantului, parul meu lung rozaliu se desprinde din coada si zboara prin toate partile facandu-ma cred sa arat ingrozitor. Imi intorc privirea de la Kail si ma uit prin jur. Totul parea ca sa ma urasca. Era asa de straniu... Vantul batea cu putere iar crengile goale ale copacilor faceau micul lor dans. Imi intorc rivirea inapoi la acel nemernic si vad ca inca mai are pe fata acel zambet isteric ce imi dadea fiori. Il arunc catre o piatra de mormant, creutatea lui facand-o sa cedeze. In jurul meu zburau frunze uscate de stejar invartindu-se in aer. Atmosfera din cimitir imi dadea o tristete de nedescris, mai precis dorul de parinti. Ma uit la Kail cum isi sterge picatura de sange ce i se scurge din gura. Pe buzele lui se ivi un zambet, nu stiu din ce motiv, dar ramase acolo cateva secunde, apoi disparu si ochii lui devenira reci. Se uita nervos la mine cu o privire foarte intunecata.
-Asta e tot ce poti pysy? Spuse el cu un zampet prostesc pe fata.
In urmatoarea secunda era in spatele meu mangaindu-mi gatul. Tresar si ma intorc repede cu fata la el. Era…. Asa frumos… Acel zambet , acei ochi in care incet incet ma pierd…
-Kail…!
Nu apuc sa zic mai mult deoarece degetele lui erau pe buzele mele semn ca nu vrea sa mai auda nimic. Se apropie de mine, noi doi fiind acum aproape lipiti unul de altul, ii simteam respiratia rece, si puteam sa vad mai bine acele buze care cu nerabdare asteapta un sarut. Sakura!! Ce faci ?? Sunt trezita de mainile reci ale acestuia care le prinde pe ale mele. Il imping brutal, acesta cazand langa un copac. Nu se poate! Era doar o clona! Din spatele meu se aude un scancet. Era Hinata ! Nu pot sa cred cat de naiva am fost.L-am lasat sa ma controleze, sa se joace cu mine ca o papusa, in timp ce adevaratul Kail a atacat-o pe sora mea.
AOTOR P.O.V
CU ochii in lacrimi Sakura alearga catre sora sa care abea se mai tinea pe picioare. Aceasta cade dar Sakura a ajuns exact la timp sa o prinda. Foloseste rapid un jutsu de vindecare si o lasa pe Hinata pe o banca. Vrea sa se duca, sa il prind a pe Kail dar simte ca nu prea mai are putere. Totushi asta nu o opreste sa strige cat o tin plamani
-Kail!!!
Foloseste repede un jutsu medical pentru a o face pe Hinata sa isi revina, apoi o pune pe banca. Stie ca nu o mai poate continua asa dar trebuie sa scape odata si odata de Kail. Picioarele vroiau sa o tradeze, sa plece cat mai departe de acel loc dar vointa Sakurei era prea mare. Il vede pe Kail cum o priveste amenintator de sub un copac, gandindu-se la urmatoarea miscare. Nervii Sakurei ajunsera la pamant. Nu se mai putea uita deloc in ochii lui pentru ca … privirea, acea privire minunata o baga intr-o transa adanca. Totul se schimba la ea . Ochii ii dvenira de un albastru senin precum cerul si limpezi precum apa de izvor , parul ei roz crescu pana dupa fund , hainele ii fura schimbate intr-o rochie alba cu doua palme peste genunchi , iar ea era acoperita de un fel de ceakra roz.
-Deci asta e puterea Haruno! Murmura Kail de sub acel copac.
SAKURA P.O.V
Deja am ajuns prea departe… Simt cum puterea imi umbla prin vene, simt ca deja m-am schimbat. Acum totul vedeam parca cu alti ochii, il vad pe Kail cum ma priveste amenintator dar asta nu mai are nici un fel de effect asupra mea acum. Toata frica dispare si in locul ei apare dorinta de razbunare. Merg spre el cu pasi senzuali, ochii plini de ura si dorinta de razbunare. Ceakra se transforma intr-o sabie alba, lunga cu semnul familiei mele pe ea. Ma apropii cu viteza de el dar ceva ma opreste, mai bine spus acel cineva…
„„