To The End Of Hope

Subiect: To The End Of Hope Dum 16 Dec 2012, 20:47

Ficul este realizat dupa romanul cu acelasi nume.

To the end of hope

Capitolul 1:

Autor pov:

- Nemaipomenit!
Sakura Haruno inchise usa biroului directoarei de marketing Haruna, o prietena mai veche si cerceta cu o privire victorioasa pasajul mall-ului. Era multumita de munca sa. Totul era in ordine aici, la Sea Strand.
Micile boutiqoue- uri si podeaua din marmura cu un model simplu, dar de bun gust creeau o atmosfera aparte de lux. In plus, de la ferestrele cladirii se putea vedea oceanul. Pe scurt, acesta era locul ideal pentru o expozite de arta.
Sakura tinea in mana contractul prin care firma ei, Haruno Art Production Company, era indreptatita sa organizeze o expozitie cu vanzare. Stia ca aici, la Carmel, posibilitatile ei de vanzare sunt absolut nelimitate.
Sakura se indrepta prin pasajul principal spre iesire. Era o femeie tanara, cu o frunusete nemaiintalnita. Purta o rochie mulata pe corp si un sal de matase prins cu o brosa de smarald pe umeri. Avea o anumita siguranta in miscarile involuntar seducatoare, care atrageau atentia.
Cand ajunse in parcare, ceata de pe coasta, atat de deasa la sosirea ei, se risipise, dar era inca racoare. In definitive, era abia februarie.
Sakura a vazut-o pe Aby langa masina ei . Se grabi spre ea si incepu sa rada vazand ca asistenta ei tinea o multime de pungi de cumparaturi in brate.

Sakura pov:

- Dar nu e posibil sa fi lipsit atat de mult, spun cu amuzament in glas.
- N-am putut rezista. Ai rezolvat ceva?
- Si inca cum! Dupa pranz mergem din nou acolo ca sa masuram spatiul pe care il avem la dispozitie. Ar trebui sa ajunga pentru douazeci si cinci de artisti, poate chiar pentru treizeci.
- Au acceptat ceva?
In timp ce deschideam usa Chevroletulul Cruze argintiu, o cutie de patofi a cazut zgomotos pe asfalt. Aby se grabi sa o ridice dupa ce isi lasa restul cumparaturilor pe bancheta din spate a masinii.
- Da, putem incepe pregatirile. La cateva mile de Carmel se afla Hihland Inn, un restaurant de lux. Cred ca ar trebui sa sarbatorim acolo obtinerea contractului.
Aby a dat afirmativ din cap, in timp ce parea complet absorbita de privelistea ce ni se infatisa de-a lungul coastei. Jos de tot, la poalele stancii pe care se construise cladirea, valurile Pacificului se izbeau de stancile negre si abrupte. Hotelul era inconjurat de o gradina superba in deplina armonie cu arhitectura Highland-ului.
Privind panorama inpresionanta, mi-am dat seama ca n-ar fi trebuit sa venim aici. Un val de amintiri mi-au dat o stare melancolica. Daca as avea acum pensula si culori pentru a imortaliza pe panza frumusetea uluitoare a acestei privelisti…
As da orice ca sa pot da timpul inapoi cu cinci ani. Atunci, la douazeci de ani, ma astepta un viitor stralucit in lumea fascinanta a artei. Involuntar, privirea mi s-a oprit asupra unor linii albe, fine, urme de bisturiu chirurgical, pe care le-am obtinut in urma unui accident de masina care imi acopereau mana dreapta. In urma acestui accident nu mai pot picta. Aceasta imagine ma intrista, dar incerc sa rezist tentatiei de a ma amagi.

-----~--

--~-----
la restaurant

- Tot nu inteleg cum ai reusit sa faci una ca asta, se mira Aby. La Sea Strand nu a mai fost niciodata o expozitie de arta. Te-ai ocupat cumva cu magia neagra?
- Am avut noroc. De curand, vechea noastra prietena Haruna a devenit directoare de marketing la Sea Strand. Si-a propus sa faca o surpriza sefului ei incheind cateva contracte rentabile. Acum acesta este in Europa.
- Uchiha Sasuke este in Europa? Va avea un soc cand va veni inapoi.
Imi amintesc destul de bine ca acum un an si jumatate am avut o convorbire telefonica cu proprietarul mall-ului Sea Strand, Mister Uchiha. A dat de inteles ca nu va permite niciodata organizarea unei expozitii de arta in cladirea lui.
- Probabil ca s-a razgandit, Daca nu, sa speram ca va veni cand totul va fi terminat.
Terminand discutia cu Aby am aruncat o privire in restaurant. La o masa, doi barbati tocmai golisera cestile de cafea. Era evident ca vor sa plateasca si sa plece. Cel mai tanar, care se uita nerabdator dupa chelnerita ne arunca o privire mie si lui Aby. Dintr-o data parea ca nu se mai grabeste.
Ii arunca o privire scurta asistentei mele apoi a inceput sa ma examineze amanuntit. Nu-i scapase nimic, nici parul de un roz stralucitor pe care il purtam intr-un coc rafinat, impletit, nici rochia mulata care imi scotea in evidenta corpul acoperit de acel sal fin de matase. Privirea lui a inceput sa imi dea fiori.
Involuntar, mi-a starnit interesul. Era bine facut, si avea un par negru ca noaptea ce ii punea in evidenta fata de portelan, ochii lui ca un abis in care te puteai pierde fara scapare ma priveau insistent pana in momentul in care apare ospatarul care ne conduce la o masa de la fereastra.

Autor pov:

Mancand, gandurile ei revenira la Sea Strand, asa ca la cafea au hotarat ce artisti vor participa. Numai cine era invitat putea sa participle la expozitiile Sakurei.
- As vrea sa participe si Ino Iamanaka. Ce zici?
- Cred ca este in Italia, Sa-i trimit o telegrama?
Sakura ii raspunde afirmativ in timp ce isi termina cafaua din ceasca. In tot acest timp Aby nota intr-un carnetel tot ce spunea sefa ei.
Dupa pranz cele doua s-au intors la Sea Strand sa vada cat spatiu au la dispozitie. Cu o privire de profesionist, Sakura si Aby au ales locurile cele mai bune pentru artisti.
Sakura cerceta planul provizoriu pe care voia sa-l expuna la management. Dupa ce arunca o privire la ceas pleca grabita.

-----~--

--~-----
la biroul Harunei

Inainte de a inchide usa biroului, observa ca aceasta statea la biroul ei si avea o figura foarte tensionata. Cineva se rastea la ea.
La inchiderea usii, barbatul care se rastea la Haruna se intoarse si o fixa pe Sakura. Pentru a doua oara il intalnise pe cel de la restaurant. Insa acum ii lipsea acea privire de bad boy. Acei ochi precum un abis in care mai devreme te puteai pierde atat de usor, acum devenidera reci ca gheata.
Barbatul misterios de la restaurant era chiar...

Mic dioctionar:
Carmel- este un oras din California, SUA, situate pe peninsula Monterey, orasul fiind cunoscut pentru peisajele sale extraordinare si istoria artistica bogata.

Masina Sakurei:
https://2img.net/r/ihimizer/img593/6731/chevroletcruzehatchback.jpg

Dupa o gramada de timp in sfarsit am reusit sa postez ceva. Am avut mai multe incercari in care am vrut sa fac un fic, insa nu au iesit suficient de bune asa ca renuntasem, dar acum sunt mai sigura pe acest fic si sper ca acest prim capitol sa va placa.
Astept parerile voastre, iar maine poate voi aduce next-ul. kiss

Subiect: Re: To The End Of Hope Dum 16 Dec 2012, 20:58

Woow, este chiar dragut, descrierea nu lipseste, dialog este si el acolo , happy

Este chiar superb <3 .
Se pare ca sunt prima what?lol!

P.s : Poti sa ma anunti ? ;;)

Merci :-*

Subiect: Re: To The End Of Hope Dum 16 Dec 2012, 21:19

Anunta-ma te rog cand pui nextul ! Ai o idee originala si imi place deasemenea !

Subiect: Re: To The End Of Hope Lun 17 Dec 2012, 18:54

Capitolul 2:

Sakura pov:

Barbatul misterios de la restaurant era chiar Uchiha Sasuke, proprietarul mall-ului Sea Strand.
- Daca sunteti Miss Haruno, atunci va puteti astepta la orice!
La naiba! Dupa ce am tras aer adanc in piept, am spus hotarata:
- Da, sunt Haruno Sakura. Iar dumneavostra presupun ca sunteti Uchiha Sasuke. Am discutat la telefon acum un an si jumatate.
Sasuke ma sageta din priviri. Zambi subtil, un zambet sarcastic, aproape invizibil si continua…
- Atunci sunt convins ca va amintiti si de raspunsul meu: “ Nici o expozitie de arta la Sea Strand!”
- Domnule Uchiha, am fost invitata, spun eu incercand cu greu sa raman calma, Putem discuta undeva in liniste?
El dadu din cap si spuse pe aceeasi voce ca de gheata ca biroul sau se afla jos. Apoi a iesit din biroul Harunei fara sa mai scoata vreun cuvant urmat de mine.

-----~----~-----
la biroul lui Sas’ke

Pe fata lui Sasuke se putea citi oboseala. Dupa ce s-a asezat la biroul sau, mi-a facut semn sa iau loc pe un scaun din piele.
In incapere se asternuse o liniste apasatoare. Am aruncat o privire scurta in jurul meu.Biroul era amenajat simplu, dar cu bun gust, predominanad negrul si albul. Tacerea dintre noi era intrerupta doar de ticaitul neincetat al ceasului vechi din colt care era total desprins de desingul incaperii.
Deodata Sasuke a interupt linistea incercand sa ma convinga sa renunt la organizarea unei expozitii de arta in mall-ul lui.Dupa zeci de minute in care am incercat sa-l conving pe domnul mare si tare ca expozitia de arta nu mai poate fi anulata acum, intr-un final am reusit.
Insa, fara sa imi dau seama, in tot acest timp m-am gandit ca mai bine l-as saruta decat sa ma cert cu el. Cand mi-am dat seama la ce ma gandeam am scuturat usor capul trezindu-ma la realitate.
Exact cand ma pregateam sa plec observ ca Mister Uchiha vrea sa faca pe gentleman-ul radicandu-se si conducandu-ma pana la usa cu toate ca, cu cateva minute inainte secretara sa il anuntase ca are in asteptare un apel important de la un colaborator.
Imi intinse mana, iar eu eu fac la fel, insa in momentul in care mi-o strange regret gestul. Atingerea lui imi provoca fiori. Fata imi ardea, iar genunchii imi tremurau.
Il vad cum se apropie din ce in ce mai mult de mine, in loc sa-mi elibereze mana, o tinea tot mai strans, parca asteptandu-se ca voi disparea din fata lui in orice moment. Il priveam incruntata. Nu puteam deslusi nimic din privirea lui. Pentru o clipa mi s-a parut ca ar vrea sa ma sarute, dar in momentul in care ne mai despartea mai putin de un centimetru, imi spune aproape in soapta… “ Lupta abia a inceput. Fiti prevazatoare Miss Haruno! Feritiva de armele mele!”…

-----~----~-----
in masina

Inca ingandurata dupa confruntare cu Sasuke m-am rezemat de scaunul de langa sofer, in timp ce Aby accelerate pentru a depasii masina din fata noastra.
- Of… Am nevoie de un concediu. Un loc la soare, pe o plaja izolata.
- Iti voi dezvalui locul pentru un concediu perfect: un vapor. Iti impacheteze rochiile cele mai frmoase, bikini cei mai sexy si niste maruntisi, apoi pornesti intr-o lunga si superba croaziera incare il seduci pe capitan.
La ultimele vorbe ale lui Aby in rasul meu se simtea o urma de invidie. De la accident nu mi-a fost distrusa doar cariera ca pictorita, ci si increderea in barbati. In schimb Aby divortase de doua ori si nu planuia nici o relatie de durata, ceea ce nu o oprea insa de la un flirt ocazional.

-----~----~-----
mai tarziu

Autor pov:

Dupa ce s-a odihnit putin in apartamentul lui Aby, Sakura se aseza din nou la volan si a plecat spre casa.
Avea un apartament la etajul opt in zona. Locuinta Sakurei, compusa din trei camere, era mobilata aproape toata in alb. Pe pereti se aflau opere ale artistilor ei cei mai talentati si un tablou pe care-l pictase inainte de a implini douazeci de ani. Pe una dintre mesele joase de sticla se afla o sculptura mica a lui Ino.
Fu tentata sa puna niste muzica relaxanta sip e urma sa se intinda pur si simplu pe pat.
Se intreba ce s-ar intampla daca s-ar indragostii dupa atata timp. Gandurile Sakurei reveneau din nou la Sasuke, cu toate ca incerca sa se gandeasca la expozitia pe care trebuia sa o organizeze la Denver. Se gandea sa o trimita pe Aby acolo.
Intre timp mai avea de ales o serie de poze cu operele de arta care vor fi expuse la Sea Strand. Intr-un final i-a trimes un mail lui Sasuke cu cateva poze fiind convinsa ca aceste poze ii vor demonstra ca nu vrea sa organizeze un balci pe proprietatea sa.
A doua zi raspunsul lui Sasuke a sosit de dimineata, la ora noua printr-un apel.
- Consiliul meu a aprobat fotografiile dumneavoastra, insa ati prezentat produsele a saisprezece artisti, acestia sunt singurii participanti la expozitie?
- Nu, speram sa mai gasim pentru expozitie inca zece participanti. Celelalte fotografii vi le trimitem imediat ce lista noastra este completa.
Un timp se asternu tacerea.
- N-ati putea sa le aduceti dumneavoastra personal?
Involuntar Sakura stranse receptorul mai tare. Unde voia sa ajunga?
- Acest lucru va fi posibil doar saptamana viitoare. Firma mea inaugureaza maine seara o expozitie mai mare la Denver, spuse ea lasand sa se inteleaga ca prezenta ei este necesara acolo.
- Inteleg. Atunci pe saptamana viitoare.
- Dar…
Doar atat a mai putut spune Sakura, deoarece apelul se intrerupse...

Stiu ca acest capitol este cam plictisitor...dar nah asta e. In urmatoarele capitole va fi putina actiune well? awesome right?

Mersi pentru observatie Bubu, am corectat greseala happy2

Subiect: Re: To The End Of Hope Lun 17 Dec 2012, 20:15

Pentru mai multe idei şi sfaturi de a vă îmbunătăţi scrisul, intraţi pe link-ul acesta şi citiţi cu atenţie. Mult succes la scris şi poftă la citit ! dap !

Subiect: Re: To The End Of Hope Lun 17 Dec 2012, 21:39

Ms. ca m-ai anunțat ! Imi place capitolul mult ! Sasuke e îndrăgostit de Sakura ? Anunta-ma te rog cand pui nextul !

Subiect: Re: To The End Of Hope Lun 17 Dec 2012, 21:39

Ms. ca m-ai anunțat ! Imi place capitolul mult ! Sasuke e îndrăgostit de Sakura ? Anunta-ma te rog cand pui nextul !

Subiect: Re: To The End Of Hope Lun 17 Dec 2012, 22:19

Merci ca m-ai anuntat, my darling kiss

Capitolul a fost foarte dragut , deloc plictistor...Sa nu mai spui asa ceva ca trec prin calculator si vin si te bat heh

P.S : Sa ma anunti :-* Merci

Subiect: Re: To The End Of Hope Lun 24 Dec 2012, 20:11

Buna ! Ms. ca m-ai anunțat ! Mi-a placut mult ! Sasuke vrea sa o ucisă pe Sakura ? Anunta-ma te rog cand pui nextul !

Subiect: Re: To The End Of Hope Lun 24 Dec 2012, 23:49

Craciun fericit sweety !! a hug

Mersiii frumos ca m ai anuntat honey ! :-* Pentru primul capitol e f interesant, imi straneste curiozitatea si interesul pt urmatorul capitol, chiar foarte rau :))))) . Anyway deabea astept sa vad cum dezvolti idee ( am asteptarii mariii honey ) :-* . Pai astept cu mare nerabdare next-ul ( daca poti anunta ma si pe mne :d ) Bft la scris sweety ! :-* kiss

*

*:* Sarbatori fericiteee !!! Te pupiceesteeeeeeeee deddeee

*

Subiect: Re: To The End Of Hope Mar 25 Dec 2012, 00:20

Hey, trec și eu pe la ficul tău. Da, ai o idee drăguță. Nu știu cât de originală, dar este drăguță și cred că tu o poți dezvolta destul de mult. Nu m-a plictisit descrierea, deși a fost destul de banală. Nu-ți pot zice foarte multe, nu sunt critic însă ai grijă la trecerea de la o persoană la altă. De exemplu, în capitolul 2:

*** Sakura pov:

Barbatul misterios de la restaurant era chiar Uchiha Sasuke, proprietarul mall-ului Sea Strand.
- Daca sunteti Miss Haruno, atunci va puteti astepta la orice!
La naiba! Dupa ce am tras aer adanc in piept, am spus hotarata:
- Da, sunt Haruno Sakura. Iar dumneavostra presupun ca sunteti Uchiha Sasuke. Am discutat la telefon acum un an si jumatate.
* De aici ai schimbat persoana fara ca macar sa anunti: Sasuke o sageta pe Sakura din priviri. Zambi subtil, un zambet sarcastic, aproape invizibil si continua…
- Atunci sunt convins ca va amintiti si de raspunsul meu: “ Nici o expozitie de arta la Sea Strand!”
- Domnule Uchiha, am fost invitata, spune Sakura incercand cu greu sa ramana calma, Putem discuta undeva in liniste?
El dadu din cap si spuse pe aceeasi voce ca de gheata ca biroul sau se afla jos. Apoi a iesit din biroul Harunei fara sa mai scoata vreun cuvant urmat de Sakura. *****

Sper că ai observat, ai trecut de la persoana I la persoana a III a. Asta nu se face, m-ai amețit de tot. Mă rog, cam atât îmi e permis să spun. Spor la scris și la idei, în continuare !

Subiect: Re: To The End Of Hope Mar 25 Dec 2012, 15:13

Ce cadou frumos de craciun am primit si eu in love

sa gasesc la mp un mesaj despre ficul asta superb in love

ehh ce mai pot spune ;;)

vreau next-ul si sa ma anunti si pe mine
daca nu te deranjeaza :O3:
merry Christmas kiss

!!!

Subiect: Re: To The End Of Hope Mier 26 Dec 2012, 16:15

Scuze ca nu am venit mai devreme pe la ficul tau :( . Dar sincer ma bucur ca am reusit sa inving lenea si sa dau si pe aici. sincer mi se pare foarte foarte dragut acest capitol. Numai ca pe la inceput m-ai bat putin in ceata in legatura cu dialogul dinttre Sakura si Ino, deoarece la un moment dat chiar nu-mi mai dadeam seama care cine vorbeste sau cine a fost foarte bun prieten cu Sasuke si chestii de genu asta, dar pana la urma m-am lamurit era Ino, nu ?? . Oricum imi place foarte mult ficul tau asa ca spor la scris si ideei in continuare.
p.s: sa ma naunti si pe mine cand pui next-ul
Te pupaceste Lola :*

Subiect: Re: To The End Of Hope Vin 28 Dec 2012, 20:10

Capitolul 4:

Sakura pov:

Dumnezeule, vreau sa cred ca nu are de gand sa ma arunce de pe marginea stancii…
Desigur, mi-a declarat razboi. Dar are de gand sa ma omoare numai pentru ca vreau sa organizez expozitia in mall-ul lui?
Deodata ii simti mainile pe sub puloverul meu, iar buzele calde peste gura mea rece ca gheata. Nu stiu dece, dar, nu am ripostat deloc, m-am lasat purtata de val. Mainile sale fierbinti, alunecara usor pe spatele meu pana la deschizatoarea sutienului.
Ii simteam mainile tremurande tragand de inchizatoarea sutienului, am reactionat violent, gemand stins sub buzele lui.
Nu stiam ce se intampla cu mine. Nu ma ura? Si ce era cu mine? Unde imi disparuse suspiciunea? Cum de ajunsesem sa cad in plasa lui?Si pentru Dumnezeu! Ce faceam eu defapt aici?
Ii simt parul negru in mainile mele. Degetele mele lungi si subtiri, trag usor de cateva suvite ravasite.
O rafala de vant neasteptata era gata sa ne dezechilibreze. M-am lipit si mai tare de Sasuke. Acesta isi scoase mainile de sub puloverul meu si ma stranse si mai tare in brate. Ii simteam bataile alerte ale inimii. Ne sarutam in continuare, ne gustam, ne comunicam dorinta de parca in urmatoarea clipa urma sa ne despartim pentru totdeauna.
Sasuke isi strecura limba printre buzele mele mangaindu-mi cu tandrete interiorul gurii. Am scancit abia auzit cand am realizat ca sarutul lui ma face sa doresc si mai mult.
Deodata stropi de ploaie se izbira de stanci. Pescarusii tipara, oceanul se involbura.
Sasuke ma lua in brate , tinianduma-ma strans si se indrepta grabit spre masina. Ploaia venise la timp pentru a ne face sa ne pastram ratiunea. A fost ca un dus rece care incerca sa ne trezeasca la realitate.
Realizez cu greu ceea ce tocmai am facut. Am cazut usor in plasa lui. Cand Sasuke a observat ca nu ma poate face sa cedez a ales alta tactica. Ma avertizase… dar de unde as fi putut sa stiu ca va fi atat de periculos?
Un traznet puternic brazda norii negrii, semn ca furtuna avea sa devina mai puternica. Sasuke ma privi pana cand am intors si eu fata spre el.
- Cunosc adapostul cel mai bun impotriva furtunii. Dar ca sa ajungem acolo ar trebui sa mergem la Carmel si apoi mai avem de facut apoape o ora. Spre Sud. Esti dispusa sa incerci?
- As vrea sa-mi iau si masina. Intentionez sa merg tot in Sud, dar mai departe.
- Esti sigura ca vrei sa conduci tu insati? Strada e abrupta,ingusta si pe deasupra si periculoasa datorita alunecarior de teren din acesta perioada.

-----~----~-----
mai tarziu

In fata Sea Grand-ului m-a lasat langa masina mea si a asteptat cu rabdare pana cand mi-am pornit masina, apoi mi-a facut semn sa-l urmez.
Din cand in cand soseaua ingusta era despartita de prapastia abrupta numai de un parapete subtire din lemn. Nu indrazneam sa ma uit la crestele spumoase ale valurilor. De fiecare daaat cand o rafala puternica de vant zdruncina masina si stropii de ploaie se izbeau de parbriz, tresaream.
Deodata Sasuke semnaliza stanga. Am ezitat cateva secunde. Ma gandeam sa merg pur si simplu inainte spre Santa Barbara iar apoi sa-i trimit un mail cu scuzele mele, insa eram invatata de mica sa-mi tin promisiunile. Inafara de asta, nu obtinusem inca aprobarea lui Sasuke pentru participarea lui Ino la expozitie, asa ca am urmat masina.
Un drum ingust, pietruit se serpuia in susul dealului. Placile indicatoare avertizau posibilitatea unor avalanse de pietre. Am ocolit nervoasa o gramada de argila care alunecase de pe panta pe strada. Intre timp incetase sa mai ploua.
Dupa zeze minute masina lui Sasuke se indrepta spre o intrare lunga si abrupta. Cand am coborat din masina m-am uitat inprejur cu mirare. Pe un platou neted, stancos se afla o vila foarte frumoasa, construita numai din sticla si din lemn. Acoperisul era sustinut din trunchiuri masive, iar fatada din sticla deinspre ocean ofera probabil o priveliste senzationala.
Vantul sufla din nou tare, asa ca intram inainte sa se puna ploaia din nou.
Inauntru, atentia mi-a fost atrasa imediat de caminul urias. Alaturi era asezata o gramada mare de lemne. Sasuke lasa cosul de picnic si incerca sa aprinda focul. Cand primele flacari au inceput sa arda, arunca o mana de pin in foc. Am inspirat mirosul placut ce invaluia intrega incapere si am aruncat o privire imprejur.
Era cea mai interesanta casa pe care o vazusem vreodata. Incaperea in care ne aflam era uriasa. La celalat capat, in spatele barului se afla bucataria. De-a lungul peretilor erau banci cu pernite. In fata lor de aflau cateva masute joase din busteni nodurosi, slefuite de mana. Perne uriase erau imprastiate prin incapere. Nu se vedea nici un tablou sau vreo decoratie. Peretii oblici din lemn roscat dadeau impresia de intimitate.
- Sasuke, totul e fantastic!
- Am sperat sa-ti placa. Baia este acolo. Ar fi bine sa-ti usuci parul ca sa nu racesti.
Baia era mica, dar frumoasa. Pe o etajera, langa cabina de dus se afla un teanc de prosoape de baie. Dupa ce mi-am infasurat unul dintre prosoape in jurul capului ca pe un turban, m-am intors in incapere si mi-am luat peria de par din geanta. M-am asezat pe o perna langa camin si mi-am luat prosopul de pe cap, scuturandu-mi parul pentru a-l pieptana. Sasuke ma urmarea cu rasuflarea taiata de cand iesisem din baie. Lucru care ma amuza putin.
- Lasa-ma sa fac eu asta, spuse luandu-mi peria din mana.
M-am aplecat inainte si am ramas nemiscata. Sasuke nu se grabi. Se apleca asupra mea tinand peria in mana dreapta. Cu cealalta mana imi dadea la o parte suvitele de par de pe frunte scuturandu-le pentru a le usca. Atingerile lui trecatoare imi dadeau fiuori. Pielea mi se facuse de gaina, cu toate ca nu imi mai era frig demult.
Mi-am ridicat capul si am luat peria.
- Multumesc. Dar cred ca parul s-a uscat.
- Cu alte cuvinte, esti pregatita… pentru pranz.
- Ai ghicit, am spus chicotind.
Sasuke zambi, lua cosul de picnic si il duse in bucatarie. In acest timp eu m-am ridicat pentru a privi afara prin peretele de sticla. Pacificul se auzea vuind in deparatarri, iar valurile se izbeau de stanci. Cerul se intindea cenusiu si greu ca plumbul peste suprafata apei tulburate. Norii de furtuna pareau sa mearga calare pe valurile spumegande.
Sasuke veni spre mine cu doua farfurii. Daca nu ar fi fost mirosul ademenitor al mancarii nu m-as fi desprins de langa peretele de sticla numai dupa cateva ore.
- Sasuke, mai am ceva de discutat cu tine… Sculptorita ale carei fotografii le-am adus azi, am inivat-o printr-un mail. Luni ne-a sunat si a acceptat, dar numai cu conditia sa nu ai nimic impotriva ei. Numele ei este Ino Iamanaka.
- Ino? Nu am mai auzit de ea de ani. Pe vremea cand am cunoscut-o Ino ero e frumusete, doar ca nu putea sa-si tina gura. Vorbea, vorbea si iar, vorbea. As fi incantat sa o revad.
Dupa ce am obtinut aprobarea in legatura cu Ino intentionam sa plec, insa ianinte de a ma ridica si de a-mi lua ramas bun, Sasuke mi-a ghicit intentia.
Imi prinse mana si o duse la buzele sale. Atunci observa liniile fine si albe. Ramase incremenit.
- De unde le ai? Intreba el.
- Am avut un accident de masina. Medicii au facut treaba buna, insa ceea ce nu au putut sa inadeasca, a fost visul meu spulberat. Pot sa fac din nou aproape totul… mai putin sa tin cum trebuie o pensula in mana, astfel incat sa pot picta….Am incercat de multe ori, insa am renuntat de mult.
Sasuke ma privi o vreme tacut.
- Sakura… trebuie sa-ti spun ceva.
Stateam lipita de el privindu-l. Asteptam. Devenise foarte serios.
- Ce vrei sa imi spui?
- Ce vreau? As vrea sa te sarut… peste tot, asta as vrea. Dar pe moment ma multumesc cu imbratisarea ta, cel putin pana cand imi voi elibera constiinta. Trebuie sa iti marturisesc ceva.
M-am lipit si mai tare de el. Ce se mai putea intampla? Chiar daca e casatorit cu o femeie geloasa, care urca deja dealul cu un cutit in mana, ce mai conteaza? Eram fericita cum nu am mai fost niciodata, as fi vrut sa raman asa, inconjurata de bratele lui protectoare, ametita de parfumul lui care ma inebunea.
- Ce… marturisire Sasuke?
- Picnicul de astazi, mumura el. Nu te-am invitat pentru ca voiam sa fiu dragut cu tine. Aveam un plan anume.
- Asa? Voiai sa ma arunci intr-o prapastie, ca sa scapi de mine?
- La ce te gandesti? Bineinteles ca nu! Aveam in gond doar sa filtrez cu tine si dupa ce te indragosteai de mine… sa te parasesc…
Parca as fi primit o palma. M-am tras inapoi de langa el. Eram socata cu toate ca oarecum ma asteptam sa se ajunga la asa ceva…

Autor pov:

- Voiai sa te razbuni pentru infrangerea avuta! Asta voiai, nu?
- In principiu da… recunoscu Sasuke.
Acum regreta ca abordase aceasta tema. A vrut doar sa fie sincer.
- Dar in momentul in care te-am luat in brate mi-am dat seama ca nu imi voi indeplini niciodata planul.
Sakura isi lua geanta, scoase cheile masinii si se indrepta spre usa.
- Imi pare rau pentru tine, spuse ea sarcastic. Planul tau nu a esuat de tot… Pentru o clipa am fost intr- adevar indragostita de tine…
- Sakura! Unde naiba vrei sa mergi?
- In Santa Barbara!
- Ai inebunit? Este aproape intuneric si e furtuna.
Fara sa asculte ce spunea Sasuke fugi prin balti impiedicandu-se din cauza tocurilor aproape la fiecare pas, pana cand ajunse la masina ei. Dechise usa si isi arunca geanta pe celalalt scaun, lasandu-se sa cada pe scaunul soferului. Incerca furioasa sa porneasca masina, dar mana ii tremura prea tare. Mai degraba si-ar fi lasat capul pe volan si ar fi plans, dar nu trebuia sa dea frau liber sentimentelor. Tocmai vazuse incotro poate duce asa ceva.
- Intr-adevar ai inebunit, il auzi pe Sasuke strigand dupa ea.
A vrut sa tranteasca portiera, dar el o tinea strans. Sasuke continua sa vorbeasca, sa incerce sa o convinga sa ramana, insa ea nu asculta, tot ceea ce facea era sa traga din rasputeri de usa. Vedea cum ii curg stropii de ploaie pe fata. In loc sa fuga de el, se indragostea fara speranta.
Intr-un final reusi sa inchida portiera. Mainile ii erau atat de ude incat nu putea tine volanul. Se enerva si mai tare. Lacrimile i se amestecau cu stropii de ploaie. Isi sterse ochii cu maneca, si porni pe drumul serpuit spre soseaua asfaltata.
Din haine i se scurgea apa formand balti. Strada dinaintea ei era asemenea unei mlastne. Cauciucurile alunecau mereu. Lupta cu disperare pentru a se stapani pe sine si masina.
Isi musca buzele. Nu-si putea opri lacrimile. Ii era imposibil sa se controleze…
Deodata vazu ceva venind spre ea. Ceva negru, fara forma bloca strada. Observa stupefiata ca umbra care ii taia calea, era o alunecare de teren.
Inghiti in sec. Nu trebuia sa intre in panica. Apasa pe frana, se ruga si inchise ochii.
In urmatoarea secunda…

Casa lui Sasuke de pe deal ( imaginativa si voi ca e din lemn, iar fatada din sticla e intoarsa spre ocean)

To The End Of Hope Casa4info507vert

Va multumesc pentru comm-uri, nu aveti idee cat conteaza pentru mine, asa ca va astept si in continuare kiss

Subiect: Re: To The End Of Hope Vin 28 Dec 2012, 22:06

Scuze ca am venit cu edit-ul mai tarziu, dar nu mi-a mai mers net-ul nervi!

. Oricum, revenind la fic, mi-a placut la nebunie cum ai descris totul si sincera sa fiu eu abia acum mi-am dat seama ca eu nici macar nu-ti citisem primele capitolele ci incepusem de la penultimul

, avusesem eu niste indoieli dar ma gandisem ca poate asta face parte din fic rolling on the floor

. Ehhh cand am realizat asta am citit si primele capitolele care apropo sunt foarte dragute si imi place cum treci de la un subiect la altul, adica nu o faci abrupt cum o mai fac unii ci lin fara ca noi ,, sa ne dam seama'' . Ufff, Sasuke asta e un mare nemernic cum a putut el sa incerce sa-si bata joc de Sakura, dupaia sa realizeze ca nu mai poate sa faca asta, sa inceapa sa-i placa de ea si sa realizeze cat de draguta e si la sfarsit sa dea cu batu in balta si sa-i spuna adveraul, adica apreciez gestul, dar totusi cat de (iertati-ma nu stiu ce vorbesc) sa fii, ma??? Normal ca se va supara pe tine !!! Si acum cine stie ce o sa pateasca saracuta Sakura ingrijorat

. Eu te astept cu urmatorul capitol, care apropo ma astept sa vina cat de repede posibil ca nu vreau sa mor aici de curiozitate $can\'t see !!!$ heh

p.s: sa ma anunti si pe mine
p.p.s: SUNT PRIMAAA friends

Te pupaceste Lola kiss

Subiect: Re: To The End Of Hope Vin 28 Dec 2012, 23:00

Awieeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeee !!!!!!!!!!!!! a hug

Mersiii frumos ca m ai anuntat sweety

( si da as dori sa ma anunti de next de fiecare data :d) Un capitoool genial, plin de drama sculptata cu un amalgam de sentimente diferite

. Dmne deabea astept next-ul sa vad ce se intampla...vine Sasuke dup ea sa o salveze? Ramane in viata indiferent daca o salveaza sau nu ? Ramane indragostita de un parsiv ca Sasuke ? O dmnee deabea astept !!!! a hug

. Bft la scris, spor la inspiratie si hai mai repedee cu next-ul !! ( nu uita sa ma anunti pls la fiecare nou capitol) Te pupicesteeeeeeeeeeee dedde !!!!! kiss

*

P.S. : ( daca nu mai apuci sa postezi ceva) LA multi aniiiii !!! Un an nou cat se poate de frumos , plin de bucurii si fericiri ! Te puuuuuppp kiss

*

*:*

Subiect: Re: To The End Of Hope Sam 29 Dec 2012, 10:34

oau ce nemernic angry

Cum a putut sa faca asta ?????

adica el doar isi batea joc de Sakura ?

Vreau next!! puppy eyes

Si Il Vreau cat de curand puppy eyes

te-am

!!!

Subiect: Re: To The End Of Hope Sam 29 Dec 2012, 15:42

♥Ada♥ a scris:: Capitolul 4:

Sakura pov:

Dumnezeule, vreau sa cred ca nu are de gand sa ma arunce de pe marginea stancii…
Desigur, mi-a declarat razboi. Dar are de gand sa ma omoare numai pentru ca vreau sa organizez expozitia in mall-ul lui?
Deodata ii simti mainile pe sub puloverul meu, iar buzele calde peste gura mea rece ca gheata. Nu stiu dece [ " de ce ", nu " dece ". Greşeală de tastare. ] , dar, nu am ripostat deloc, m-am lasat purtata de val. Mainile sale fierbinti, alunecara usor pe spatele meu pana la deschizatoarea sutienului.
Ii simteam mainile tremurande tragand de inchizatoarea sutienului, am reactionat violent, gemand stins sub buzele lui.
Nu stiam ce se intampla cu mine. Nu ma ura? Si ce era cu mine? Unde imi disparuse suspiciunea? Cum de ajunsesem sa cad in plasa lui?Si pentru Dumnezeu! Ce faceam eu defapt [ Este " de fapt ", nu " defapt ". Toţi ( sau majoritatea ) aveţi problema asta. Şi eu am avut-o. ] aici?
Ii simt parul negru in mainile mele. Degetele mele lungi si subtiri, trag usor de cateva suvite ravasite.
O rafala de vant neasteptata era gata sa ne dezechilibreze. M-am lipit si mai tare de Sasuke. Acesta isi scoase mainile de sub puloverul meu si ma stranse si mai tare in brate. Ii simteam bataile alerte ale inimii. Ne sarutam in continuare, ne gustam, ne comunicam dorinta de parca in urmatoarea clipa urma sa ne despartim pentru totdeauna.
Sasuke isi strecura limba printre buzele mele mangaindu-mi cu tandrete interiorul gurii. Am scancit abia auzit cand am realizat ca sarutul lui ma face sa doresc si mai mult.
Deodata stropi de ploaie se izbira de stanci. Pescarusii tipara, oceanul se involbura.
Sasuke ma lua in brate , tinianduma-ma [ " Ţinându-mă ", nu " ţinânduma-ma ". ] strans si se indrepta grabit spre masina. Ploaia venise la timp pentru a ne face sa ne pastram ratiunea. A fost ca un dus rece care incerca sa ne trezeasca la realitate.
Realizez cu greu ceea ce tocmai am facut. Am cazut usor in plasa lui. Cand Sasuke a observat ca nu ma poate face sa cedez a ales alta tactica. Ma avertizase… dar de unde as fi putut sa stiu ca va fi atat de periculos?
Un traznet puternic brazda norii negrii, semn ca furtuna avea sa devina mai puternica. Sasuke ma privi pana cand am intors si eu fata spre el.
- Cunosc adapostul cel mai bun impotriva furtunii. Dar ca sa ajungem acolo ar trebui sa mergem la Carmel si apoi mai avem de facut apoape o ora. Spre Sud. Esti dispusa sa incerci?
- As vrea sa-mi iau si masina. Intentionez sa merg tot in Sud, dar mai departe.
- Esti sigura ca vrei sa conduci tu insati? Strada e abrupta,ingusta si pe deasupra si periculoasa datorita alunecarior de teren din acesta perioada.

-----~----~-----
mai tarziu

In fata Sea Grand-ului m-a lasat langa masina mea si a asteptat cu rabdare pana cand mi-am pornit masina, apoi mi-a facut semn sa-l urmez.
Din cand in cand soseaua ingusta era despartita de prapastia abrupta numai de un parapete subtire din lemn. Nu indrazneam sa ma uit la crestele spumoase ale valurilor. De fiecare daaat [ " dată ", nu " daaat ". Greşeală de tastare. ] cand o rafala puternica de vant zdruncina masina si stropii de ploaie se izbeau de parbriz, tresaream.
Deodata Sasuke semnaliza stanga. Am ezitat cateva secunde. Ma gandeam sa merg pur si simplu inainte spre Santa Barbara [ Înainte de " iar " mereu se pune virgulă, la fel şi în cazul lui " dar ". ] iar apoi sa-i trimit un mail cu scuzele mele, insa eram invatata de mica sa-mi tin promisiunile. Inafara de asta, nu obtinusem inca aprobarea lui Sasuke pentru participarea lui Ino la expozitie, asa ca am urmat masina.
Un drum ingust, pietruit se serpuia in susul dealului. Placile indicatoare avertizau posibilitatea unor avalanse de pietre. Am ocolit nervoasa o gramada de argila care alunecase de pe panta pe strada. Intre timp incetase sa mai ploua.
Dupa zeze [ " Zece ", " zeze " ] minute masina lui Sasuke se indrepta spre o intrare lunga si abrupta. Cand am coborat din masina m-am uitat inprejur cu mirare. Pe un platou neted, stancos se afla o vila foarte frumoasa, construita numai din sticla si din lemn. Acoperisul era sustinut din trunchiuri masive, iar fatada din sticla deinspre ocean ofera probabil o priveliste senzationala.
Vantul sufla din nou tare, asa ca intram inainte sa se puna ploaia din nou.
Inauntru, atentia mi-a fost atrasa imediat de caminul urias. Alaturi era asezata o gramada mare de lemne. Sasuke lasa cosul de picnic si incerca sa aprinda focul. Cand primele flacari au inceput sa arda, arunca o mana de pin in foc. Am inspirat mirosul placut ce invaluia intrega incapere si am aruncat o privire imprejur.
Era cea mai interesanta casa pe care o vazusem vreodata. Incaperea in care ne aflam era uriasa. La celalat capat, in spatele barului se afla bucataria. De-a lungul peretilor erau banci cu pernite. In fata lor de aflau cateva masute joase din busteni nodurosi, slefuite de mana. Perne uriase erau imprastiate prin incapere. Nu se vedea nici un tablou sau vreo decoratie. Peretii oblici din lemn roscat dadeau impresia de intimitate.
- Sasuke, totul e fantastic!
- Am sperat sa-ti placa. Baia este acolo. Ar fi bine sa-ti usuci parul ca sa nu racesti.
Baia era mica, dar frumoasa. Pe o etajera, langa cabina de dus se afla un teanc de prosoape de baie. Dupa ce mi-am infasurat unul dintre prosoape in jurul capului ca pe un turban, m-am intors in incapere si mi-am luat peria de par din geanta. M-am asezat pe o perna langa camin si mi-am luat prosopul de pe cap, scuturandu-mi parul pentru a-l pieptana. Sasuke ma urmarea cu rasuflarea taiata de cand iesisem din baie. Lucru care ma amuza putin.
- Lasa-ma sa fac eu asta, spuse luandu-mi peria din mana.
M-am aplecat inainte si am ramas nemiscata. Sasuke nu se grabi. Se apleca asupra mea tinand peria in mana dreapta. Cu cealalta mana imi dadea la o parte suvitele de par de pe frunte scuturandu-le pentru a le usca. Atingerile lui trecatoare imi dadeau fiuori. Pielea mi se facuse de gaina, cu toate ca nu imi mai era frig demult.
Mi-am ridicat capul si am luat peria.
- Multumesc. Dar cred ca parul s-a uscat.
- Cu alte cuvinte, esti pregatita… pentru pranz.
- Ai ghicit, am spus chicotind.
Sasuke zambi, lua cosul de picnic si il duse in bucatarie. In acest timp eu m-am ridicat pentru a privi afara prin peretele de sticla. Pacificul se auzea vuind in deparatarri [ " Depărtări ", nu " depărtărri". Greşeală de tastare. ] , iar valurile se izbeau de stanci. Cerul se intindea cenusiu si greu ca plumbul peste suprafata apei tulburate. Norii de furtuna pareau sa mearga calare pe valurile spumegande.
Sasuke veni spre mine cu doua farfurii. Daca nu ar fi fost mirosul ademenitor al mancarii nu m-as fi desprins de langa peretele de sticla numai dupa cateva ore.
- Sasuke, mai am ceva de discutat cu tine… Sculptorita ale carei fotografii le-am adus azi, am inivat-o [ " invitat-o ", nu " inivat-o". ] printr-un mail. Luni ne-a sunat si a acceptat, dar numai cu conditia sa nu ai nimic impotriva ei. Numele ei este Ino Iamanaka.
- Ino? Nu am mai auzit de ea de ani. Pe vremea cand am cunoscut-o Ino ero e frumusete, doar ca nu putea sa-si tina gura. Vorbea, vorbea si iar, vorbea. As fi incantat sa o revad.
Dupa ce am obtinut aprobarea in legatura cu Ino intentionam sa plec, insa ianinte de a ma ridica si de a-mi lua ramas bun, Sasuke mi-a ghicit intentia.
Imi prinse mana si o duse la buzele sale. Atunci observa liniile fine si albe. Ramase incremenit.
- De unde le ai? Intreba el.
- Am avut un accident de masina. Medicii au facut treaba buna, insa ceea ce nu au putut sa inadeasca, a fost visul meu spulberat. Pot sa fac din nou aproape totul… mai putin sa tin cum trebuie o pensula in mana, astfel incat sa pot picta….Am incercat de multe ori, insa am renuntat de mult.
Sasuke ma privi o vreme tacut.
- Sakura… trebuie sa-ti spun ceva.
Stateam lipita de el privindu-l. Asteptam. Devenise foarte serios.
- Ce vrei sa imi spui?
- Ce vreau? As vrea sa te sarut… peste tot, asta as vrea. Dar pe moment ma multumesc cu imbratisarea ta, cel putin pana cand imi voi elibera constiinta. Trebuie sa iti marturisesc ceva.
M-am lipit si mai tare de el. Ce se mai putea intampla? Chiar daca e casatorit cu o femeie geloasa, care urca deja dealul cu un cutit in mana, ce mai conteaza? Eram fericita cum nu am mai fost niciodata, as fi vrut sa raman asa, inconjurata de bratele lui protectoare, ametita de parfumul lui care ma inebunea.
- Ce… marturisire Sasuke?
- Picnicul de astazi, mumura el. Nu te-am invitat pentru ca voiam sa fiu dragut cu tine. Aveam un plan anume.
- Asa? Voiai sa ma arunci intr-o prapastie, ca sa scapi de mine?
- La ce te gandesti? Bineinteles ca nu! Aveam in gond doar sa filtrez cu tine si dupa ce te indragosteai de mine… sa te parasesc…
Parca as fi primit o palma. M-am tras inapoi de langa el. Eram socata cu toate ca oarecum ma asteptam sa se ajunga la asa ceva…

Autor pov:

- Voiai sa te razbuni pentru infrangerea avuta! Asta voiai, nu?
- In principiu da… recunoscu Sasuke.
Acum regreta ca abordase aceasta tema. A vrut doar sa fie sincer.
- Dar in momentul in care te-am luat in brate mi-am dat seama ca nu imi voi indeplini niciodata planul.
Sakura isi lua geanta, scoase cheile masinii si se indrepta spre usa.
- Imi pare rau pentru tine, spuse ea sarcastic. Planul tau nu a esuat de tot… Pentru o clipa am fost intr- adevar indragostita de tine…
- Sakura! Unde naiba vrei sa mergi?
- In Santa Barbara!
- Ai inebunit? Este aproape intuneric si e furtuna.
Fara sa asculte ce spunea Sasuke fugi prin balti impiedicandu-se din cauza tocurilor aproape la fiecare pas, pana cand ajunse la masina ei. Dechise usa si isi arunca geanta pe celalalt scaun, lasandu-se sa cada pe scaunul soferului. Incerca furioasa sa porneasca masina, dar mana ii tremura prea tare. Mai degraba si-ar fi lasat capul pe volan si ar fi plans, dar nu trebuia sa dea frau liber sentimentelor. Tocmai vazuse incotro poate duce asa ceva.
- Intr-adevar ai inebunit, il auzi pe Sasuke strigand dupa ea.
A vrut sa tranteasca portiera, dar el o tinea strans. Sasuke continua sa vorbeasca, sa incerce sa o convinga sa ramana, insa ea nu asculta, tot ceea ce facea era sa traga din rasputeri de usa. Vedea cum ii curg stropii de ploaie pe fata. In loc sa fuga de el, se indragostea fara speranta.
Intr-un final reusi sa inchida portiera. Mainile ii erau atat de ude incat nu putea tine volanul. Se enerva si mai tare. Lacrimile i se amestecau cu stropii de ploaie. Isi sterse ochii cu maneca, si porni pe drumul serpuit spre soseaua asfaltata.
Din haine i se scurgea apa formand balti. Strada dinaintea ei era asemenea unei mlastne. Cauciucurile alunecau mereu. Lupta cu disperare pentru a se stapani pe sine si masina.
Isi musca buzele. Nu-si putea opri lacrimile. Ii era imposibil sa se controleze…
Deodata vazu ceva venind spre ea. Ceva negru, fara forma bloca strada. Observa stupefiata ca umbra care ii taia calea, era o alunecare de teren.
Inghiti in sec. Nu trebuia sa intre in panica. Apasa pe frana, se ruga si inchise ochii.
In urmatoarea secunda…

Am venit cu critica. ^^

Idee - nu pot să-mi dau seama dacă e copiată sau nu, dar nu cred aşa ceva. Mi-a plăcut enorm povestea, până la capitolul 4 când ai dat cu băţul în baltă şi ai distrus toată originalitatea ideii. A vrut să o facă să sufere, logic şi ea pleacă şi se accidentează, moare, e salvată sau orice altceva banal. Nu mi-a plăcut asta, ai stricat totul, cel puţin din punctul meu de vedere. Sper ca pe viitor să poţi remeda această greşeală şi să nu mai vi cu astfel de idei eronate şi banale.

Descriere - aici nu mi-a plăcut deloc, ma refer la perspectivile cu care ai lucrat. E foarte ameţitor să citeşti când o perspectivă, când o alta, şi în acelaşi capitol. Ai observat tu cărţile scrise din mai multe perspective ? Maxim două, una feminină şi alta masculină, dar nu se schimbă într-un singur capitol, plus că tu ai cam răruţe capitolele, dar scrii centrat şi pare mai mult. Eu zic să scrii tot mai mult, pentru că tu te rezumi doar la a descrie acţiunea în mare parte. La sentimente nu m-ai captat deloc, pentru că nu le descrii aşa mult.

Titlu - Ai spus că este acelaşi cu cartea din care ai luat locaţia ficului. D-aia ziceam la idee că poate ai copiat cartea, dar nu pot să te acuz de ceva fără dovezi, iar eu una nu am citit această carte deci presupun că nu ai copiat-o pentru că ar fi destul de josnic gestul. Revenind, nu prea am ce să zic, e copiat. Momentan nu am văzut legătura cu ficul.

Acţiune - E grăbită, pentru că nu descrii atât de mult sentimentele, dar mie îmi place ideea ta, chiar m-ai prins, până la ultimul capitol, ţi-am zis mai sus de ce. Încearcă să scrii mai mult, pentru că aşa descrii sentimente şi acţiunea nu o să mai pară aşa grăbită. Ai descris atât de multe acţiuni în doar 4 capitole, mie mi-ar fi luat vreo 10, tot ce-ai scris în 4, şi aşa e cel mai corect.

Estetică - Nu-mi place. Dai enter aiurea numai ca să pară că ai scris mult. Aceleaşi metode de amatori, nu mai faceţi aşa, ne prindem cu toţi că e doar pentru a oferi senzaţia de mult. Poţi scrie încă centrat, dar structurează-ţi capitolul pe paragrafe, sau pune-le atunci când treci de la o idee la alta, cum este în cărţi. Nu-mi place nici scrisul, e extrem de mare şi iarsăşi îţi dă senzaţia de mult, dar capitolele tale sunt foarte răruţe.

Greşeli ortografie/tastare - Ţi le-am precizat mai sus. Te sfătuiesc să verfici de 2-3 ori înainte de a posta un capitol, astfel eviţi aceste greşeli puerile ce nu ţin de gramatică ci mai mult de tastare.

Cam atât am avut eu de criticat, sper că te-am ajutat şi mult succes cu ficul în continuare. Sper să ţii cont de sfaturile mele. a hug

Buna ! Ms. ca m-ai anuntat !
mi-a placut foarte mult !
Ce nenoro**t este sasuke !
Doar isi batea joc de sakura ?
Ea o sa pateasca ceva ?
Anunta-ma cand pui nextul te rog !

Subiect: Re: To The End Of Hope Mar 02 Apr 2013, 21:00

Fanfic inchis din cauza inactivitatii.