Miau miau ! Am venit cu o creatie proprie, insa mi se pare putin cam banala Las la aprecierea voastra. Eram mai mica cand am scris asta, aveam vreo 11-12 ani. Am gasit asta prin lucrurile mele vechi. Ehh, mai am asa ca daca asta va place imi spuneti si va mai pun si alte creatii. Nu era pentru scoala sau ceva gen. Pur si simplu aveam o pasiune pentru scris, imi placea sa imi insir ideile pe hartie chiar daca cateodata imi iesea mai bine, alteori mai putin. Nu am modificat nimic, nu am mai adaugat eu descriere sau ceva gen :)) So, sa-mi spuneti cum vi se pare. Sper sa va placa

O papusa de portelan

Am uitat papusa afara. Bratele soarelui ii cadeau lin pe fata, luminandu-i-o, facand-o sa para stralucitoare la fel ca un cristal. Stiam ca risc sa o pierd pentru totdeauna daca se va pierde in ochiul de apa lasat langa banca din gradina. Ziua precedenta fusese mohorata, plouase fara oprire. O ploaie torentiala, picaturile se loveau de chipul papusii mele, iar eu nu puteam face nimic. Plangeam si o imploram pe mama sa ma lase sa merg afara ca sa o salvez, insa ea imi repeta ca este doar o papusa si nu va lasa ca viata mea sa fie pusa in pericol din cauza acesteia. Iar daca va fi nevoie imi va cumpara mult mai multe. Dar eu nu vroiam, nu puteam intelege cum putea fi asa de indiferenta. Oare nu avea sentimente ? Totusi era papusa mea, era importanta pentru mine si se parea ca ea nu intelegea acest lucru.
Imi era frica ca ar putea sa o gaseasca fratele meu. Cateodata imi fura pieptanul si cu dintii acestuia o pieptana brutal pe Brigitte, asa o chema pe micuta mea papusica. Speram ca fratele meu sa nu iasa afara insa visul mi-a fost spulberat cand i-am vazut parul blond precum spicele de grau. Am vazut cum o ia si incepe sa o zgalataie si sa o arunce prin toata curtea. Simteam cum lacrimile grele si fierbintii isi fac aparitia pe chipul meu blajin, alb si obosit. Nu dormisem toata seara.
Nu mai suportam sa vad cum papusica imi era torturata in acel hal. Imi venea sa sar pe geam sau sa ies cat mai repede din casa, mergand la fratele meu si tipand cu aceeasi voce tematoare din totdeauna la el. Cu toata dorinta mea nu puteam sa fac asta. Mama ma pedepsise pentru ce am facut ieri. Imi iubeam papusica intr-un mod inimaginabil. Insa imi respectam mama si nu puteam iesi din cuvantul ei. Atunci cand nu o ascultam ma privea cu acei ochii verzi in care ma pierdeam.
Am observat cum fratele meu a rupt gatul lui Brigitte, in acel moment am stiut ca am pierdut-o pentru totdeauna si un tipat si-a facut aparitia din interiorul sufletului meu pustiit..

Hey, hey femeia mea dulce, imi bag si eu codita pe la creatia ta:))
Pot spune ca mi-ai amintit de jucariile copilariei mele, unele dintre ele nu le mai am si mi-e dor de ele. Imi place ceea ce ai scris, fiind vorba despre o papusa. Este trista, insa cam asa se intampla.
Poate ne mai aduci si alte creatii

Foarte frumos foarte draguta compunerea,plina de descriere,insa foarte trista oricum felictari sunt bucuroasa ca ai postato.

Va multumesc dragelor. Ma bucur ca va place